BusinessMagazin

Tag: avans

  • Care sunt diferenţele dintre un credit imobiliar standard şi Prima casă?

    Prima casă vine la pachet cu restricţii, dar şi cu dobândă şi avans mai mici. Pe de altă parte creditele imobiliare standard au avans mai mare, dar vin fără restricţii. Prin urmare: credit standard sau Prima casă?

    Cele mai ieftine cinci oferte pentru un credit imobiliar standard afişează în pre­zent dobânzi în jurul ni­velului de 4% pe an, în timp ce pentru un credit Prima casă do­bân­da anuală efectivă (DAE) a in­trat sub pragul de 4%. Unele bănci vând în pre­zent credite Pri­ma casă chiar şi la do­bânzi de 3,2-3,3% pe an. Calcu­lul ZF este valabil pen­tru un îm­prumut de 270.000 de lei (echi­valentul a 60.000 de euro) con­tractat pe o perioadă de 30 de ani.

    Suma totală de plată pe care o va avea clientul care alege un credit imo­biliar standard este de 456.000 de lei după 30 de ani, comparativ cu o sumă de 417.000 de lei la Prima casă. Prima rată este în primul caz de aproape 1.200 de lei, în timp ce la la programul guver­na­mental aceasta ajunge la 1.090 de lei.

    Avansul în cazul unui credit imo­biliar standard ajunge la 15% din pre­ţul locuinţei (două bănci mari din sistem chiar au dublat acest avans pe seg­men­tul creditelor în lei, iar analiştii se aş­teap­tă ca şi altele să le urmeze exem­plul), în timp ce în cazul creditelor acor­date prin programul guverna­mental Prima casă, avansul solicitat de bancă este de 5%, dacă preţul locuinţei este mai mic de 75.000 de euro. În caz con­trar, avansul va fi diferenţa până la 75.000 de euro (pentru locuinţele mai scumpe de 75.000 de euro).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

     BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească.

    „Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

    Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.

    Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Depu­taţilor, care este for decizional.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cosmetic Plant şi-a majorat afacerile cu 20% în 2015 şi mizează pe un business în creştere în acest an

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a raportat o creştere cu cca. 20% a business-ului în 2015 şi mizează, şi pentru acest an, pe un avans de cel puţin 10 procente. De asemenea, compania a inregistrat vanzari record la export, in crestere cu 170% comparativ cu anul anterior.

    Compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 2 milioane de euro (cca. 8,9 milioane de lei), în creştere cu cca. 20% comparativ cu valoarea de 1,66 milioane de euro (cca. 7,5 milioane lei) înregistrată în anul anterior. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a depăşit peste 1 milion de produse, în timp ce profitul a ajuns anul trecut la cca. 400.000 de euro (1,8 milioane lei).

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale

  • Cele şapte evenimente care au marcat săptămâna: Bursele îşi continuă prăbuşirea; Cioloş a tăiat capul diviziei de business care îi strângea 40 mld. € pe an; World Class îşi cumpără principalul competitor; Încă o mare bancă majorează avansul la credite

    Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută bursele internaţionale şi de Bursa de la Bucureşti, care nu lasă investitorii să respire şi scad la foc automat, de demiterea omului care se ocupa cu colectarea taxelor şi impozitelor românilor, de rezultate sub aşteptări ale economiei României anul trecut. Săptămâna trecută încă o mare bancă a anunţat că majorează avansul la credite, în timp ce BRD a raportat un profit de 6,9 ori mai mare decât anul trecut. Bancherii se tem că dobânzile vor intra în teritoriu negativ, iar World Class şi-a cumpărat principalul competitor.

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii cheltuie 3,5 mld. lei pe cosmetice şi parfumuri

    Cel mai puternic avans, de 5,3%, dublu faţă de piaţă în ansamblul său, îl au vânzările de dermatocosmetice, vândute exclusiv prin farmacii. ♦ Vânzările directe mănâncă un sfert din totalul pieţei de 3,5 mld. lei. ♦ Un singur segment de piaţă, cel al produselor profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică, este pe minus. ♦ Vânzările online „galopează“, cu plus 20% în 2015.

    Românii au cheltuit anul trecut 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF pe baza in­formaţiilor oferite de jucătorii din piaţă.

    Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per an­samblu, care a postat un plus de circa 9% anul trecut, cel mai bun an de după 2008. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a avansat anul trecut cu aproape 9%, însă motor au fost pro­dusele alimentare, al căror TVA s-a redus de la 24% la 9% începând cu data de 1 iunie. Pentru bunuri nealimentare avansul a fost de aproape 3%, similar celui înregistrat de piaţa de cosmetice, produse de îngrijire şi de parfumerie.

    Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele de piaţă, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vân­zările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 mld. lei (780 mil. euro).

    În prezent piaţa de cosmetice din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai mare bancă din România: programul “Prima Casă” va dispărea!

    Numărul clienţilor eligibili pentru un credit imobiliar se va reduce cu 60% în următorii cinci ani, având în vedere că doar una din zece persoane poate dispune de un avans de 30%, la care s-ar ajunge dacă se adoptă legea dării în plată în forma actuală, reies dintr-o analiză a BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie Ziarul Financiar.

    Piaţa de credite ipotecare şi imobiliare se va contracta cu aproximativ 60%, adică circa 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit, ca impact al unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15% în prezent la o medie viitoare de 30%.

    Analiştii BCR estimează ca Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.

    „Programul Prima casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii dării în plată, iar fără garanţia statului, instituţiile financiare bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă”, consideră analiştii de la BCR. 

  • România, printre ţările cu cel mai mare pericol de a pierde locuri de muncă. Cine le-ar putea ocupa în viitor

    Avansul tehnologic ameninţă în principal industriile unde activează muncitori necalificaţi. Potrivit Statistia, impactul noilor tehnologii asupra industriilor vechi o să devină tot mai important pe termen lung. Automatizarea a modelat deja pieta forţei de muncă în trecut şi va face asta şi în viitor, în special în Europa.

    Ţările de la periferia Uniunii Europene sunt cele mai expuse riscului tehnologizării. Automatizarea va afecta joburile cu muncitori necalificaţi şi care, în general, sunt prost plătite. Totuşi acest lucru ar putea duce la adoptarea lentă a noilor tehnologii din cauza faptului că ţările de la marginea Uniunii Europene au fost întotdeauna mai lente în a adopta noile tehnologii.

    Infographic: Technological Advances Place Old Jobs At Risk | Statista
    You will find more statistics at Statista

  • Marcel Bărbuţ: “Evoluţia anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans de două cifre”

    “În 2016 vom depăşi cu siguranţă 1.000.000 de metri cubi, interesant fiind faptul că firmele din construcţii şi beneficiarii finali se concentrează din ce în ce mai mult pe produse de calitate, în detrimentul preţului cel mai mic. Asta se vede şi în vânzările noastre, unde avem creşteri masive înregistrate la polistirenul EPS 80 + şi scăderi pe segmentul EPS 50. Este semnul că în construcţii era preţului cel mai mic a apus. Acum a venit, în sfârşit, momentul calităţii. Din semnalele primite până acum de la parteneri este posibil ca în 2016 să creştem cu cel puţin 5%. Însă evoluţia pozitivă anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans cu două cifre, al cifrei de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de anul precedent a fost de 1,75%. “Diferenţa faţă de creşterea pe diviziile de producţie s-a îregistrat deoarece în 2015 am fost nevoiţi să renunţăm la comercializarea de polisitiren extrudat (XPS), pe care nu-l produceam în fabricile noastre. Deşi era un business cu un rulaj bun, a devenit nerentabil din punct de vedere al resurselor  implicate. În plus, strategic vorbind,  am concentrat toate resursele companiei pe producţia proprie. Astfel, diviziile interne au reuşit să recupereze destul de bine cifrele pe care le înregistram în trecut din XPS”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016 AdePlast îşi redefineşte conceptul de dezvoltare. “Analizăm piaţa în vederea achiziţiei de producători de materiale de construcţii similare cu ale noastre sau complementare. De asemenea, vom revigora proiectul nostru pentru construcţia fabricii de vată bazaltică, care va avea o locaţie strategică ce va permite accesul uşor în afara graniţelor, 60 de procente din producţie fiind destinate exportului”,  precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2014, compania AdePlast a intenţionat să construiască o fabrică de vată bazaltică, pentru care s-a calificat pentru un ajutor de stat în valoare de 7,3 milioane de euro. “Cu toate că am avut acest sprijin, am decis atunci să punem pauză în proiect deoarece furnizorii de echipamente la acel moment nu puteau să ne ofere decât tehnologii de producţie destul de poluante pe bază de cocs şi gaz, dar care erau totuşi în limitele legii.  Însă, cum este normal, cadrul legislativ cu privire la poluare devine din ce mai restrictiv şi ne-ar fi putut crea probleme în viitor. La această situaţie s-a adăugat şi responsabilitatea noastră faţă de mediu care ne-a făcut tot timpul să alegem cele mai noi tehnologii de producţie. Aşa am decis că nu putem investi într-o industrie depăşită tehnologic, care nu are perspective. Acum lucrurile s-au schimbat, iar investiţia pe care o vom face va fi una extrem de modernă. Practic vom aduce noutăţi revoluţionare în această industrie”, explică Marcel Bărbuţ.

    În ceea ce priveşte finanţarea pentru noua fabrică Marcel Bărbuţ adaugă: “vom apela la resurse proprii, dar şi la un nou ajutor de stat şi mai ales sprijin bancar. În luna decembrie vom achita integral un credit de investiţii din 2008, pentru care am avut o rată destul de consistentă. Astfel, în 2017 o vom putea lua de la capăt cu noi investiţii. De asemenea, o bună parte din investiţiile mai vechi vor fi amortizate”. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Record de cheltuieli: Bugetul a cheltuit suplimentar în decembrie 15 miliarde de lei şi a intrat pe deficit

    Bugetul general consolidat a trecut de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie 2015 la un deficit de circa 9 – 10 miliarde de lei la finele lui decembrie (1,3 – 1,4% din PIB).

    Guvernul Cioloş a păs­trat tradiţia chel­tu­ie­li­lor sub­stan­ţiale din ul­ti­ma lună a anului şi a îm­pins-o spre noi di­men­­siuni. Potrivit unor surse, nu mai pu­ţin de 14 – 15 mld. lei (2 – 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste chel­tu­ielile curente şi astfel a intrat pe deficit.

    Ministerul Finanţelor nu a comen­tat până la închiderea ediţiei infor­ma­ţiile ZF. Execuţia bugetară la de­cem­brie şi pe 2015 urmează să fie pu­blicată de Fi­nan­­ţe du­pă data de 25 ia­nuarie.

    „Într-o mă­su­ră si­tuaţia poate fi ex­pli­cată astfel: chel­tu­ielile se fac în avans, iar decon­tă­rile la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, du­pă aceea, când u sunt bani îi pri­mesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

    Bugetul pe 2015 a fost con­struit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un ex­cedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se înca­dre­ze în ţinta de de­fi­cit guvernul a des­chis vis­tieria şi a chel­tuit su­pli­men­tar într-o sin­gură lu­nă 14 – 15 mld. lei (exce­dentul de 5 mld. lei şi 9 – 10 mld. lei care s-au dus în de­ficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.