BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Raport BNR: De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în anticamera zonei euro şi România nu? Raspunsul este oferit de indicatori cheie: balanţe externe şi bugete publice pe un şir relevant de ani

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat pe 7 iulie că Bulgaria şi Croaţia (leva şi, respectiv, kuna) au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este anticamera aderării la zona euro. România nu a primit această invitaţie. Răspunsul la întrebarea ”de ce” ţine de anumiţi indicatori cheie: balanţe externe şi bugete publice pe un şir relevant de ani. 

    In MCS2 se stă cel putin doi ani şi în cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi menţinut pe perioada acestui stagiu până la aderare efectivă. Bulgaria a facut cererea de intrare în MCS2 în 2018, iar Croatia în 2019.

    Potrivit unei analizei BNR, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent mărimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). 

    În acelaşi timp, Croaţia a mers pe aceeaşi linie începand cu 2014 având surplus de cca. 3% în 2019 (de la deficite de doua cifre înainte de 2009).

    Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de cca. 2% din PIB în 2019, în timp ce în Croaţia a fost în echilibru anul trecut.

    Comparativ, în 2019, deficitul bugetului public în România a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB (drept însă că mult sub deficitele de două cifre din 2007-2008, când economiile din Est fuseseră prinse în vria creditării cu intrari mari de capital extern).

    În acest context, raportul BNR notează că toate economiile nou intrate in UE începand cu 2004 şi care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la indicatorii mentionaţi.

    Totuşi, România stă bine la datoria publică (cca. 35% în 2019, faţă de 20% în Bulgaria şi peste 75% din PIB în Croaţia).

    Raportul de fundamentare şi planul de acţiune pentru aderarea la euro care îl însoteşte fac recomandări privind nevoia de a reduce deficitele pentru a avea şanse de intrare in MCS2 şi de aderare. Planul ar fi trebuit să înceapă să fie pus în aplicare din 2019. Din păcate, spune rarpotul BNR, cele două documente au ramas mai mult un exerciţiu de diplomaţie publică; câştig de cauză au avut în schimb iniţiative cu implicaţii nefaste asupra bugetului public şi altor criterii de convergenţă cu zona euro.

    În schimb, în Bulgaria şi Croatia, un consens politic a fost acompaniat de programe concrete, un dialog permanent cu BCE şi CE privind paşii de urmat.

    Dialogul Romaniei cu BCE şi CE în privinţa MCS2 putea să aibă loc dacă un program de corecţie macroeconomică ar fi fost în derulare. Dar politici macro prociclice şi deficite externe tot mai mari în anii recenţi (în pofida unor venituri crescute din servicii şi remiteri considerabile din străinătate) au singularizat poziţia României în regiune în sens negativ şi au redus şansele unui dialog fructuos.

    Atât timp cat nu vom pune ordine în finanţele publice, nu vom găsi mjloace să avem deficite externe mai mici, un dialog concret cu BCE şi CE este dificil.

    România nu mai respectă niciun criteriu de convergenţă nominală (cum au subliniat analize ale CE şi BCE in iunie a.c.), este singurul stat din UE supus procedurii de deficit excesiv (EDP), presiuni pe bugetul public sunt în continuare foarte mari. Şi sunt masuri în alte domenii (de convergenţă juridică, funcţionare a sectorului public, etc) de realizat, se mai arată în raportul BNR.

    Analiza a fost redactată de Daniel Dăianu (coordonator), Amalia Fugatu, Anca Gălăţescu, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Florian Neagu, Iulian Panait, Mirela Roman 

  • Vor putea economiile UE creşte suficient de puternic pentru a-şi plăti munţii de datorii?

    Pandemia de coronavirus pune sub presiune sustena­bilitatea unor economii europene, determinându-i pe unii să susţină că creşterea economică şi susţinerea monetară venită din partea BCE nu vor fi suficiente şi că datoriile publice ar trebui renegociate, scrie Euractiv.

    UE se chinuie să depăşească cea mai profundă criză din istoria sa de şapte decenii, criză care a erodat creşterea economică şi a trimis datoriile publice la niveluri record.

    În ultima criză financiară, datoria publică din UE (fără UK) a crescut cu 20 de puncte la 86,6% din PIB. Cu niveluri încă ridicate ale datoriilor din criza anterioară, datoria publică la nivelul UE este aşteptată să urce cu 15 puncte în acest an până la 95% din PIB.

    Această povară va fi îndeosebi una grea pentru mai multe ţări, ridicând semne de întrebare privitoare la sustenabilitatea economiilor acestora pe termen mediu şi lung, avertiza Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie.

    Economiştii sunt de acord că datoria publică este sustenabilă atâta vreme cât economiile cresc peste costurile finanţării datoriei, un scenariu posibil graţie intervenţiilor BCE.

    Ţările cu probleme pot conta pe susţinerea BCE. Angel Talavera de la Oxford Economics arată că „BCE nu este aşteptată să majoreze dobânzile în viitorul apropiat“ având în vedere tendinţa inflaţiei. „Datoriile ridicate sunt o problemă pe care va trebui s-o abordăm în cele din urmă, însă nu deocamdată“, potrivit acestuia.

    „Creşterea este singura soluţie credibilă şi sănătoară“, susţine Maria Demertzis, director adjunct al think tank-ului Bruegel.

    Chiar dacă BCE îşi va menţine stimulentele monetare pe termen mediu, unele voci argumentează că creşterea nu va fi suficientă pentru a surmonta volumul uriaş de noi datorii.

    Angel Talavera de la Oxford Economics este mai preocupat de datoriile private decât de nivelul celor publice din cauza riscului de defaulturi şi potenţialul impact asupra sectorului bancar.

    Pandemia a afectat puternic companiile, în special pe cele din sectoarele de turism, restaurante şi retail. Companiile au rămas pe linia de plutire graţie măsurilor adoptate de guverne.

    „Garanţiile guvernamentale pentru credite şi moratoriile privind falimentele au evitat un val pe scară largă de defaulturi în rândul companiilor nonófinanciare, însă un număr important de firme ar putea fi obligate să depună cerere de protecţie împotriva falimentului dacă măsurile vor fi retrase prea curând sau în cazul în care condiţiile de creditare bancară se înăspresc“, avertiza BCE într-un raport recent.

    Demertzis de la Bruegel crede că lecţia din criza trecută este că „cu cât datoriile private sunt restructurate mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru toate părţile“.

  • Oficial BCE: Băncile europene nu sunt pregătite pentru riscurile generate de creditele neperformante

    Băncile din zona euro nu sunt pregătite pentru posibila creştere a creditelor neperformante în contextul efectelor crizei economice generată de pandemie, avertizează Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), informează cotidianul Financial Times.

    Andrea Enria a explicat, într-un discurs rostit la Conferinţa “Summit financiar global”, organizată de cotidianul Financial Times, că vulnerabilităţile băncilor în pregătirile pentru probabila creştere a creditelor neperformante reprezintă unul dintre factorii luaţi în considerare în decizia BCE privind permiterea sau nu a reluării plăţii dividendelor de către bănci.

    Andrea Enria a subliniat că unele dintre cele 117 bănci europene pe care le monitorizează sunt “dezorganizate” în privinţa măsurilor de garantare necesare în contextul probabilei creşteri a creditelor neperformante. Acesta este un factor care generează “preocupări” în rândul membrilor Consiliului de supraveghere al BCE.

    Banca Centrală Europeană le-a cerut băncilor din zona euro să sisteze toate plăţile dividendelor şi recuperării acţiunilor începând din martie, în contextul pandemiei, pentru a menţine un capital de 30 de miliarde de euro. În ultimele luni, sectorul bancar face lobby intens pentru a li se permite băncilor puternice să reia distribuirea de capital la începutul anului viitor.

    “Există o dezbatere intensă” la BCE pe această temă, a declarat Andrea Enria, explicând că decizia va fi influenţată şi de perspectivele macroeconomice.

    “Le-am trimis managerilor băncilor aflate sub supravegherea noastră scrisori în care evidenţiem anumite probleme pe care vrem să le gestioneze în privinţa abordării faţă de riscurile în materie de creditare”, a precizat Andrea Enria.

    Banca Centrală Europeană a avertizat băncile europene că, în cel mai grav scenariu prefigurat recent, riscă să se confrunte cu credite neperformante suplimentare în valoare de 1.400 de miliarde de euro, un nivel mai mare decât cel din timpul crizei financiare din 2008.

    BCE “va provoca băncile să prezinte proiecţii credibile care să ne ofere asigurări suficiente că putem reuşi, pentru a avea spaţiu suficient de reluare a plăţilor spre propriii acţionari”, a subliniat Andrea Enria.

  • Lagarde are o „presimţire“ că BCE va adopta o monedă virtuală

    Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a semnalizat că instituţia sa ar putea crea o monedă digitală în câţiva ani, ceea ce ar reprezenta o schimbare dramatică pentru sectorul financiar al zonei euro, scrie Bloomberg.

    Lagarde a declarat că proiectul ar putea fi lansat în decurs de doi, până la patru ani. 

  • Oficial BCE: Împrumuturile ultraieftine vor fi cruciale pentru următoarele stimulente

    Banca Centrală Europeană ar trebui să plaseze împrumuturile ultraieftine în centrul următorului său pachet de stimulente care este pregătit pentru decembrie, a declarat Madis Muller, membru al consiliului guvernator al băncii, potrivit Bloomberg.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a arătat recent că banca se va concentra atât pe achiziţiile de obligaţiuni de urgenţă, cât şi pe împrumuturi ieftine pentru următorul val de stimulente.

  • În aşteptarea neperformantelor: Băncile din zona euro încetinesc creditarea către businessuri şi populaţie

    Băncile din zona euro încetinesc ritmul în care acordă credite în Europa către businessuri şi populaţie, în contextul în care acestea se aşteaptă la o creştere a creditelor neperformante, generată de pandemia de Covid-19, aşa cum arată un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de FT.

    Mutarea arată că numărul de consumatori şi de businessuri care vor putea accesa un credit este în scădere, în contextul în care clienţii băncilor sunt afectaţi de restricţiile impuse de guvernele lumii pentru a lupta cu al doilea val al pandemiei de Covid-19.

    Sondajul trimestrial realizat de BCE a descoperit „o înăsprire a criteriilor de creditare în ceea ce priveşte creditarea către companii în al treilea trimestru din 2020, ceea ce indică motive asociate riscului de credit, pe fondul pandemiei de Covid-19”.

    Băncile au declarat pentru banca centrală că se aşteaptă ca „criteriile de creditare pentru firme să se înăsprească în continuare, ceea ce reflectă temerile legate de ritmul potenţialei revenire, în contextul în care anumite sectoare sunt încă vulnerabile, iar anumite măsuri de sprijin fiscal ar putea să nu mai fie menţinute în Europa”.

    Rezultatele sondajului conturează un tablou îngrijorător pentru BCE, a cărui consiliu se va întâlni săptămâna aceasta pentru a discuta despre politica monetară. Una dintre temerile aflate pe masa BCE ar putea fi potenţiala deteriorare a situaţiei din piaţa muncii în cazul în care băncile continuă să încetinească creditarea către businessuri şi populaţie.

    Guvernele europene au lansat programe cu credite garantate de stat în valoare totală de sute de miliarde de euro pentru a ajuta businessurile aflate în dificultate, iar băncile centrale au inundat sistemul bancar cu credite foarte ieftine, astfel încât companiile să poată primi credite.

    Cu toate acestea, cererea pentru credite generată de businessurile din zona euro a scăzut în al treilea trimestru, ceea ce arată o scădere a nevoilor de lichiditate, în comparaţie cu trimestrul anterior.

  • BCE face un pas major către un euro digital

    Banca Centrală Europeană va începe să experimenteze cu o versiune digitală a monedei unice europene, organizând în acelaşi timp o consultare publică, într-un pas major către introducerea acestei tehnologii, relatează Bloomberg.

    „Euro aparţine europenilor, iar misiunea noastră este să fim gardienii monedei“, a declarat preşedinta băncii, Christine La­garde, cu ocazia publicării de către BCE a unui studiu pri­vi­tor la beneficiile şi dezavantajele introducerii unei monede digi­tale.

    „Rolul nostru este de a asigura încrederea în bani. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne asigurăm că euro este adecvat pentru era digitală. Trebuie să fim pregătiţi să emitem un euro digital dacă acest lucru va fi necesar“, a adăugat Lagarde.

    Consultarea va începe pe 12 octombrie, iar experimentul va fi organizat în paralel. BCE a anunţat că va decide către mijlocul anului 2021 dacă va lansa un proiect de euro digital, care ar urma să înceapă cu o „fază de analiză“.

    O monedă digitală emisă de banca centrală ar permite locuitorilor din zona euro să plaseze în mod direct depozite la BCE. Această opţiune aparţine doar băncilor comerciale, guvernelor şi altor bănci centrale.

    Teoretic, o monedă digitală este mai sigură decât banii fizici sau decât conturile obişnuite de economii. Totuşi, unii strategi avertizează că un astfel de sistem ar putea agrava o criză economică dacă deponenţii s-ar grăbi să-şi scoată banii din băncile comerciale şi să-i plaseze la autoritatea monetară.

    Semn că BCE are planuri serioase în ceea ce priveşte introducerea unui euro digital, aceasta a aplicat săptămâna trecută pentru obţinerea unui certificat de înregistrare a mărcii  „euro digital“.

    Bănci centrale din întreaga lume experimentează cu versiuni digitale ale monedelor proprii.

    Mulţi furnizori de servicii de plăţi din Europa sunt străini, iar o „intensificare a politicilor protecţioniste“ ar putea duce la probleme, a arătat Lagarde într-un discurs recent.

    Instituţia sa „are responsabilitatea de a se asigura că cetăţenii noştrii au alternative şi nu pot fi excluşi din ecosistemul de plăţi din cauza acţiunilor unilaterale ale altora“, a arătat şefa BCE.

    Aceasta a adăugat că euro digital ar urma să vină ca o completare a cash-ului, nu să-l înlocuiască.

     

  • O veste bună pentru investitori: Banca Centrală Europeană ar putea lăsa anumite bănci să plătească dividende după luna decembrie

    Banca Centrală Europeană (BCE) va revizui în decembrie recomandarea transmisă către băncile din zona euro, prin care le-a cerut să nu plătească dividende momentan, şi ar putea trece la o abordare mai flexibilă, de la caz la caz, a transmis Yves Mersch, membru al boardului BCE, citat de Reuters.

    „Această recomandare este şi trebuie să rămână una excepţională şi temporară”, a spus Yves Mersch, şeful adjunct al diviziei de supraveghere din BCE.

    Analiza de la finalul anului trebuie să decidă dacă proiecţiile de capital ale băncilor sunt cufundate încă în incertitudine sau dacă există o anumită claritate în piaţă.

    „O vom revizui în decembrie şi dacă nu vom ajunge la concluzia că asupra proiecţiilor de capital ale băncilor planează încă o incertitudine ridicată, ne vom întoarce la practicile obişnuite de supraveghere şi vom analiza distribuirea dividendelor de la bancă la bancă”, a explicat Mersch.

  • BNR spune că s-a înţeles cu BCE să prelungească până în iunie 2021 înţelegerea de furnizare de lichiditate în euro pentru BNR, de până la 4,5 mld. euro, prin linie repo

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României (BNR) au convenit asupra prelungirii aranjamentului-cadru de furnizare de lichiditate în euro pentru BNR, prin intermediul unei linii repo, pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariţii a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncţionalităţilor pieţei manifestate pe fondul şocului indus de Covid-19, a transmis BNR.

    Linia repo a fost convenită iniţial să rămână în vigoare până la data de 31 decembrie 2020, iar aranjamentul financiar a fost prelungit până la sfârşitul lunii iunie 2021.

    În cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii adecvate.

    În baza liniei repo, BNR va putea împrumuta până la 4,5 mld. euro de la BCE.

     

  • Optimism de la Christine Lagarde, preşedintele BCE: „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei”

    Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), crede că lumea a trecut deja de cel mai dur moment al crizei coronavirusului, însă crede că revenirea la normalitatea anterioară pandemiei este puţin probabilă, potrivit CNBC.

    „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei şi spun asta cu nelinişte pentru că ar putea exista un al doilea val”, a spus Christine Lagarde, într-o intervenţie online, în cadrul Northern Light Summit.

    BCE a estimat că PIB-ul zonei euro a căzut cu 16% în primele două trimestre din 2020. Cu toate acestea, banca centrală se aşteaptă la revenirea creşterii economice în următoarele luni, pe măsură ce economiile din zona euro se redeschid.

    După o contracţie de 8,7% pentru întreg anul 2020, BCE previzionează o revenire de 5,2% în 2021 şi de 3,3% în 2022.

    Lagarde a avertizat că revenirea „va fi incompletă şi ar putea fi transformaţională”, considerând că lumea nu va mai fi la fel după pandemie.

    Anumite modele de business se vor chinui să supravieţuiască şi să se adapteze noii lumi, în timp ce alte companii vor fi create pentru a adresa această realitate schimbătoare, a spus ea.

    Lagarde consideră că într-o lume în care proximitatea ar putea deveni noul trend, „este posibil ca schimburile comerciale să se reducă semnificativ”.

    „Trebuie să fim foarte atenţi la cei mai vulnerabili dintre noi”, a adăugat şefa BCE.

    BCE a anunţat luna aceasta o expansiune a programului de achiziţie de obligaţiuni, întrucât banca centrală s-a obligat la un program de achiziţie de datorie de 1.350 miliarde euro până în iunie 2021.