BusinessMagazin

Tag: brand

  • Imaginea, cea mai bună carte de vizită

    De la verificări ale viitorilor angajaţi în social media, la criticile acide aduse de internauţi, care se propagă cu o viteză ameţitoare şi atrag după ele consecinţe usturătoare, în bani, relaţii sau stimă de sine, imaginea ne poate fi cel mai bun aliat sau cea mai mare piedică în calea (păstrării) succesului.

    Invariabil, trăind în era reţelelor sociale, imagina se construieşte în primul rând în online. Părerile legate de cât de activi ar trebui să fim, sau nu, în universal digital sunt împărţite, mai ales când vorbim de liderii de business. În urma sondajului pe care l-am realizat în cadrul galei CEO Awards organizate recent, publicul a votat, într-o majoritate covârşitoare – 47% – că un lider de business ar trebui să fie prezent în social media doar pentru postări profesionale, pe LinkedIn. Apoi, în procente egale – 19% –, s-a votat faptul că liderul ar trebui să posteze zilnic, pentru brandul de imagine al companiei, sau că nu ar trebui să se cenzureze şi să posteze câte selfie-uri vrea, dacă asta îşi doreşte. 13% au spus că un lider ar trebui să fie prezent peste tot, să îşi monitorizeze colegii şi angajaţii (cred că poate deveni traumatizant), şi restul au bifat ultima opţiune: că liderul nu ar trebui să folosească deloc social media, pentru că nu denotă seriozitate.

    În sală erau prezenţi preponderent membri ai generaţiilor Baby Boomers, X şi Millenials. Dacă am fi avut în faţă un public format din membrii generaţiei Z, următoarea generaţie de lideri, sunt convinsă că lucrurile ar fi stat diferit. Generaţia Z petrece atât de mult timp pe Internet, iar „influencerii” au atât de mult succes în rândul acesteia şi a următoarei (Alpha, a copiilor născuţi după 2010), pentru că tinerii caută modele. Tocmai de aceea, cred că liderul ar trebui să fie prezent în social media. Dar să fie uman – nu doar o imagine perfectă, şi decent în acelaşi timp – să inspire, să amuze.

    Valabil şi pentru companii. O imagine bună şi o prezenţă activă în social media pot creşte brand awarenessul, pot fideliza clienţii, pot atrage categorii noi de consumatori.

    Însă imaginea nu e doar prezenţă în social media, deşi e un aspect definitoriu. O arată şi statisticile – 45% dintre angajatori – mai mult decât jumătate faţă de anii trecuţi – au spus că au folosit social media pentru a verifica candidaţii, şi 8% dintre companii şi-au concediat angajaţii din cauza comportamentului afişat pe Facebook sau LinkedIn, după cum arată cifrele menţionate într-un articol al celor de la Business Insider. Imaginea înseamnă multe, de la fotografia pe care o trimiţi pentru a ilustra un articol din presă, la modul în care răspunzi la telefon unei persoane necunoscute sau felul în care vorbeşti cu colegii/angajaţii.

    Totuşi, pe cât de important să ai o imagine bună, pe atât de important e şi să fii autentic. Însă dacă autenticitatea nu e una frumoasă, trebuie să lucrezi la ea până devine. Pentru că, pe termen lung, imaginea îţi poate deschide nenumărate uşi, dar are şi puterea de a face să dispară nenumărate oportunităţi, parteneriate. Te poate ajuta să îţi construieşti un brand personal, o carte de vizită care poate să valoreze chiar mai mult decât ce ai trecut în CV, decât ce ştii să faci. Exemplele recente, din ţară sau de peste hotare, ne arată cât de important e pentru companii să se asocieze cu persoane care nu doar să fie specialiste pe un domeniu şi să bifeze numărul de followeri, ci să aibă o imagine bună construită într-un mod autentic, pentru că, în caz contrar, când partenerul dă cu bâta-n baltă, pierderile vor fi comune.

    Pentru că da, scandalurile se uită – fie că vorbim de şoriceii fotografiaţi în vitrinele hipermarketurilor sau replicile rasiste/misogine ale vedetelor, dar pierderile rămân. Iar în cazul unora, cum e Kanye West, pierderile valorează miliarde.

    Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin

  • Povestea croissantului cu accent gălăţean şi – mai nou – grecesc. Cum a ajuns un producător românesc “să se bată” la raft cu branduri arhicunoscute

    Emil şi Valentin Ancuţa au intrat în business la începutul anilor ’90, dar abia în 2000 au realizat că producţia este viitorul, aşa că au pus bazele producătorului de croissante Derpan. Au ajuns pe acelaşi raft cu branduri precum 7Days, Măgura sau Boromir, dar anul acesta businessul de familie a trecut sub umbrela Golden Foods, grupul controlat de familia Mitzalis, producător de snacksuri sărate, seminţe, alune şi fructe deshidratate sub brandul Elmas. Cum a luat naştere Derpan, actor în una dintre principalele tranzacţii din industria alimentară, semnate anul acesta?

    În 1992 am început cu comerţul la măsuţa portabilă într-o staţie de autobuz, apoi cu un chioşc, două, trei, după care am avut un depozit angro, apoi o firmă de distribuţie. În anul 2000 ne-am dat seama că distribuţia şi comerţul nu vor avea un viitor şi am încercat să facem ceva în domeniul producţiei“, povestea Valentin Ancuţa în 2015, atunci când produsele ajunseseră deja în peste 15.000 de magazine din ţară. Derpan a fost înfiinţată în 2001, iar astăzi are în portofoliu produse precum croissante (Patisserie, Delly). Operează două fabrici situate în judeţul Galaţi, iar compania a crescut constant şi a ajuns în ultimii ani un jucător important pe piaţa croissantelor din Europa, devenind un furnizor pentru reţele precum Carrefour, Auchan, Metro, REWE (Penny), Delhaize (Mega Image). În comerţ, fraţii Ancuţa au început cu 100 de dolari, iar apoi au pus pe picioare Derpan cu 100.000 de dolari. Valentin Ancuţa, absolvent de inginerie economică, a ales produsele de patiserie pentru că în perioada în care aveau firma de distribuţie vindeau dulciuri.

    Afacerea Derpan a început cu o linie de producţie mică şi cu circa 30 de oameni. Ulterior, în 2007-2008, Derpan a investit circa 2,5 milioane de euro în dezvoltarea liniilor de producţie. „La început am avut o linie mică, mai mult manuală, iar după şase ani am investit într-o linie mare, automată. De ce am devenit în 1992 antreprenor? Pentru că nu se mai dădeau repartiţii după facultate şi pentru că nu mă pot imagina lucrând la stat sau într-o companie multinaţională“, a mai spus Valentin Ancuţa, care s-a retras din businessul Derpan înainte ca acesta să fie preluat de către Golden Foods. Valentin Ancuţa, care a fost mulţi ani „vocea” Derpan, participând inclusiv la conferinţe ale Ziarului Financiar, spunea şi că antreprenorii români trebuie să se uite la o nişă pe care să crească şi să ajungă astfel să devină concurenţă pentru companiile multinaţionale.

    Ancuţa a mai menţionat că multinaţionalele vin cu formule sigure, verificate pe pieţele din străinătate, însă antreprenorul român trebuie să gândească singur în momentul în care hotărăşte să investească în business. Astfel, Derpan a ajuns să concureze direct cu grupul grecesc Chipita, cunoscut pe plan local în special pentru brandul 7Days. Chipita România a avut, de exemplu, în 2020 (înainte să fie preluată de gigantul Mondelez şi să devină Mondelez România Snacks Production S.R.L.) o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei (peste 100 mil. euro).

    Comparativ, Derpan a avut în 2021 o cifră de 39 de milioane de lei (circa 8 mil.euro). În ultimii ani, compania dădea semne că se resimte în urma pandemiei, a avalanşei de creşteri de preţuri la materii prime şi la utilităţi. „Anul 2021 a fost dificil, din cauza creşterilor de costuri, care nu s-au oprit nici acum. Gazul este de trei ori mai scump decât acum un an. Discutăm cu supermarketurile să creştem preţurile, pentru că acolo merg cei mai mulţi oameni, nu în magazinele tradiţionale. (…) Încercăm să ne păstrăm clienţii, dar credem că ar putea urma o criză“, spunea Victor Ancuţa, fiul lui Emil Ancuţa şi omul care a preluat frâiele companiei şi care a semnat tranzacţia prin care Golden Foods a preluat Derpan. „Avem nevoie să facem investiţii în 2022 pentru a eficientiza producţia, dar suntem atenţi la toate cheltuielile. Am discutat cu un consultant să accesăm fonduri europene, însă pentru că avem 250 de angajaţi suntem consideraţi companie mare şi este dificil să luăm bani“, mai spunea Victor Ancuţa pentru Ziarul Financiar.

    Iar anul 2022 a venit cu vânzarea companiei către Golden Foods, într-una dintre cele mai importante tranzacţii semnate în acest an de antreprenori locali. Tranzacţia a fost aprobată recent de de Consiliul Concurenţei. Iar Golden Foods nu este la început pe această piaţă a croissantelor. De altfel, aceste produse au devenit populare în România încă din 1994, când familia Mitzalis, proprietarii Golden Food Snacks au introdus pe piaţă Fantastic Star. Brandul a fost apoi vândut lui Chipita în 1999. Prin această achiziţie Golden Foods revine în piaţa de profil şi are intenţii serioase pentru următorii ani cu focus pe dezvoltare în Europa Centrală şi de Est. De altfel, pe site-ul Derpan este menţionat faptul că produsele companiei au fost apreciate până acum de consumatori din peste 40 de ţări. „Suntem încântaţi  de Derpan, o companie cu o expertiză de două decenii în domeniul producătorilor de patiserie şi suntem siguri că împreună cu expertiza noastră în marketing şi distribuţie vom reuşi să ducem acest business la următorul nivel atât pe plan local cât şi în Europa Centrală şi de Est. Pe scurt – we are back (ne-am întors – n. red.)!”, a spus grecul Konstantinos Mitzalis, CEO al producătorului  Golden Foods Snacks.  Golden Foods Snacks, care are o fabrică în Filipeştii de Pădure (jud. Prahova) şi are ca principal brand Elmas, a intrat pe piaţa din România în octombrie 2009 prin preluarea dreptului de folosinţă al mărcii ELMAS şi este unul dintre principalii jucători activi pe piaţa snacksurilor sărate din România. Acum Golder Foods se luptă cot la cot din nou cu producătorul croissantelor Chipita.   

    „La început am avut o linie mică, mai mult manuală, iar după şase ani am investit într-o linie mare, automată. De ce am devenit în 1992 antreprenor? Pentru că nu se mai dădeau repartiţii după facultate şi pentru că nu mă pot imagina lucrând la stat sau într-o companie multinaţională.“

    Valentin Ancuţa, care s-a retras din businessul Derpan înainte ca acesta să fie preluat de către Golden Foods

  • Povestea lui Sergio Costa, omul care a fondat unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de cafenele din lume. Motivul? Dorul de cafeaua din ţara natală

    Stabilit la Londra, Sergio Costa nu a putut uita gustul cafelei italieneşti pe care obişnuia să o bea ACASĂ, în Parma. A deschis, aşadar, în capitala britanică un mic business căruia i-a dat propriul nume, CARE A ajuns astăzi cel mai mare lanţ de cafenele din Regat, FIIND cumpărat recent de gigantul Coca-Cola.

    Sergio Costa s-a născut pe 23 aprilie 1949 în Baselica, un mic sat de lângă italiană Parma. A pus bazele imperiului care îi poartă numele în 1971, începând cu o mică unitate în care prăjea cafea, deschisă alături de tatăl său, Oreste Costa, pe strada Fenchurch din Londra, unde se mutase în anii ʼ60. Anterior, lucrase pentru o companie de curierat. Dornic să redescopere gustul cafelei de acasă, a decis să folosescă un vechi aparat de râşnit adus din Italia pentru a prepara el însuşi cafea proaspătă, transformând ideea în business. Pentru a lansa prima gamă de produse, au testat pe nevăzute peste 100 de sortimente de cafea pentru a alege produsul-fanion al companiei, pe care l-au numit Mocha Italia. Iniţial, afacerea aproviziona diverse companii de catering din zonă. Ulterior i s-a alăturat în business şi fratele său, Bruno. Abia în 1981 au deschis primul magazin, pe Vauxhall Bridge Road, vînzând în premieră, în capitala britanică, espresso şi cappuccino artizanal, servit şi la cele câteva mese din lemn masiv, în ceşti de porţelan, pentru o experienţă italienească autentică.

    Până în 1995, compania ajunseseră deja la o reţea 41 de unităţi, extindere care a atras interesul celor de la Whitebread, cel mai mare lanţ britanic de hoteluri şi cafenele, care au făcut o ofertă. Sergio a cumpărat, cu 23 de milioane de lire sterline, toate acţiunile fratelui său şi a vândut businessul de familie. Sub noua conducere, afacerea şi-a continuat expansiunea, iar în 2009 a achiziţionat brandul polonez Coffeeheaven pentru 36 de milioane de lire, cooptând astfel, în portofoliu, aproape 80 de magazine în Europa Centrală şi de Est. La nouă ani distanţă, Costa intra în portofoliul The Coca-Cola Company, într-o tranzacţie de 5,1 miliarde de lire.

    După ce a vândut businessul, antreprenorul s-a mutat în Monaco, unde a deschis alte trei cafenele, sub brandul La Crémaillère. A fost căsătorit şi a avut două fiice, Monica şi Tania, şi un fiu, Marco. Antreprenorul a murit anul acesta, pe 24 martie 2022, la Monte Carlo.

    Fratele său a declarat într-un interviu acordat celor de la Daily Mail că regretă vânzarea businessului şi că refuză să mai consume cafeaua care îi poartă numele, din cauza monopolului pe care brandul l-a pus asupra pieţei, în defavoarea jucătorilor mici.

    În prezent, Costa e cel mai mare lanţ de cafenele din Marea Britanie şi a ajuns, la nivel internaţional, unde e prezentă în Europa, zona Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, la un portofoliu de aproape 4.000 de unităţi. Coca-Cola HBC a readus, în urmă cu doi ani, brandul şi pe piaţa locală, după ce Costa, prezentă în România cu cafenele deschise în sistem de franciză, închisese ultima locaţie în 2011.  

    Sergio Costa (1949 – 2022)

    1. S-a născut în Baselica, un mic sat din Italia;

    2. A pus bazele companiei Costa Coffee în 1971, la Londra;

    3. După ce a vândut businessul, s-a mutat la Monaco, unde a deschis un nou lanţ de cafenele, sub brandul La Crémaillere.

  • Interviu Andreea Moldovan, Avon: Produsele de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi oferă beneficii comparabile. Se plăteşte brandul, care devine mai puţin relevant în contextul actual

    ♦ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte ♦ În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    Anul 2022 va marca reve­ni­rea pe creştere a businessului Avon, unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei lo­ca­le de cosmetice, după trei ani de declin alimentat, cel puţin în parte, de pande­mia de COVID-19.

    „Avon va termina anul pe plus“, spune Andreea Moldovan, general manager al Avon pentru regiunea SEE, fără însă a îna­inta cifre. Pe segmente, evoluţia este dife­rită, pe machiaj existând de la începutul lui 2022 o creştere de peste 10%. Avansul e susţinut de un număr mare de lansări, dar el vine şi pe fondul faptului că în pandemie aceasta a fost cea mai afectată zonă a pieţei de cosmetice.

    „Avem o evoluţie bună şi pe segmentul de parfumerie, dar pe cel de îngrijire a feţei e­voluţia e puţin sub aş­tep­tări. Avem o lansare importantă în ultimul tri­mestru aşa că vom vedea ce se va întâmpla până la finalul anului.“ Spre comparaţie cu machia­jul, zona de îngrijire a mers cel mai bine în pandemie, când oamenii au renunţat la ruj sau la fond de ten, dar nu şi la crema de faţă.

    Andreea Moldovan adaugă că după doi ani de pandemie, 2022 a început în forţă, România situându-se printre pieţele Avon cu cea mai bună evoluţie. „România înce­puse să fie deschizător de drumuri chiar din 2021.“ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte. În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    „Anul acesta suntem mai bine ca în 2021, dar nu suntem încă la nivelul de dina­in­te de pandemie. Primul an al crizei sanita­re a fost marcat de o scădere puternică (20% – n.red.). A existat un declin şi în 2021, dar mai mic“, adaugă executivul român.

    Piaţa a scăzut şi ea în primul an de pan­demie, însă declinul a fost mai temperat decât cel mai businessului Avon, con­form datelor ZF. Totuşi, pentru 2022, Andreea Moldovan se arată optimis­tă, ca şi pentru anul urmă­tor de altfel.

    „Anul a început în forţă, dar după izbucnirea războiului au apărut o se­rie de provocări. Proble­me­le economice nu se simt încă în ceea ce priveşte cererea totală, dar vedem un consumator mai prudent în achiziţii.“

    Tocmai de aceea, Avon a început să se poziţioneze, ca strategie de comunicare, în zona de smart shopping.

    „Portofoliul nostru acoperă toate palie­rele de preţ, deşi cel mai mult ne concen­trăm atenţia pe zona de mass market. În perioada următoare vom încerca să atra­gem clienţi noi de la jucătorii poziţionaţi în segmentul premium. Vrem să îi aducem către produsele noastre mass market şi cele upper mass market sau premium. Preţul nostru e de peste cinci ori mai mic pe un produs comparabil. E o strategie pe care am mai aplicat-o şi a funcţionat.“

    În ceea ce priveşte clienţii care deja sunt în portofoliul Avon, strategia în cazul lor, spune Andreea Moldovan, este să îi convingă să ia produse din toate categoriile şi nivelurile de preţ.

    „Cred că în perioada următoare cheltu­iala per capita pe produse cosmetice va ră­mâ­ne în cel mai bun caz constantă. Astfel, lupta va fi mai acerbă.“

    Executivul adaugă că femeile nu vor renunţa la a-şi cumpăra produse cosmetice, dar vor migra către un nivel mai mic de preţ şi asta după ani de zile în care în piaţă a e­xistat o premiumizare. Tocmai această pre­mi­umizare a făcut ca mulţi clienţi să migre­ze de la Avon la alţi jucători, iar businessul să scadă înainte de pandemie, dar şi în timpul ei, dat fiind că au existat bani în piaţă în aceşti ultimi doi ani.

    „Produsele brandurilor de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi ofe­ră beneficii comparabile. Se plăteşte foarte mult brandul, care în contextul de faţă de­vine mai puţin relevant.“

    Avon este un business care funcţio­nea­ză bine inclusiv în perioade de criză pentru că, spune executivul care conduce afacerea locală, creează valoare pentru consumator. Este un business care are trei avantaje, a­dau­gă ea. Este bazat pe relaţii (între clienţi şi reprezentanţii de vânzări) şi astfel cum­peri de la cineva cunoscut, pe produs şi pe preţuri pe care ţi le poţi permite.

    „Cred că în perioada următoare, pentru fiecare companie, indiferent de domeniu, ţin­­ta va fi să creeze valoare pentru consu­ma­torul care va fi supus unui stres atât emo­ţional, cât şi financiar. Companiile va trebui să lege relaţii cu clienţii pentru a-i fideliza.“

    Avon are în total peste 120.000 de reprezentanţi şi angajaţi în România, numărul lor fiind pe un trend ascendent în 2022. Andreea Moldovan nu oferă date privind creşterea.

    „Avon Rewards este un program ce a pornit din Africa de Sud şi din ţările Nordice pe care l-am preluat şi noi şi în care am investi 1 milion de dolari. Apoi, România a avut cele mai bune rezultate cu el. Acest program oferă oportunităţi de creştere şi de câştig suplimentar pentru reprezentanţi. Mai exact, ei pot deveni creator de conţinut pentru noi, pot să îşi deschidă un mic magazin fizic, pot vinde doar online sau pot absolvi şcoala noastră de make-up artişti şi pot deveni beauty experts.“

    Acest program a avut priză mai ales la publicul tânăr, explică executivul.

    Astăzi, deşi există în continuare broşura Avon, fiecare comandă se plasează online. Tot în mediul virtual există o mai mare dinamică a ofertelor şi există şi produse mai multe. La nivel de fiecare lună sunt expuse circa 3.000-4.000 de articole.

    „Lucrăm la optimizarea portofoliului ca să îl facem mai relevant.“

    Andreea Moldovan spune că un lucru bun care a rezultat de pe urma pandemiei este faptul că businessul este acum mai digitalizat. Spre exemplu, din aplicaţie un agent îşi poate gestiona 100% businessul online. Totodată, există un interes mare al consumatorilor pentru mediul digital.

    „Explozia pe digital pe noi ne-a ajutat ca business. În 2023 vrem să ne creştem cota de piaţă. România este oricum în top cinci pieţe internaţionale pentru Avon, alături de Polonia, Turcia, Marea Britanie şi Filipine, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit. Totodată, suntem un centru de creaţie, pentru că de aici pornesc proiecte ce devin internaţionale, şi un hub de talente.“

    Mai mult, România este un hub logistic, depozitul de la Chiajna, inaugurat acum circa 15 ani ca urmare a unei investiţii de 12 mil. euro, deservind cinci ţări precum Bulgaria sau Macedonia de Nord. O a şasea va fi adăugată curând.

    „Zilnic, din depozitul nostru unde lucrează circa 250 de salariaţi pleacă peste 10.000 de comenzi.“

    România este principala piaţă deservită.

  • Fostul CEO al Mega Image se alătură Valvis Holding: Vassilis Stavrou este numit în funcţia de CEO al grupului şi Vicepreşedinte executiv al Carpathian Springs, îmbuteliatorul AQUA Carpatica. Jean Valvis rămâne Preşedinte-Director general al Valvis Holding

    Boardul Valvis Holding l-a numit pe Vassilis Stavrou în funcţia de CEO şi  Vicepreşedinte executiv de dezvoltare internaţională al Carpathian Springs, companie care îmbuteliază brandul de apă minerală AQUA Carpatica.

    Mandatul a intrat în vigoare de la data de 3 octombrie.

    Vassilis Stavrou a ocupat în ultimii 28 de ani diferite poziţii manageriale la nivel naţional şi internaţional. El are o cunoaştere semnificativă a gestionării afacerilor şi a oamenilor din diferite ţări şi medii multiculturale, se arată într-un comunicat al Valvis Holding.

    Anterior, el a fost CEO al AB Vassilopoulos, precum şi al Mega Image şi a ocupat şi alte funcţii importante de conducere la Delhaize Groups şi AB Vassilopoulos.

    „Sunt deosebit de bucuros să ocup o astfel de poziţie de conducere într-un Grup care se dezvoltă şi evoluează constant. Sunt încântat să mă alătur şi voi lucra cu o echipă de management puternică, cu viziune şi o strategie puternică.”, a spus Vassilis Stavrou.

    Decizia vine după ce Jean Valvis, unul dintre cei mai mari creatori de branduri din România, antreprenorul de numele căruia se leagă Aqua Carpatica, LaDorna sau Dorna, a semnat în vară un acord cu gigantul american Pepsi pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni în cadrul Carpathian Springs.

    Valvis a cedat 20% din acţiuni către Pepsi, dar a păstrat controlul companiei precum şi funcţiile executive pe care le deţine la finalul unor negocieri care se întind pe ultimii doi ani şi care îi vor permite să ducă Aqua Carpatica pe toate pieţele lumii.

    „Îi urez bun venit lui Vassilis în marea noastră familie. Eu şi Vassilis ne cunoaştem de câţiva ani şi împărtăşim aceleaşi valori şi principii. El vine în Grupul nostru într-un moment de activitate intensă de dezvoltare. Mai ales în contextul recent anunţatului nostru parteneriat strategic cu Pepsi Co. Sunt sigur că experienţa importantă pe care Vassilis o aduce cu el va ajuta la implementarea strategiei noastre pentru dezvoltare internaţională şi durabilă şi la consolidarea structurii noastre corporatiste”, a precizat Jean Valvis, Preşedintele – Director general al  Grupului de firme Valvis Holding şi al  Carpathian Springs.

    Aqua Carpatica, brandul creat de Jean Valvis în 2010, este deja prezent din 2016 pe 16 pieţe internaţionale.

    Carpathian Springs, compania care opereaz ă brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi.

  • Ce a reuşit o studentă româncă să facă având doar 2000 de dolari: într-o perioadă în care alţi tineri nu ştiau ce vor de la viaţă, ea a ales drumul antreprenoriatului

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

     

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Cum e să lucrezi pentru inventatorul care a dat greş de 5.000 de ori cu primul său produs.Chiar şi metoda de angajare este inedită

    James Dyson este creatorul aspiratoarelor fără sac, care se vând în peste 50 de ţări. Trebuie ştiut însă că până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat.

    Brandul Dyson vine dintr-o ţară a “cultului majordomilor”, iar un număr de 5.000 de patente aplicate pentru dezvoltarea de noi produse – la fel de multe cât cele ale unui Rolls-Royce – nu este ceva ieşit din comun când vorbim despre revoluţii industriale, cum îşi doreşte britanicul James Dyson. Cercetătorul cu titlu de “Sir” a fondat compania responsabilă pentru primul aspirator fără sac din lume, iar numele acesteia s-a făcut cunoscut în SUA, Japonia, Germania, Australia sau China.

    James Dyson a început să lucreeze la această idee în 1978 pentru că era frustrat de aspiratorul său care-şi pierduse puterea de aspirare. După 5 ani de încercări, Dyson a lansat în 1983 aspiratorul G-Force, însă niciun producător sau distribuitor din Marea Britanie nu a vrut să-i vândă produsul, deoarece piaţa sacilor de aspiratoare era prea importantă.

    Inventatorul s-a reorientat spre Japonia, unde a reuşit să vândă mai multe aspiratoare, în valoare de 2.000 de lire sterline, iar în 1991 a câştigat premiul târgului de Design Internaţional din Japonia.
    Pentru că niciun producător nu voia să producă aspiratorul lui Dyson, acesta şi-a înfiinţat propria firmă de producţie, Dyson Ltd. Într-un final, la 10 ani distanţă, aspiratorul fără sac a intrat pe piaţa din Marea Britanie. La acel moment, piaţa sacilor de aspirator era evaluată la 100 de milioane de lire. Aspiratorul Dyson Dual Cyclone a devenit aspiratorul cel mai bine vândut în Marea Britanie şi market leader în Statele Unite (în funcţie de valoare, nu volum).

    De asemenea, James Dyson a inventat o maşină de spălat vase, dar care nu s-a dovedit a fi un succes comercial şi a fost retras de pe piaţă. Iar în 2006 a lansat Dyson Airblade, uscătorul de mâini, care în loc să folosească un jet de aer cald, utilizează un strat de aer care este suflat de maşinărie cu 640 km pe oră, astfel Dyson Airblade îndepărtează apa de pe mâini, nu o evaporă.

    “50% din deciziile pe care le vei lua sunt greşite. Învaţă din acest greşeli”, este sfatul lui Dyson pentru viitorii antreprenori.

    James Dyson are o avere estimată la 4.9 miliarde de dolari.

     

     

  • La paradisul artizanilor: cum poţi să îmbini pasiunea cu dezvoltarea şi cu afacerile

    Mioara Iofciulescu este de profesie jurist şi specialist în comunicare. A împletit cariera cu o pasiune aparte pentru artă în general şi pentru dezvoltare personală, iar toate împreună au constituit imboldul pentru un business care valorifică şi apetitul altor amatori de artă.

    Galeria de Artă Handmade este un magazin fizic în care se găsesc exclusiv produse lucrate manual de artişti şi artizani români. Fondarea galeriei în martie 2022 şi deschiderea magazinului în luna aprilie a acestui an au fost demersuri fireşti în contextul activităţii pe care am desfăşurat-o în domeniul artei handmade, începând din anul 2019”, povesteşte Mioara Iofciulescu. Ea este unicul asociat al businessului, însă în organizare îi mai vin în ajutor soţul ei şi încă doi colaboratori. Din 2019 încoace, a urmat mai multe cursuri în domeniul artelor şi al dezvoltării personale, de la modelaj de bijuterii la arte combinate, fiind, totodată, managing director în cadrul grupului Atlantis România, o companie cu activitate în dezvoltarea imobiliară şi producţia de energie regenerabilă. „Investiţia iniţială în amenajarea spaţiului şi crearea conceptului a fost de 15.000 de euro. Noi idei apar în fiecare lună şi noi investiţii sunt necesare, la o scară mai mică, pentru că e nevoie să fim creativi şi inventivi pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Portofoliul de produse aflate în magazin depăşeşte valoarea de 120.000 de euro.”

    Galeria de Artă Handmade, situată în mallul Promenada din Bucureşti, a prins contur în martie 2022, iar de atunci până la finalul lunii august a generat o cifră de afaceri de circa 13.000 de euro. Mioara Iofciulescu are doi angajaţi, consilieri artistici, cu studii în domeniul artelor, care se ocupă de prezentarea şi vânzarea produselor în galerie. Pe rafturi se găsesc tablouri şi decoraţiuni realizate cu diferite tehnici şi materiale (pictură, mandala, decoupage, răşină, modelaj, croşetat), produse textile pictate, bijuterii ţesute cu mărgele, realizate cu pietre semipreţioase sau coliere statement, creaţii vestimentare realizate cu dantele şi broderii fine, genţi croşetate sau pictate, brâuri, accesorii pentru păr, berete şi pălării, dar şi jucării croşetate, lucrate din fetru, din lână împâslită sau alte materiale cu textură moale, potrivite pentru copii. De toate pentru toţi, dar neapărat handmade. „Dorim să diversificăm gama de produse, să ne adaptăm fiecărui sezon, să dezvoltăm zona creaţiilor vestimentare unicat cu rochii de ocazie şi rochii de mireasă, precum şi să deschidem un atelier de design vestimentar. În acest sens, am şi aplicat pentru fonduri în cadrul proiectului StartUp Nation.”

    Clienţii galeriei sunt, în general, iubitori de artă, români sau străini aflaţi în vizită, cunoscători ai domeniului sau care apreciază produsele lucrate manual, care înţeleg că principala caracteristică şi valoare a acestora este unicitatea. Produsele din magazin au preţuri care pornesc de la 25 de lei, cum este cazul cerceilor pictaţi cu tehnica punctului pe suport de lemn, sigilaţi în răşină, şi pot ajunge până la câteva mii de lei pentru o rochie, de pildă. La rândul ei, Mioara Iofciulescu este şi ea un artizan precum cei pe care i-a adunat în galerie. În 2019, a fondat brandul Candy Flowers Art, sub care realizează decoraţiuni turnate din răşină epoxidică, flori modelate petală cu petală din pastă de porţelan cu uscare la aer, aranjamente cu flori criogenate şi bijuterii cu pietre semipreţioase. În 2021, a fondat Academia de Artă Handmade Bucureşti, ca modalitate de a susţine şi a dezvolta arta handmade, după ce pandemia îngreunase şi mai mult efortul artizanilor de a-şi vinde produsele. Membrii academiei sunt şi producătorii obiectelor care se găsesc la vânzare în Galeria de Artă Handmade. Academia a organizat până acum workshopuri şi alte evenimente menite să consolideze comunitatea de artişti pe care a strâns-o în jurul ei. „Obiectivul major pentru viitorul apropiat este amenajarea unui muzeu de artă handmade, în cadrul căruia să fie expuse obiecte valoroase atrase în patrimoniul Academiei de Artă Handmade Bucureşti, cum ar fi costume tradiţionale, lucrări premiate la concursuri de profil sau piese deosebite realizate pentru expoziţii”, mai spune Mioara Iofciulescu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Patos – brand de bere (Siliştea Snagovului, jud. Ilfov)

    Fondatori: Anca şi Bogdan Puia

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: în 27 de localuri din Bucureşti şi din ţară

    Lunaz – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatori: Roxana şi Andrei Zaharescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 20.000-30.000 de euro

    Prezenţă: online

    Loca – business cu preparate low-carb (Bucureşti)

    Fondatoare: Laura Eremia

    Investiţii: peste 65.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Şedinţe foto pentru bebeluşi (Bucureşti)

    Fondatoare: Daniela Ursache

    Cifră de afaceri în 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Krest – unitate de cazare (Vatra Dornei)

    Fondatori: Ştefan Codescu, Mirela Codescu, Mădălina Alupei şi Andrei Alupei

    Investiţii: 260.000 de euro

    Prezenţă: Vatra Dornei

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Adina Petrescu a creat o gamă de blenduri de ceai, inspirată de o experienţă în India, şi vrea să intre în magazine cu o băutură îmbuteliată sub brandul Malee

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul.

    O experienţă trăită în India i-a deschis Adinei Petrescu apetitul pentru ceai şi pentru ritualurile din jurul acestei băuturi, astfel că la revenirea acasă a adus o idee de business. Malee Tea, numele pe care l-a primit această idee, s-a concretizat câţiva ani mai târziu, dar s-a dezvoltat până acum şi are mai departe planurile pentru diversificare.

    „Acum câţiva ani am fost într-o vacanţă în India, unde am descoperit ce înseamnă să bei ceai şi gustul adevărat al acestei băuturi. Este o experienţă în sine, un ritual. Se întâmpla acum câţiva ani, făceam altceva pe atunci“, a povestit Adina Petrescu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

    Terminase Facultatea de drept şi un master în acelaşi domeniu şi era foarte determinată să înveţe pentru barou, unde voia să intre pentru a pătrunde în lumea avocaţilor. A picat însă examenul, iar ceea ce, la acel moment, i s-a părut a fi cel mai mare eşec al său avea să devină o binecuvântare.

    „O perioadă am lucrat pe funcţia de consilier juridic, dar nu mă regăseam, nu simţeam că e ceea ce îmi place. Aşa că în pandemie am ales să-mi urmez visul de a avea un business.“

    Şi aşa a apărut, în noiembrie 2021, brandul Malee Tea, o gamă de ceaiuri versatile despre care Adina spune că se pot bea atât clasic, cu apă caldă, cât şi ca ice tea, cu lapte rece, sau chiar cu lapte cald. Fructele din care se fac ceaiurile se pot consuma ca atare după ce băutura este savurată. 

    „Printre sortimentele noastre se numără şi unele mai inedite, precum Strawberry Truffle, care conţine ceai verde, ciocolată albă, ciocolată neagră, piper roz şi albăstrele. Un alt blend popular este Latte macchiato, cu rooibos, cafea şi iaurt granulat. Eu fac combinaţiile de ingrediente, iar producţia are loc în Germania.“

    Unele ingrediente provin din România, iar altele sunt din alte ţări, spune Adina. Nu se adresează unei nişe anume de clienţi, aşa că de la ea cumpără şi femei, şi bărbaţi, şi tineri, şi oameni mai în vârstă. În ceea ce priveşte distribuţia, a încheiat multe colaborări cu antreprenori locali.

    „Vând atât pe site-ul meu, cât şi pe alte site-uri, printre care şi eMag, în câteva magazine, dar merg şi la târguri, ca să pot interacţiona cu clienţii şi să le văd reacţiile. Am văzut diferenţe în ceea ce priveşte preferinţele atât în funcţie de anotimp şi de vreme, cât şi de la un oraş la altul. În Bucureşti, am văzut că se bea foarte mult ceaiul verde cu ciocolată, dar şi cel exotic, cu papaya, mango şi fructul pasiunii. În Braşov, se bea rooibos cu latte macchiato, iar în Iaşi „ ceaiurile de fructe.“

    Volumele de vânzări variază şi ele foarte mult. Astfel, în sezonul rece vânzările sunt mari, iar în perioada caldă mai scad.

    „Anul trecut, m-am lansat în noiembrie, chiar înainte de sărbători, şi am avut vânzări bune. Luna decembrie o să fie plină şi anul acesta, deja am început să am comenzi.“

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei. Ceaiurile vin deja ambalate din Germania, însă acum Adina Petrescu spune că se află în proces de achiziţie a unei maşini de ambalat, pentru a putea face asta în România.

    „Fac totul singură, dar cred că de la anul ar trebui să mai angajez pe cineva.“

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul cât mai mult.

    „Sunt în lucru de câteva luni cu un proiect pentru a face ceaiuri ready-to-drink. Astfel, ceaiurile ar urma să fie deja preparate şi îmbuteliate, pentru a fi comercializate la nivel naţional în marile lanţurile de magazine şi în benzinării. Este însă un proces care va dura, în cel mai bun caz asta s-ar putea întâmpla în şase-şapte luni.“

    Planurile de expansiune ale Adinei includ şi vânzările dincolo de graniţele României, momentan brandul ei, Malee Tea, regăsindu-se în câteva magazine şi băcănii din Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Alina-Elena Vasiliu

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Casa Timiş, iniţiatorul proiectului Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românesc: „Are potenţial să devină un vector al brandului de ţară”

    Cristina Timiş, antreprenoarea din spatele Casei Timiş, divizia de turism a grupului Cris-Tim, care organizează pentru al treilea an consecutiv Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românesc, consideră că acest proiect are potenţial să devină un vector al brandului de ţară şi anume a vinului românesc.

    „Mi-aş dori foarte mult ca această manifestare să fie o componentă a brandului de ţară de care România încă duce lipsă atât la nivel naţional, cât şi internaţional. (…) Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinului Românes are potenţial să devină un vector al brandului de ţară”, a spus Cristina Timiş, care a fondat businessul CrisTim alături de soţul său, Radu Timiş.

    România a avut o producţie de aproape un milion de tone de struguri în 2021, situându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari producători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, şi a realizat 4,5 milioane de hectolitri (450 mil. litri) de vin, fiind unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume (situându-se în top 15 la nivel mondial).

    Cu toate acestea, mulţi consumatori europeni, şi nu numai, nu au auzit de vinurile româneşti, iar exportul a reprezentat nici 4% din totalul vinului realizat local anul trecut, conform calculelor ZF pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.

    Astfel, Casa Timiş, un domeniu de 140 de hectare la 80 de km de Bucureşti (Chiţorani – jud. Prahova), o emblemă a ecoturismului din România, a iniţiat proiectul organizării unei Zile Naţionale a Gastronomiei şi Vinului Românesc, aprobat prin lege în aprilie 2019. Anul acesta va avea loc în data de 2 octombrie, la Casa Timiş şi va aduce laolaltă mai mulţi producători locali din Dealu Mare. De asemenea, vor fi promovate şi anumite obiceiuri şi produse culinare tradiţionale din România.

    Casa Timiş este un conac din 1925, care a renăscut din 2018 în urma investiţiilor consistente făcute de familia Timiş, fondatorii grupului Cris-Tim, una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România, ce estimează o cifră de afaceri de peste 850 de milioane de lei pentru anul curent. P lângă conac, resortul mai include un boutique-hotel de cinci stele, 16 bungalow-uri de lux, trei restaurante şi spaţii dedicate pentru evenimente tailor made sau corporate, atât indoor cât şi outdoor.