BusinessMagazin

Tag: bauturi

  • PepsiCo l-a promovat pe Călin Clej în poziţia de director de marketing pentru băuturi în 12 ţări

    În noul rol, Călin Clej va asigura buna implementare a planurilor integrate de activităţi pentru băuturile PepsiCo şi va dezvolta noi sinergii în regiunea pieţelor balcanice.

    “Călin Clej a jucat un rol cheie în succesul PepsiCo Beverages, îmbunătăţind procesele de lucru şi avansând programe care au susţinut expansiunea brandurilor în pieţele locale”, a comentat Levent Yuksel, vice president general manager, PepsiCo Greater Balkans & South Eastern Europe Region Franchise.

    “Povestea mea alături de PepsiCo a început acum treisprezece ani, timp în care mi-am dezvoltat abilităţile şi experienţa, lucrând pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri din lume”, a comentat Călin Clej, marketing director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise.

    Între campaniile dezvoltate sub mandatul lui Călin Clej se numără campania locala „Pepsi-Cola. Şi ieri. Şi azi”, şi prima platformă de marketing Pepsi la nivel regional, lansată prin campania “Acum sunt pe +”.

    La PepsiCo din 2002, Călin Clej conduce, în Romania şi în regiune, dezvoltarea platformei de comunicare pentru toate băuturile din portofoliul companiei: Pepsi, 7UP, Mirinda, Mountain Dew, Rockstar, Prigat, Lipton şi Gatorade.

    Produsele PepsiCo sunt prezente în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, de un miliard de ori pe zi. PepsiCo a generat peste 66 miliarde dolari venit net în 2013, adus de un portofoliu de alimente şi băuturi. Portofoliul PepsiCo este format din 22 de branduri ce generează fiecare peste de 1 miliard de dolari în vânzări anuale de retail.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată comerţul, luat la bani mărunţi

    Comparativ cu septembrie 2013, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cu 6,1%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (11,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (7,3%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,8%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,4%.

    Pe primele nouă luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 7,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot produsele nealimentare au avut cea mai mare creştere de vânzări (11,1%), urmate de produse alimentare, băuturi şi tutun (7,9%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,4%.

  • Invenţia care poate îmbătrâni whiskey-ul în doar 24 de ore

    Elements este un produs care, susţin cei de la Time and Oak, poate îmbătrâni orice cantitate de whiskey cu trei ani în doar 24 de ore.

    Compania din Portland, Oregon a strâns deja cu 100.000 de dolari mai mult decât suma cerută, atrăgând interesul a mii de oameni.

    Procesul, descris pe Kickstarter, este următorul: în recipientul cu whiskey se intreoduce un un obiect de lemn care realizează un proces de “transpirare accelerată prin acţiune capilară”. Time and Oak susţine că procesul funcţionează la orice tip de whiskey şi cu mai multe arome.

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Idei de afaceri: Găsiţi aurul din farfurie (GALERIE FOTO)

    Cel mai recent exemplu a fost prezentat nu demult de presa din Marea Britanie, care anunţa crearea celui mai scump hamburger din lume, savurabil de către amatori contra sumei de 1.100 de lire sterline. Pe lângă carnea scumpă folosită la preparearea lui, cum ar fi carne de vită japoneză, carne de cerb din Noua Zeelandă, homar şi caviar, hamburgerul este decorat cu foiţă de aur, o decoraţiune la care recurgeau şi aristocraţii europeni din Evul Mediu, scrie The Independent. Aceştia, se spune, nu puteau savura mâncarea sau băutura fără un pic de aur în ea, fie el sub formă de foiţă, fulgi sau pulbere care să le arate oaspeţilor cât de avuţi sunt.

    Există însă şi critici ai acestei tendinţe, care afirmă că utilizarea aurului ca ingredient nu este decât o metodă de a atrage atenţia asupra preparatelor unui restaurant sau bar, deoarece preţiosul metal nu contribuie cu nimic la gustul acestora, ba chiar le poate face neapetisante pentru potenţialii clienţi.

    Cu toate acestea, ofertele de preparate culinare şi băuturi aurite nu lipsesc, iar printre ele se numără pastele cu homar şi trufe servite pe farfurie suflată cu aur, la 2.000 de dolari porţia, ori pizza de 1.000 de dolari, cu caviar, somon şi homar poleită cu aur. Sau cocteilul de aproape 9.000 de lire sterline creat în onoarea cântăreţei şi actriţei Grace Jones şi la care s-au folosit ca ingrediente şampanie Cristal din 1990 şi armagnac din 1888, paharul fiind decorat cu foiţă de aur.

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum şi-a revenit comerţul după criză

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ritmul de creştere al vânzarilor de retail din România a accelerat la 10,1% de la 5,1% cât era în luna precedentă.

    În ultimul an, cel mai mult au crescut vânzările de produse nealimentare, respectiv cu 16,6%, urmate de vânzările alimentare, băuturi şi tutun, care au urcat cu 6,6%, în timp ce comerţul cu carburanţi pentru autovehicule în magazinele specializate a revenit pe creştere, cu 3,6%, după ce a fost afectat în aprilie de aplicarea taxei pe benzină şi motorină introduse de guvern.

  • Două treimi din băturile fine consumate vara în România se beau în 5-6 cluburi din Mamaia

     “Aceste băuturi se cosumă la mare în zilele de vineri şi sâmbătă, timp de maxim zece weekend-uri. Marea majoritate a consumatorilor acestor băuturi sunt bucureşteni”, a spus Berciu.

    El a afirmat că în industria băuturilor alcoolice din import, peste 70% din investiţiile firmelor în promovarea produselor sunt concentrate în perioada verii în zona de nord a litoralului, cu precădere în cluburile din nordul staţiunii Mamaia.

    O sticlă de 0,7 litri de vodcă sau whisky superpremium costă într-un club între 400 şi 600 de lei, iar preţul unei sticle de şampanie din această categorie depăşeşte 400 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încălzirea globală şi o bacterie pun în pericol una dintre cele mai populare băuturi din lume

    În 24 de ore, întreaga populaţie consumă 1,6 miliarde de ceşti de cafea. Este cea mai populară băutură după apă şi ceai. Din punct de vedere financiar, cafeaua este al doilea cel mai tranzacţionat bun după petrol, iar businessul cafelei a atins, anul trecut, 28,6 miliarde de dolari.

    O bacterie numită Hemileia vastatrix face însă din ce în ce mai multe ravagii, iar în 2013 a produs pagube de jumătate de miliard de dolari în rândul fermierilor din America Centrală.

    Mai mult decât atât, încălzirea globală a început să joace un rol extrem de important, astfel încât seceta şi valurile de căldură excesivă distrug anual sute de tone de cafea. Aceşti factori, combinaţi, pot ajunge să distrugă aproape 40% din producţia de cafea a Americii Centrale, relatează Quartz.

    Având cel mai probabil origini în Africa de Est, bacteria infectează frunzele de cafea, lăsându-le cu pete galbene care distrug procesul de fotosinteză. Bacteria a ajuns pe continent în anii ’70, răspândindu-se pe cale aeriană şi pe hainele muncitorilor.

    Cercetătorii au reuşit, în timp, să producă un soi rezistent, însă bacteria dezvoltă noi tulpine anual. În 2013 aceasta a infectat trei sferturi din recolta din El Salvador şi două treimi din recoltele din Guatemala şi Costa Rica.

    Situaţia devine dramatică, în primul rând, pentru micii fermieri care depind de cafea pentru a supravieţui. Pentru restul lumii, ideea de dispariţia a cafelei nu pare încă a porni dezbateri.