Preţul îi oferă o evaluare de 1.880 de miliarde de dolari şi o face cea mai valoroasă companie listată din lume, peste Microsoft şi Apple (la data predării ediţiei, 11.12.2019).
Listarea Aramco a depăşit oferta de pe Wall Street a retailerului chinez Alibaba, care în septembrie 2014 a atras 25 de miliarde de dolari de la investitori. Aramco a încasat 25,6 miliarde de dolari. Oficialii saudiţi au întreprins mai multe acţiuni pentru a se asigura că preţul titlurilor Aramco se tranzacţionează în creştere la debut.
Tag: atragere
-
Fondul de investiţii Earlybird, care a descoperit UiPath face o nouă investiţie în România: Compania IT FintechOS, fondată de Teodor Bildăruş şi Sergiu Neguţ, atrage o nouă finanţare, de 14 milioane de dolari
FintechOS, start-up-ul desprins din compania locală Softelligence, specializat în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală pentru industria financiară, a atras o nouă finanţare, de 14 mil. dolari, în scopul continuării creşterii hiper-accelerate şi a dezvoltării ulterioare a platformei.
Finanţarea a fost condusă de Digital East Fund al Earlybird Venture Capital, unul dintre primele fonduri de investiţii care au pariat pe UiPath – primul unicorn din industria locală de IT şi OTB Ventures, cu participarea de tip follow-on a investitorilor existenţi Gapminder Ventures şi Launchub.
”Această companie schimbă paradigmele. Este transformativă pentru industria serviciilor financiare şi, posibil, pentru alte industrii, în viitor. Viziunea sa şi tehnologia de ultimă generaţie ajută băncile şi companiile de asigurări să accelereze dramatic implementarea de noi modalităţi complet automatizate prin care acestea interacţionează cu clienţii lor sau cu propriii angajaţi sau ecosisteme”, explică Dan Mihaescu, Partener Fondator al GapMinder, fondul de investiţii care în 2018 a condus runda de tip Seed, care s-a ridicat la 2 milioane de dolari.
Fondată în 2017 de Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, compania are acum clienţi în peste 20 de ţări de pe trei continente. Veniturile sale anuale recurente au crescut cu 450% în 2019. Capitalul suplimentar obţinut prin noua rundă de finanţare va fi utilizat pentru a continua ritmul rapid de creştere a companiei şi pentru extinderea operaţiunilor sale în Europa, dar şi în Asia de Sud-Est şi Statele Unite. De asemenea, FintechOS va investi în continuare puternic în dezvoltarea mai multor aplicaţii, servicii şi soluţii financiare accesibile instant, pentru a facilita accesul la servicii cu valoare adăugată şi personalizate pe multiple canale
-
”Triunghiul” de aur din IT. Cele două ţări din regiune, pe lângă România, care sunt o mină de aur pentru multinaţionalele din toată lumea
Bulgaria, una dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene, atrage treptat investiţii străine în domeniul tehnolgiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), potrivit FT.
În aprilie, Financial Times a deschis în Sofia un centru tehnologic cu 110 angajaţi. Recent, investitori precum Facebook şi World Bank şi-au deschis birouri în capitala bulgară, având ca scop furnizarea serviciilor TIC.
Ţara a atras o sumă record din finanţările străine în serviciile de software şi TIC în 2018, dezvoltând cel puţin 16 proiecte, majoritatea în Sofia. Investiţiile străine din acest sector au crescut continuu din 2015, conform fDi Markets, un serviciu de date deţinut de FT.
„Am luat în considerare mai multe locaţii de-a lungul Asiei, Europei şi Marii Britanii până să alegem Bulgaria. Reputaţia Sofiei ca centru dedicat excelenţei tehnologice, pedigree-ul în date şi inteligenţă artificială şi faptul că a devenit capitala tehnologică a Balcanilor, au reprezentat o destinaţie irezistibilă”, a declarat Cait OăRiordan, director din cadrul FT.
Până în 2015, investiţiile transfrontaliere în sectorul tehnologiei informaţiei din Bulgaria atingeau în medie cinci proiecte pe an. Anul trecut, ţara a atras 30% din totalul proiectelor, devenind o ţintă principală pentru finanţatorii străini, conform fDi Markets.
Sectorul TIC a înregistrat vânzări de 2,9 miliarde de euro în 2018, o creştere de 45% faţă de anul precedent, potrivit Corporaţiei Internaţionale de Date. 90% din cele aproximativ 12.000 de companii se află în Sofia, unde lucrează aproximativ 50.000 de angajaţi. 70% din companii îşi vând serviciile exclusiv pentru export, conform Departamentului de Comerţ al SUA.
Bulgaria oferă unele dintre cele mai rapide servicii mobile de bandă largă din Uniunea Europeană, o cotă forfetară de 10% asupra profiturilor corporative şi personale, una dintre cele mai mici cote din UE, şi o piaţa a muncii competitivă.
De asemenea, în Bulgaria se mai găsesc legi uşoare de licenţiere pentru companiile IT şi al doilea cel mai mare procent de femei din UE ce lucrează în sectorul TIC, cu aproape 45% la începutul lui 2018.
Anul acesta, Sofia a fost unul din opt oraşe din cadrul UE care au fost alese să găzduiască primele supercomputere europene – cea mai mare investiţie a Uniunii în infrastructura ştiinţifică din Bulgaria. Capitala bulgară este în prezent pe locul al doilea în topul centrelor tehnologice cu cea mai rapidă creştere din Europa.
-
Ministerul de Finanţe a atras luni 832 mil. lei de la bănci, peste nivelul programat, la o dobândă de 4,67% pe an şi scadenţa în 2029
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2029 şi s-a împrumutat cu 832,8 mil. lei peste nivelul de 500 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 4,67%.
La licitaţie au participat şapte dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 1,49 mld. lei, triplu faţă de nivelul programat, din care ofertele competitive au totalizat 1,4 mld. lei, iar cele necompetitive 83 mil. lei.
Rata cuponului a fost de 5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,67%.
Din valoarea nominală adjudecată de 832 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 749 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 83,8 mil. lei.
În decembrie, statul a programat licitaţii în volum de 5,9 mld. lei, din care 1 mld. lei prin certificate de trezorerie
Ratele de dobândă la titluri de stat au înregistrat săptămâna trecută scăderi marginale: pe scadenţa 10 ani cu două puncte bază la 4,625%.
-
Ministerul de Finanţe a atras luni 832 mil. lei de la bănci, peste nivelul programat, la o dobândă de 4,67% pe an şi scadenţa în 2029
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2029 şi s-a împrumutat cu 832,8 mil. lei peste nivelul de 500 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 4,67%.
La licitaţie au participat şapte dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 1,49 mld. lei, triplu faţă de nivelul programat, din care ofertele competitive au totalizat 1,4 mld. lei, iar cele necompetitive 83 mil. lei.
Rata cuponului a fost de 5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,67%.
Din valoarea nominală adjudecată de 832 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 749 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 83,8 mil. lei.
În decembrie, statul a programat licitaţii în volum de 5,9 mld. lei, din care 1 mld. lei prin certificate de trezorerie
Ratele de dobândă la titluri de stat au înregistrat săptămâna trecută scăderi marginale: pe scadenţa 10 ani cu două puncte bază la 4,625%.
-
Curăţenie cu piraţi
Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.
-
Topul celor mai doriţi angajatori din România. Cum pot face companiile româneşti trecerea de la beer efect la cocktail efect
Topul pe 2019 al celor mai doriţi angajatori din România, realizat de compania de cercetare şi consultanţă Catalyst Solutions, este ucigător pentru companiile româneşti.
Din top 50 sunt numai 12 nume româneşti, dintre care au rămas în proprietatea unor antreprenori români numai 6 companii româneşti – Banca Transilvania, Bitdefender, UiPath, Dedeman, Digi şi MedLife. Restul de 6 nume româneşti sunt deja deţinute de multinaţionale, respectiv Petrom, BCR, BRD, eMag, Rompetrol, Regina Maria.
Restul sunt multinaţionale.
În top 10 se află numai un singur nume românesc, Petrom, şi acela controlat de o multinaţională, grupul austriac OMV.
În rest, celelalte 9 companii din top 10 – Continental din Germania, Oracle din SUA, Microsoft din SUA, IBM din SUA, Bosch din Germania, Vodafone din Anglia, Amazon din SUA, Renault din Franţa, Orange din Franţa – sunt multinaţionale 100%.Cei 18.000 de repondenţi din studiul Catalyst, toţi cu studii superioare, au spus că preferinţele lor de job sunt prima dată multinaţionalele. În aceste condiţii, companiile antreprenoriale româneşti trebuie să se mulţumească cu ce rămâne de la multinaţionale.
Pentru a atrage oameni buni, talentaţi, o firmă românească ar trebui să plătească cu 20-25% mai mult decât o multinaţională, iar pachetul de beneficii trebuie să fie mult mai generos.
De ce ar prefera cineva să lucreze la Oscar Downstream, mai degrabă decât la Petrom?Cum poate atrage Altexul talente dacă prima opţiune a tinerilor este să se ducă la Oracle, Microsoft sau IBM?
Cu foarte puţine excepţii, companiile româneşti sunt pe nicăieri din punctul de vedere al politicilor de a atrage talente, de a intra în topul celor mai doriţi angajatori.
Antreprenorii români investesc prea puţin în brand, investiţia în marketing şi promovare este considerată un cost, sunt prea puţin prezenţi la târgurile de joburi, nu-şi scot în faţă liderii, în afara proprietarilor, şi nici nu se pune problema să vorbească atât de mult despre compania lor cât vorbesc liderii multinaţionalelor despre compania unde lucrează.
Chiar dacă românii din multinaţionale îşi schimbă jobul plecând la o altă multinaţională, îşi vorbesc prea puţin de rău fostul angajator. Companiile româneşti nu prea dau importanţă părerii pe care o au angajaţii lor despre firma unde lucrează, despre ceea ce fac şi, mai ales, încotro vor să meargă.
Este adevărat că firmele româneşti nu au bugetele de promovare ale multinaţionalelor şi nici politicile de brand, prin care tot timpul vor să fie în faţa potenţialilor angajaţi.
Raul Ciurtin, fostul proprietar al Albalact, companie pe care a reuşit să o facă numărul 1 în industria lactatelor înainte să o vândă grupului francez Lactalis, spune că diferenţa dintre succes sau eşec într-o afacere este legată de echipă.
Când pe piaţa muncii numărul angajaţilor era mai mare decât oferta, companiile româneşti nu aveau nicio problemă. Acum toţi se plâng şi constată că stau zile şi săptămâni în şir cu poziţiile deschise şi nu primesc niciun telefon. Dacă nu ai oameni, cu cine să faci business, cu cine să faci investiţiile, cu cine să faci vânzări?
Multinaţionalele îşi spun întotdeauna povestea, au grijă de brandul lor şi, mai mult decât atât, oferă o promisiune.
Poate ceea ce găsesc angajaţii când ajung în companie nu se potriveşte cu realitatea, dar asta nu este o problemă.
În cazul companiilor antreprenoriale româneşti accentul cade mai puţin pe brand, pe nume, şi mai mult pe rezultatele imediate, care aduc cash pentru a se plăti salariile, furnizorii şi a face investiţii.
Aceste clasamente despre top angajatori din România sunt extraordinare din perspectiva poziţionării pe piaţă şi în mintea angajaţilor. Dacă eşti pe listă, angajaţii te caută şi cred într-o promisiune. Dacă nu eşti pe lista lor, dacă au auzit prea puţin de tine, şansele de a-i atrage cu un job sunt extrem de mici sau o companie românească trebuie să plătească mai mult decât o multinaţională.
Primul criteriu pe care îl vizează un angajat este legat de salariu şi pachetul de beneficii. Dar al doilea criteriu luat în considerare este cât de mare e compania pentrucare lucrează, ce poziţie are în piaţă şi cum este privită.
Dragoş Gheban, şeful de la Catalyst, spune că acest lucru se cheamă cocktail efect, respectiv cât de mândru este cineva când spune într-o conversaţie unde lucrează.
Acum întrebarea pentru companiile româneşti, cele care au mai rămas în top 100 sau în top 1.000, este cum pot să treacă de la beer efect la cocktail efect.
-
Moda din gunoaie
Acesta, scrie CNN, preferă să creeze articole de îmbrăcăminte pe care să le poarte numai el, ca o formă de artă care-i permite să transmită mesaje prin care să atragă atenţia asupra unor probleme. Creaţiile lui Wan Yunfeng sunt realizate din tot felul de deşeuri ori vechituri de care face rost de la prieteni, din talciocuri sau pe care le găseşte aruncate. Odată confecţionate articolele sale vestimentare, artistul se pozează îmbrăcat cu ele în diverse locuri din lume. De exemplu, s-a fotografiat în faţa Luvrului îmbrăcat într-o rochie de bal confecţionată dintr-o faţă de pătură, în apropierea turnului Eiffel într-o ţinută din denim reciclat şi purtând pe cap o reproducere a turnului şi în Times Square, la New York, îmbrăcat într-o rochie din sacoşe albastre de la Ikea.
Ultima sa serie de creaţii surprinsă în fotografii şi intitulată „Protection of the Ocean” doreşte să atragă atenţia asupra puterii distrugătoare a consumului uman. În aceste fotografii, artistul pare prins în plase de pescuit şi deşeuri de plastic, încercând să redea prin expresia feţei durerea animalelor din ocean care mor din cauza poluării.
-
Ce milionari a produs IT-ul din România
După succesul cu antivirusul RAV, cumpărat de compania lui Bill Gates, Radu Georgescu a continuat să dezvolte businessuri de tehnologie remarcate şi apreciate la nivel internaţional. Astfel, în 2010 antreprenorul român a făcut al doilea exit prin vânzarea procesatorului de plăţi online ePayment grupului sud-african Naspers, iar în 2013 pe cel de-al treilea: vânzarea companiei de IT Avangate unui fond de investiţii cu active de 7 mld. dolari din Silicon Valley. A urmat şi al patrulea exit, în 2014, când Modulo Consulting, un integrator local de soluţii IT pentru operatori de comunicaţii, a cumpărat businessul Axigen – un software care permite companiilor să-şi creeze propriul server de mesagerie electronică (e-mail).
Antreprenorul român nu s-a oprit însă aici, continuând să investească şi în alte business-uri de tehnologie prin intermediul fondului de investiţii Gecad Ventures. Totodată, el s-a alăturat şi unor investiţii făcute de Early Game Ventures, un fond de investiţii condus de Dan Călugăreanu, Cristian Munteanu şi Radu Stoicoviciu. Până acum, Early Game Ventures a finanţat o serie de start-up-uri locale printre care se numără Bunnyshell, Adiem, BookVitals şi RoboSelf Technology.
Cu cele patru exituri de success, plus celelalte finanţări în domeniul tech, Radu Georgescu a fost practic cel care a deschis drumul, arătând că România este importantă pe harta inovaţiei tehnologice la nivel mondial. Lui i-au călcat pe urme mai multe nume noi, care au reuşit de asemenea să valideze la nivel internaţional afaceri demarate aici – unele dintre cele mai răsunătoare exemple fiind achiziţia LiveRail (iulie 2014), o idee născută la Cluj-Napoca, de către Facebook, într-o tranzacţie estimată la 500 mil. dolari, vânzarea start-up-ului Clever Taxi (iunie 2017) indirect către Daimler pentru circa 10 milioane euro şi succesul producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, care a fost cumpărat în 2017 de americanii de la Fitbit, companie achiziţionată luna aceasta de gigantul Google pentru suma de 2,1 mld. dolari.
Pe lângă aceste deal-uri răsunătoare în industria IT la nivel global, pe piaţa locală s-au mai realizat o serie de tranzacţii în ultimii ani, o efervescenţă foarte mare fiind pe segmentul de comenzi online de mâncare, care a atras la rândul lui jucători internaţionali în România. Mai exact, platforma online pentru comenzi de mâncare hipMenu, fondată în 2013 în Cluj-Napoca, a fost cumpărată anul trecut de gigantul german Delivery Hero, care deţine şi platforma foodpanda pe plan local. De asemenea, tot anul trecut, platforma online pentru comenzi de mâncare Oliviera, înfiinţată în 2014 în Bucureşti şi cumpărată ulterior de grupul Hello Hungry din Bulgaria, a intrat în portofoliul olandezilor de la Takeaway.com. Aceştia au cumpărat cele două platforme, Oliviera.ro şi HelloHungry.bg, pentru o sumă de circa 10 milioane de euro.
Totodată, în ultimii cinci ani, pe piaţa locală au apărut tot mai mulţi investitori de tip angel, precum şi fonduri de investiţii locale cu focus în zona de tehnologie. Astfel, dacă în urmă cu cinci ani start-up-urile locale erau nevoite să înfiinţeze businessuri în afara României şi să aplice la acceleratoare din străinătate, precum Seedcamp, hub:raum sau altele pentru a putea obţine finanţări substanţiale, astăzi există mai multe fonduri de investiţii locale. Câteva exemple pentru start-up-uri fondate în străinătate de români sunt TypingDNA, Appscend sau MEDIjobs.
Printre primele fonduri de investiţii cu focus pe zona de tehnologie din România a fost 3TS Capital Partners, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Europa Centrală şi de Est, care administrează şi fondul 3TS Catalyst România. Acesta a investit de-a lungul timpului peste 10 milioane de euro în start-up-uri de tehnologie de pe plan local care activează în zona de comerţ electronic, soluţii cloud de tipul software as a service (SaaS), agenţii de turism online şi hardware (dispozitive wearable – ceasuri inteligente). Printre start-up-urile susţinute de 3TS Capital Partners s-au numărat SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, Avocat.net, 123contactform, SmartBill, Marketizator (actualul Omniconvert) şi Vector Watch. Toate investiţiile realizate au fost de tipul cash-in – majorare de capital, perioada de investiţii tipică fiind cuprinsă între 3 şi 5 ani.
Începând de anul trecut, pe piaţa locală a început să fie foarte activ şi fondul de investiţii GapMinder – proiect iniţiat de Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie. GapMinder a acordat până acum finanţări de peste 5 mil. euro pentru start-up-uri din România, din care 4 mil. euro în 5 companii – SmartDreamers, FintechOS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – şi peste 1 mil. euro în alte 25 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator. Printre celelalte start-up-uri susţinute financiar de GapMinder se numără şi ialoc, TalentBrowse, MEDIjobs, undelucram.ro, AppSeed, Confidas, Cyscale, Flixier (o platformă de editare video online care măreşte semnificativ viteza de editare), OmniCare, Prokuria, Securifai şi Vetted.
Cea mai recentă investiţie realizată de GapMinder este cea în platforma de e-fullfilment Frisbo, unde a contribuit la finanţarea de 1,2 milioane de euro împreună cu ROCA X, un alt fond de investiţii local axat pe start-up-uri tech, şi cu alţi investitori de tip angel.
Grupul de antreprenori români care a pus bazele ROCA X – Liviu Stoleru, Lucia Costea, Oana-Ionela Luca, George-Mircea Târnoveanu şi Marius Alexe – alături de divizia de investiţii a CITR Group (prin CIT Resources şi CIT Restructuring), BT Asset Management şi Grampet SA, are în plan să ajungă la plasamente de 10 mil. euro în doi ani. Până acum, ROCA X a investit aproximativ 600.000 euro în cinci start-up-uri, dintre care trei de pe piaţa locală: Beez (o aplicaţie care ajută la economisirea banilor), Feexers (marketplace pentru servicii de înfrumuseţare) şi Feeel (platformă digitală europeană care centralizează accesul la servicii de sănătate).
În ceea ce priveşte valoarea totală a finanţărilor primite de un start-up local, UiPath – cel care a devenit primul şi singurul unicorn născut în România – conduce detaşat topul cu peste un miliard de dolari, sumă primită în patru runde de finanţare desfăşurate în 2017, 2018 şi 2019. De altfel, cea mai recentă finanţare primită de UiPath, de 568 mil. dolari (516,35 milioane euro), a reprezentat 97% din suma totală investită până acum anul acesta în start-up-urile de tehnologie din România, conform raportului Eastern Disruptors, realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), cea mai puternică organizaţie din sectorul de IT românesc.
Ca atare, UiPath, compania fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă pentru dezvoltarea de soluţii software de automatizare a proceselor repetitive din diferite industrii pe baza tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), a pus din nou România pe harta inovaţiei tehnologice la nivel global. În prezent, unicornul este evaluat la 7 mld. dolari, având operaţiuni în toată lumea. UiPath are în total 53 de birouri în 20 de oraşe, în care lucrează agregat circa 3.000 de persoane. Dintre acestea, 1.000 lucrează în centrul de dezvoltare UiPath din Bucureşti şi alte 1.000 în sediul central din New York (SUA).
În paralel cu exiturile de succes ale lui Radu Georgescu şi efervescenţa de pe piaţa locală în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor de tehnologie, soţii Talpeş au arătat că se poate crea un produs software românesc care să fie vândut de aici în întreaga lume.
Astăzi, Bitdefender este una dintre cele mai mari companii de securitate cibernetică şi software antivirus din lume. Veniturile anuale ale companiei depăşesc 120 de milioane de dolari, din care 40% provin de pe piaţa din America de Nord. Bitdefender, evaluată la 600 de milioane de dolari, are în prezent peste 1.400 de angajaţi în birouri din 11 ţări, sediul central al companiei rămânând la Bucureşti.
Până acum însă niciun start-up local nu i-a călcat pe urme, abordarea unicornului UiPath fiind diferită: la scurt timp după primele finanţări de câteva zeci de milioane de dolari, compania românească a ales să îşi mute sediul central în SUA, la New York, majoritatea persoanelor crezând acum că UiPath este o firmă americană. Mulţi dintre investitorii străini obligă start-up-urile locale să se relocheze în Marea Britanie sau în SUA pentru a le acorda finanţări substanţiale. Acum însă, odată cu dezvoltarea ecosistemului local pentru susţinerea ideilor de afaceri, antreprenorii din România au la dispoziţie şi opţiuni de finanţare pe plan autohton cel puţin pentru demararea businessului şi extinderea în regiune.
-
Autonom atrage 20 mil. euro de la investitori, cu o dobândă de 4,45% pe an. Obligaţiunile vor fi listate la Bursă pe segmentul principal
Compania de închirieri automobile Autonom Services a încheiat prima sa emisiune de obligaţiuni (AUT24E) în cadrul unui plasament privat de 20 milioane euro, cu o maturitate de cinci ani şi un cupon de 4,45% plătibil anual. Obligaţiunile urmează să fie listate pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, potrivit unui comunicat de la Bursă.
“Am participat în ultimii ani la evenimentele organizate de BVB, apropiindu-ne de această comunitate, mai ales după ce Autonom Services a fost nominalizată în programul Made in Romania în 2017 şi, în acest context, am decis să ne diversificăm sursele de finantare şi să creştem astfel maturitatea medie a finanţărilor noastre prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni, devenind astfel vizibili ca emitent pe piaţa de capital”, spune Marius Ştefan, co-acţionar şi fondator al Grupului Autonom International, din care face parte Autonom Services SA.
Emisiunea de obligaţiuni a fost suprasubscrisă atât de persoane fizice, cât şi de investitori instituţionali (fonduri deschise de investiţii, bănci, societăţi de investiţii financiare, societăţi de asigurări). “Recomandăm companiilor antreprenoriale să îşi îndrepte atenţia către bursă, ca alternativă viabilă de finanţare a afacerilor lor”, spune Dan Ştefan, co-acţionar al Grupului Autonom International.
Vineri la ora 13:02 în sistemul bursei de la Bucureşti a fost procesată tranzacţia prin care Autonom a atras 95 milioane de lei de la investitori pentru dezvoltarea flotei de autoturisme, ceea ce înseamnă că obligaţiunile ar putea fi listate la începutul lunii decembrie.
Plasamentul privat a fost intermediat de BRD Groupe Societe Generale, în calitate de coordonator unic al tranzacţiei, şi de BT Capital Parteners, divizia de investment banking şi pieţe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, în calitate de manager.
“Ne bucurăm că am avut ocazia să lucrăm împreună cu echipa lui Marius şi Dan la această emisiune inaugurală, iar succesul ei ne sporeşte încrederea că vor exista mai multe emisiuni de obligatiuni corporative ce vor fi lansate la BVB de companiile antreprenoriale cu acţionariat local”, spune Irina Neacşu, directorul executiv al direcţiei corporate finance din cadrul BRD SocGen.
ZF a scris încă de la finele lunii octombrie că Autonom pregăteşte venirea la bursă printr-o emisiune de obligaţiuni de 20 mil. euro. Dan Ştefan, cofondator şi acţionar al companiei, a confirmat în urmă cu câteva zile pentru ZF că Autonom pregăteşte venirea la bursă.
Asistenţa juridică a fost acordată de casa de avocatură RTPR Allen & Overy.
