BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Orban: Băsescu, între ciocan şi nicovală în cazul afirmaţiei despre ofiţerul acoperit care candidează

    “Domnul Băsescu a comis o gravă greşeală şi nu ştiu cum va ieşi din această greşeală pentru că dacă devoalează ca şi preşedinte al CSAT şi ca şef al comunităţii de informaţii, dacă devoalează un ofiţer acoperit comite o infracţiune. Ca să nu mai spunem că România e membră NATO, se creează nişte probleme internaţionale incredibile. Dar comite o infracţiune. Dacă, în schimb, nu devoalează acest ofiţer, comite de asemenea o infracţiune. De ce comite o infracţiune? Pentru că este o infracţiune să fii ofiţer de informaţii şi în acelaşi timp să fii membru al unui partid politic, să ocupi o funcţie publică. Or, un oficial care are ştiinţă despre existenţa unei infracţiuni şi nu sesizează organele de anchetă penală se face vinovat de tăinuire, de a nu raporta. Deci Băsescu acum e între ciocan şi nicovală. Dar probabil o să spună: «M-aţi înţeles greşit, de fapt n-am vrut să spun asta, am vrut să spun altceva»”, a afirmat vicepreşedintele PNL Ludovic Orban într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri după-amiază, la Târgovişte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Acesta a mai spus despre preşedintele Traian Băsescu că “şi-a săpat singur groapa”.

    “După ce-şi termină mandatul (Traian Băsescu – n.r.), în mod evident îl vor ajunge toate faptele sale, dintre care multe vor fi judecate”, a mai spus Orban.

    Întrebat ce părere are despre dezvăluirile lui Robert Turcescu, Ludovic Orban a spus că în opinia sa ieşirea publică a lui Turcescu a fost făcută în contextul în care dezvăluirile făcute de el ar fi apărut oricum în presă.

    “Cred că Robert Turcescu a făcut aceste mărturisiri pentru că era iminentă apariţia acestor informaţii în mass-media. De asemenea, mai cred un lucru: că pregăteşte ceva Turcescu, după cum îl cunosc eu. Nu va lăsa să se stingă povestea în care el să încaseze tot oprobriul public pentru că a ascuns faptul că a fost ofiţer de informaţii. S-ar putea să pregătească ceva. Nu ştiu să vă spun ce, poate devoalarea ofiţerului acoperit care este candidat la Preşedinţie”, a spus Orban.

    Întrebat dacă ştie cine este acel candidat, iniţial, Orban a spus doar: “Eu ştiu foarte bine cine este, n-am probe să demonstrez”.

    La insistenţele jurnaliştilor, care l-au întrebat din nou cine anume este candidatul respectiv, Orban a rostit numele lui Victor Ponta, precizând că ascensiunea profesională a premierului şi faptul că Victor Ponta este singurul dintre candidaţii la Preşedinţie care “nu a infirmat cu subiect şi predicat” că ar fi ofiţer acoperit sunt argumente în sprijinul afirmaţiei sale.

    Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, cu peste o săptămână în urmă, la un post de televiziune, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Ulterior, preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

  • Băsescu a promulgat legile de amnistiere fiscală a bugetarilor, pensionarilor şi mamelor

    Potrivit unui comunicat de presă remis de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, decretul pentru promulgarea Legii privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii şi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

    În 9 septembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectele privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi mamelor.

    În plus, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea făcută de Senat la Legea privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin care s-a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţâmânt la toţi bugetarii care au obţinut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curţii de Conturi sau alte instituţii de control, aceştia fiind exoneraţi de la restituirea sumelor.

    În luna iulie, preşedintele Traian Băsescu retrimitea Parlamentului legea privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, care prevedea exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan (judeţul Hunedoara) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control.

    Potrivit cererii de reexaminare, modalitatea de stabilire a domeniului de aplicare a acestui act normativ era de natură să confere caracter individual legii, întrucât aceasta nu se aplica la un număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci într-un singur caz, respectiv personalului încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan.

  • Ponta: Băsescu a fost ofiţer al Securităţii. Este unul dintre motivele pentru care nu l-am votat

    El a răspuns astfel întrebat la România TV ce ar face dacă ar afla că Traian Băsescu a fost ofiţer acoperit.

    “Domnul Băsescu a fost ofiţer al Securităţii şi lucrul ăsta l-au ştiut românii şi totuşi l-au votat. Eu de aia nu l-am votat, a fost unul din motivele pentru care nu l-am votat, pentru că am citit în cărţi ce a făcut Securitatea împotriva românilor şi m-am gândit că un securist nu trebuia să fie preşedinte, dar totuşi oamenii l-au ales, aşa încât acum e tardiv, asta rămâne pentru istorie”, a spus Ponta.

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • Ce am învăţat noi la şcoală despre vulpea lui Remus şi izgonirea din rai a lui Băsescu

    “Eu sunt sigură că toţi foştii preşedinţi susţin pe cineva” – Elena Udrea (PMP), întrebată cât de corect este ca preşedintele Băsescu să o susţină deschis în campanie

    “Pentru că văd că nu mai există niciun elev care să nu ştie să folosească o tabletă, un telefon, un computer, cred că ideea de manual digital este cu adevărat o reformă pe care trebuie s-o facem” – premierul Victor Ponta

    “Adesea, românilor trebuia să le faci reforma când erau neatenţi” – Varujan Vosganian (PNL)

    “În această perioadă avem o altă prioritate la nivelul UDMR. Strângem semnăturile pentru candidatura mea la prezidenţial” –  Kelemen Hunor (UDMR), întrebat de ce partidul nu face o nouă nominalizare pentru funcţia de ministru al culturii, după respingerea Rozaliei Biro

    “Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de către cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean” – Remus Pricopie, ministrul educaţiei, întrebat unde s-au născut Romulus şi Remus

    “În clasele primare am învăţat la orele de religie că din ceruri a fost izgonit dracu’ şi îngerii răului pe pământ. Eu vreau să spun că pentru români şi pentru  România, dracu’ e Traian Băsescu” – Gheorghe Şimon (deputat PSD)

  • Ungureanu: Băsescu se apropie periculos de limita instigării la infracţiune, cu ofiţerul acoperit

    Ungureanu a fost întrebat la RFI despre intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a divulga numele celui despre care susţine că ar fi actual sau fost ofiţer acoperit şi candidat la alegerile prezidenţiale.

    “Preşedintele deja trece dincolo de limita exagerării politice şi a discursului politic şi se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune. În cazul în care are documente şi documentele sunt dovezi peremptorii, opozabile în justiţie şi crede că pe seama lor pot fi încălcate articolele legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, atunci s-o facă, dar o face pe riscul domniei sale. Este cetăţean al României şi trebuie să se supună tuturor legilor, aşa cum ne supunem cu toţii”, a susţinut Ungureanu.

    El a adăugat că Traian Băsescu “şi politic greşeşte foarte tare, sperând că în felul acesta stârneşte o furtună suplimentară în România”.

    ”Cred, pe de altă parte, că nu este ceea ce un şef de stat care a avut acces la informaţie confidenţială ar trebui să facă, pentru că în felul acesta se distruge unul din fundamentele, din principiile fundamentale ale raportului dintre diferitele componente ale sistemului naţional de siguranţă şi de apărare şi prima magistratură a ţării. Acest principiu este încrederea”, a mai spus Ungureanu.

    El a precizat că, dacă preşedintele Traian Băsescu are dovezi că ”un ofiţer care este activ” se află într-o situaţie de incompatibilitate, ar trebui să sesizeze organele de drept, respectiv parchetul.

    ”În cazul în care le face publice, pe cale de consecinţă devine şi el responsabil de încălcarea legii 182/2002 (…) Dacă este un fost ofiţer al unui serviciu de informaţii, chestiunea nu are absolut nicio relevanţă, pentru că ofiţerul în cauză, odată rezervist, poate să adopte orişice opţiune de viaţă, fiind numai legat prin unul dintre articolele acestei legi de obligaţia de a păstra timp de 30 de ani secretul asupra activităţii sale şi asupra a tot ceea ce a făcut pe durata angajării în acel serviciu. Dar în acelaşi timp, acest secret îl leagă şi pe terţul deţinător, deci inclusiv pe preşedinte de la a-l dezvălui, îl opreşte de la a dezvălui asemenea informaţii”, a explicat Ungureanu.

    Fostul şef al SIE a comentat, de asemenea, impactul pe care l-ar avea declaraţiile şefului statului asupra serviciilor de informaţii şi imaginii lor.

    ”Efectul acestui tip de declaraţie în lumea mai umbroasă a cooperării dintre serviciile de informaţii este devastator, pentru că arată că există posibilitatea în România ca oamenii politici, indiferent de nivelul pe care îl ocupă, să se preteze la jocuri politice, în condiţiile în care au avut acces ca beneficiari legali la informaţii confidenţiale, de orice natură. Prin extrapolare, aceasta arată că democraţia românească şi actorii ei principali nu sunt maturi, ceea ce nu face în niciun fel bine României”, a spus Ungureanu.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Traian Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.

  • Antonescu: Vor fi unii suficient de proşti să îl ia în serios pe Băsescu cu ofiţerul acoperit

    ”În legătură cu Traian Băsescu, toate lucrurile s-au spus, cel puţin din partea mea. Atâta vreme cât, după zece ani, noi mai putem să luăm în serios un preşedinte care vine şi spune sau îl acuză pe acoperitul acel ipotetic că nu şi-a trecut în CV calitatea de ofiţer acoperit înseamnă că în continuare ne ia de proşti. Şi probabil că până îşi va termina mandatul, în continuare, unii dintre noi vor fi suficient de proşti încât să îl ia în considerare pe domnul Băsescu”, scrie Crin Antonescu pe pagina sa de Facebook.

    Antonescu susţine că, ”dacă Traian Băsescu are ceva de spus, ar trebui să spună, dacă nu, este un circ prin care încearcă să participe la această campanie electorală şi probabil vor mai urma asemenea scheme”.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Train Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.