Explicaţia este înăsprirea condiţiilor de creditare de către bănci, de la garanţiile cerute până la nivelul comisioanelor. Aceeaşi înăsprire a condiţiilor de creditare a fost raportată în sondajele BCE şi de firmele mijlocii sau mici.
Tag: Banca Mondiala
-
Privind în prăpastie: cum putem evita ca viitorul să arate şi mai rău?
Ultimele zile s-au remarcat prin aglomeraţia de veşti deloc bune: România a rămas în urmă faţă de calendarul privatizărilor asumat cu FMI şi UE, iar cheltuielile bugetare au crescut cu 8,5% pe primele luni faţă de un plan de creştere de 2,4% pentru tot anul 2012, ducând deficitul la 7,2 mld. lei, faţă de un plafon de 6,8 mld. lei convenit cu FMI pentru prima jumătate a anului. Criza din zona euro face ca previziunea de creştere economică să se ţină numai de banii publici: “Sectorul de construcţii e aşteptat să-şi continue performanţa bună, graţie lucrărilor de infrastructură cofinanţate de UE. Previziunea noastră de creştere pentru 2012 rămâne neschimbată la 1,2%, în condiţiile consolidării consumului în an electoral”, afirmă Dumtru Dulgheru, economist al BCR. Experţii BCR se tem că deficitul bugetar ar putea trece de 3% din PIB şi recomandă acţiuni imediate pentru remedierea situaţiei, în timp ce Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, atrage atenţia că în astfel de condiţii, trecerea la o impozitare progresivă a veniturilor, cu un plafon maxim de 16%, care figurează în proiectul economic al USL pentru 2013, “va duce la pierderi mari de venituri fiscale şi la o revizuire masivă a proiecţiilor bugetare”.
Alte instituţii şi-au ajustat deja previziunea pentru creşterea PIB în acest an: e cazul Băncii Mondiale, care de la o estimare de 3,7% vara trecută a ajuns în ianuarie la 1,5%, iar acum s-a oprit la 1,2%. Totuşi, în prezentarea de săptămâna trecută a raportului EU11 (noile state membre ale UE plus Croaţia), François Rantrua, directorul pentru România al Băncii Mondiale, ne-a lăudat performanţele – creşterea economică de 2,5% din 2011, “una dintre cele mai mari din UE”, felul cum sistemul bancar a rezistat tensiunilor externe, scăderea inflaţiei -, apreciind că “perspectiva macro a României arată mai bine decât a celor mai multe dintre ţările comparabile din UE”. Banca, cu care Guvernul tocmai a semnat un acord de credit de 1 mld. euro şi are în derulare programe de asistenţă pentru reforma administrativă, fiscală, a transporturilor, a energiei şi a sectorului medical, prevede pentru 2013 o creştere a PIB de 2,8%, mai slabă decât pentru Lituania (3,5%), Polonia (3,2%) sau Slovacia (3,1%), dar mai bună decât cea a Bulgariei (2,5%), a Ungariei (1,5%) ori a Cehiei (1%).
De aici încolo încep însă greutăţile. “Centrul de greutate al politicilor de reformă va trebui să treacă treptat de la stabilizarea macro la stimularea creşterii economice sustenabile, prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrelor manifestate în cursul crizei”, spune Rantrua. Cu alte cuvinte, Banca Mondială, instituţie care se ocupă cu precădere de tendinţele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere măsuri de contracarare a celui mai neliniştitor fenomen adus de criză: după ce standardele de viaţă în Europa începuseră să se armonizeze în deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltării (deci nu de creştere economică) dintre UE15 şi nou-venitele din Est s-au accentuat din nou şi se vor accentua pe mai departe, urmând ca revenirea la convergenţă, cel puţin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, să devină vizibilă abia prin 2050.
Câteva piese de puzzle constatate în raportul BM: ţările din UE11 ca grup sunt cu mult în urma UE15 la indicatorii legaţi de inovaţie şi de calitatea educaţiei, rata emigrării în rândul populaţiei cu educaţie terţiară este printre cele mai mari în Est, regiune incapabilă să atragă ea însăşi din alte părţi imigranţi cu calificări înalte, iar emigraţia totală ar urma să ducă la o pierdere totală de forţă de muncă de cca 19% în UE11 în perioada 2010-2050. Multinaţionalele şi firmele cu capital străin le depăşesc sistematic pe cele locale la productivitate şi inovaţie, întrucât atrag cu uşurinţă forţa de muncă de cea mai bună calitate şi cumpără cele mai productive firme locale. Integrarea financiară şi comercială a Vestului cu Estul a făcut ţările estice prea dependente de băncile occidentale şi de exporturile către UE15.
În fine, presiunile pentru creşterea cheltuielilor sociale vor creşte pe măsură ce situaţia demografică se înrăutăţeşte, exact într-o perioadă când Europa de Vest descoperă ea însăşi că modelul ei social nu mai funcţionează. Care ar fi remediile propuse de Banca Mondială?
-
Băsescu, din nou despre Roşia Montană, cupru şi gaze de şist
Băsescu a afirmat că, “din cauza lipsei de resurse”, România încearcă să atragă capital privat pentru a exploata gazele de şist, pentru exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni, însă şi companiile româneşti au nevoie de împrumuturi pentru a-şi valorifica oportunităţile. “Avem şi alte locuri în care am fi bucuroşi dacă împrumuturile de la Banca Mondială şi din piaţă ar putea fi operate de companiile noastre, care au alte oportunităţi pentru creşterea economică din România”, a spus preşedintele, la întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
El a reiterat că exploatarea gazelor de şist, precum şi exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni vor asigura noi locuri de muncă şi oportunităţi de dezvoltare pentru economia românească, mai ales că sunt români aflaţi în Spania şi Italia care încearcă şi să găsească oferte de muncă în România.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Monede sub asediu
Începând din a doua jumătate a lui 2011, dar mai ales din mai 2012 încoace, de la agravarea crizei din zona euro, fuga de risc a capitalurilor străine către activele americane considerate mai sigure a apreciat dolarul şi a contribuit la deprecierea monedelor locale inclusiv în marile economii emergente.
-
Banca Mondială: Guvernul trebuie să rezolve provocările legate de administraţia publică
El s-a întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta, cei doi participând la conferinţa cu tema “Modernizarea Administraţiei Publice în România”. “Guvernul trebuie să rezolve provocările legate de administraţia publică dacă vrea să aibă succes pe termen mediu. Este clar că şansele de creştere economică sunt influenţate de calitatea administraţiei publice. Amânarea unor reforme necesare de mult timp au erodat perspectivele economice, iar, invers, creşterea calităţii actului de guvernare poate aduce beneficii concrete”, a spus Le Houreou. Acesta a arătat că o administraţie publică onestă şi instituţii de reglementare imparţiale sunt în măsură să atragă investiţii care să asigure o creştere economică sănătoasă.
-
Board-ul Băncii Mondiale a aprobat acordarea unui împrumut de 1 miliard de euro către România
“Împrumutul se contractează în contextul eforturilor de consolidare a rezervelor fiscale şi de menţinere a nivelului de acoperire a necesarului brut de finanţare. Împrumutul este considerat de autorităţile române ca un instrument de protejare a finanţelor publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute”, se arată într-un comunicat transmis de minister.
Împrumutul vine în completarea asistenţei financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 – 2013 de catre FMI şi UE.
Autorităţile române pot opta între a folosi parţial sau integral aceşti bani sau a nu utiliza banii din linia de credit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Preşedintele Băncii Mondiale: Zona euro trebuie să fie gata să recapitalizeze băncile, dacă Grecia părăseşte blocul
Dacă Grecia se va retrage din zona euro şi liderii europeni nu vor acţiona decisiv pentru sprijinirea băncilor, criza rezultată ar putea împinge întreg continentul într-o “zonă periculoasă”, scrie Zoellick într-un editorial publicat de Financial Times.
“Liderii zonei euro trebuie să fie pregătiţi, psihologic şi prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), să recapitalieze băncile. În zona euro, garanţiile asigurate la nivelul statelor membre nu vor fi suficiente, vor fi de ajuns numai garanţii la nivelul întregii regiuni. Liderii europeni sunt departe de a fi pregătiţi pentru această situaţie”, avertizează Zoellick.
-
Ce a spus Ponta după întâlnirea cu delegaţia FMI-CE-BM
Dacă discuţiile se vor finaliza într-un proiect al scrisorii de intenţie, atunci în prima şedinţă a noului guvern, prevăzută pentru 8 mai, “urmează să aprobăm această scrisoare de intenţie pentru a intra în următoarea şedinţă a board-ului FMI, probabil în iunie”, a spus Victor Ponta.
Ponta a precizat că va face publică lista noului guvern la 1 mai, în cursul serii, urmând ca votul de învestitură să aibă loc la 7 mai.
El a spus că, din cifrele economice din acest moment, există premise pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010, dar acest lucru ar presupune o schimbare a ţintei de deficit. În ce priveşte restul măsurilor economice pe care USL s-a angajat să le introducă şi care au fost vehiculate de presă în aceste zile (crearea unui milion de locuri de muncă, introducerea impozitului progresiv cu cotă maximă 16% etc.), acestea vor face obiectul proiectului de buget pe 2013 pe care USL îl va prezenta în luna septembrie.
De asemenea, Ponta a promis că în cel mult o lună de zile de la învestire, noul guvern USL va prezenta un audit asupra realităţii situaţiei bugetului. “Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că ‘noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline’. Ştiţi că sunt pline de datorii”, a afirmat premierul desemnat.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Ce este şi ce vrea marea reformă a fiscului românesc
Ce-ar însemna dacă am aduce o parte din economia subterană la suprafaţă? se întreba toamna trecută economistul Laurian Lungu, coautor, alături de Ella Kallai şi de Daniel Dăianu, al unui studiu despre ineficienţa cronică a colectării taxelor în România. Estimările economiei subterane din România variază între 19% din PIB – cea oficială, conservatoare – şi 35%, ba chiar unii vorbesc de 40-45%.
Într-un scenariu mediu însă, cu evaziune de 27% (“deşi eu cred că este mai mult”, spunea Lungu), dacă economia subterană ar fi taxată, s-ar aduce la buget venituri în echivalentul a 12,3% din PIB, iar numai încasările din TVA ar creşte cu 6,5%. Estimarea, sublinia Lungu, este pur teoretică, pentru că presupune că toată economia subterană ar fi adusă la suprafaţă, “ceea ce este utopic inclusiv pentru ţări dezvoltate, unde în jur de 15-18% din PIB este economie nefiscalizată”; dar chiar şi dacă 30% din ea ar fi adusă la suprafaţă, la nivelul curent implicit de colectare (adică fără o ameliorare a colectării faţă de situaţia de acum), veniturile încasate la buget ar creşte cu 2,2%.
Combaterea evaziunii fiscale e doar unul dintre elementele reformei pe care Guvernul vrea s-o facă în perioada 2012-2016, cu asistenţa Băncii Mondiale şi cu un credit special, de la aceeaşi instituţie, în valoare de 75 mil. euro. Celelalte două elemente: ameliorarea conformării voluntare la plata taxelor şi creşterea colectării. Modelul e cel bulgăresc, despre care mai întâi a vorbit anul trecut Consiliul Fiscal, referindu-se la efectul programului de reformă derulat între 2002 şi 2008 de Sofia cu Banca Mondială, printr-un credit de 32 mil. euro. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, deplângea faptul că, de exemplu, România colecta în 2009 din TVA doar 6,7% din PIB, în timp ce Bulgaria colecta 8,9%, deşi cota legală de TVA era doar cu 1% mai mare decât la noi. Sau că prin 2011 aveau un grad de colectare a TVA în jur de 60%, aşa cum avem noi acum, în timp ce în prezent colectează circa 90%.
Ce au făcut de fapt bulgarii? În esenţă, au redus costurile administrative ale colectării (de la 340 s-a ajuns la 29 de agenţii fiscale, au redus personalul cu un sfert şi au informatizat procesul, de la completarea formularelor la plăţi. Costul colectării a scăzut de la 1,4% la 0,8% din venituri). În paralel a avut loc o reformă a administraţiei vamale şi a sistemului de control al personalului, coordonată timp de opt ani de o firmă privată britanică, Crown Agents, ale cărei servicii au costat statul bulgar circa 46 mil. euro.
Ionuţ Dumitru spunea că un astfel de program cu Banca Mondială a fost disponibil şi pentru noi începând cu aceeaşi perioadă şi a rămas în continuare disponibil, “însă din păcate România nu a vrut”. Acum, guvernul Ungureanu vrea: afirmă în Programul de convergenţă adresat Comisiei Europene că până la anul, ANAF va fi reorganizată, în colaborare cu Banca Mondială, în opt direcţii regionale în loc de 42 judeţene, până în 2015 numărul de administraţii fiscale se va reduce la 47 din cele 220 actuale, direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară vor fuziona, iar contribuabilii vor putea să depună declaraţii fiscale online şi să facă plăţile electronic.
Ţinta va fi ca ponderea în PIB a veniturilor colectate prin ANAF să crească de la 28,75% în 2011 la peste 30,5% în 2016, , nivelul conformării voluntare la plată să urce de la 77,9% la 85%, iar costul în sistem să scadă de la 9.800 lei la mai puţin de 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi. Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a precizat că Guvernul va lucra cu asistenţa Băncii Mondiale pe mai multe paliere decât în Bulgaria şi la niveluri mai detaliate, inclusiv în privinţa echipamentelor şi a softurilor necesare pentru sistemul informatic.
Potrivit raportului “Paying Taxes 2012”, realizat de PwC, România a coborât pe locul 154 din 183 de ţări din punctul de vedere al poverii fiscale pentru companii şi al birocraţiei aferente în anul anterior, de pe locul 151 în raportul “Paying Taxes 2011”. Poziţia României este trasă în jos nu atât de mărimea taxelor (o rată totală de taxare de 44,4%, faţă de o medie europeană de 43,4%), cât de numărul mare al impozitelor şi al taxelor care trebuie plătite – 113 într-un an, “majoritatea legate de impozite pe muncă şi de faptul că România nu are un sistem electronic funcţional de plată disponibil pentru companii”, conform lui Peter de Ruiter, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC. Pentru comparaţie, Bulgaria, situată pe locul 84 în top, are o rată totală a taxării de 28,1% şi numai 17 taxe de plătit pe an, pentru completarea şi plata cărora e însă nevoie de 500 de ore. În Irlanda, care ocupă locul 5 în top, se plătesc anual 8 taxe, timpul necesar e de 76 de ore, iar rata taxării e de 26,3%.
-
Fiindcă aşa a vrut Obama (VIDEO)
Economişti din SUA până în Africa de Sud au criticat desemnarea lui Kim, preşedintele Colegiului Dartmouth din New Hampshire, atât din cauza procesului netransparent de alegere, cât şi din cauza lipsei lui de competenţe financiare în raport cu contracandidaţii lui din economii emergente, ministrul de finanţe al Nigeriei şi fostul ministru de finanţe al Columbiei.
Ca fost şef al departamentului de combatere a HIV/SIDA în cadrul OMS, Kim are o experienţă în politici sociale suficientă pentru a alimenta supoziţiile că îşi va continua la Banca Mondială eforturile de ameliorare a situaţiei diverselor grupuri defavorizate de populaţie din ţările cliente ale băncii.
Kim va prelua funcţia în iulie şi va avea un mandat de cinci ani.