Tag: ascundere

  • Tunelurile ascunse din Bucureşti: Cum arată labirintul subteran construit în perioada interbelică şi consolidat apoi de Ceauşescu

    În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.

    Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei. Acesta ar fi fost folosit de Tudor Vladimirescu, relevă o serie de relatări de la 1826. Tunelurile late de trei metri şi înalte de doi erau folosite de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor. ”La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri”, a precizat muzeograful Dan Fălcan.

    Se pare, însă, că cele mai multe tuneluri ascunse au fost construite de Nicolae Ceauşeşcu. Liderul comunist ar fi construit, în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister de Interne, un tunel nu prea lung care ducea la o cazarmă, spun militarii care au văzut aceste catacombe la Revoluţie.

    Cazarma subterană ar avea opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea duce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Se trece apoi de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios. Militarii au găsit chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la circa 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, spune Fălcan. Mai mult, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi putut folosi pentru a inunda porţiuni ale labirintului în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum arată fetiţa Mădălinei Ghenea – FOTO

    Dacă până acum a postat doar fotografii retuşata cu mica ei prinţesă, în urmă cu câteva ore Mădălina Ghenea a făcut publică o imagine cu fiica ei fără “să îi ascundă” faţa în photoshop. Fanii i-au analizat bine trăsăturile şi au început să-şi spună părerile, respectiv cu cine seamănă mai mult: cu frumoasa actriţă care are Italia la picioare sau cu partenerul ei, Matei Stratan.

    Mai multe şi imagini pe www.one.ro

  • SUMA URIAŞĂ găsită de poliţie în casa unui fost ministru. Anchetatorii au avut nevoie de 14 ORE să numere banii ASCUNŞI în valize

    Un fost ministru a fost arestat într-un amplu dosar de corupţie, după ce poliţiştii au găsit în casa sao sumă impresionantă de bani ascunsă în valize şi cutii. 

    Anchetatorii au avut nevoie de 14 ore pentru a număra toţi banii şi au folosit şapte dispozitive bancare de numărat, luând la rând peste 20 de valize şi cutii. 

    Află aici care a fost SUMA URIAŞĂ găsită de poliţie în casa unui fost ministru. Anchetatorii au avut nevoie de 14 ORE să numere banii ASCUNŞI în valize

  • PIB-ul României creşte pe consum. Pericolul ascuns în spatele datelor-record de creştere economică

    România are nevoie de „al doilea pilon, absolut necesar al creşterii economice şi anume sustenabilitatea. (…) Asta ar fi expresia sănătăţii creşterii economice. Nu o avem, încă, şi trebuie să dăm bice în această privinţă că altfel vom face creştere economică fără să asigurăm şi necesara bunăstare”, mai arată acesta.

    Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

    Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

    Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

    La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

    – Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

    – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum au reuşit doi români să câştige 500.000 de euro din YouTube în 2016. Anul acesta vor să ajungă la 1 mil. euro

    Cântecul de două minute de care vorbeam are peste 8 milioane de vizualizări până acum. Totuşi, vedetele sunt ”Oac, oac, diri-diri-dam“ şi ”Răţuştele mele pe apă s-au dus“; împreună, acestea au adus canalului TraLaLa peste 100 de milioane de vizualizări. Responsabili sunt Alexandru şi Cristina Badan, care împreună au fondat afacerea, ajunsă acum cel mai popular canal de cântece pentru copii din România. Cei doi soţi din Iaşi au pornit proiectul în 2012, din nevoia de a-i distra şi linişti pe cei mici cu muzică şi desene animate. Au căutat pe internet astfel de cântecele pentru copiii lor, dar nu au avut noroc. Aşa că au decis să-şi facă singuri astfel de clipuri. Nu au realizat ei animaţia şi nici cântecele, însă au apelat la persoanele potrivite pentru a face asta.

    În prezent, TraLaLa este cel mai urmărit canal de YouTube din România pentru copii şi are o audienţă de 5 milioane de utilizatori şi 1,5 miliarde de vizualizări. Firma celor doi, Mora TV, administrează canalele de YouTube TraLaLa, Boon Boon şi LooLoo Kids, care împreună acumulează peste 20 de milioane de minute vizionate în fiecare zi, potrivit creatorilor. În mai 2017, Loo Loo Kids a depăşit milionul de abonaţi, iar numărul vizualizărilor pe canal era de peste 70 de milioane pe lună.

    Ideea pentru TraLaLa a apărut în momentul în care cei doi locuiau în Bucureşti, aveau doi copii, unul de doi ani şi altul de patru ani, şi erau pe cale să devină părinţi pentru a treia oară. ”Voiam să le dăm să asculte melodii de leagăn şi nu găseam. Am început fără intenţia de a face afaceri din asta“, spun soţii Badan, care menţionează că nici nu existau metode de monetizare pe YouTube la momentul respectiv; ”am vrut să ajutăm şi alţi părinţi să rezolve această problemă“.

    Despre dezvoltarea canalului, antreprenorul spune că o decizie bună a fost să creeze conţinut original, fără a pirata conţinut sau alte cântece. Nu a fost uşor. A fost nevoie să caute colaboratori potriviţi, animatori, sunetişti şi artişti care să înregistreze conţinutul; niciunul din cei doi soţi nu e nici animator, nici compozitor. El este de formaţie inginer mecanic, ”fără nicio tangenţă cu muzica, dar nici inginer nu pot spune că sunt. Am lucrat în marketing, vânzări, orice altceva în afară de muzică“. Cristina Badan este tehnician dentar cu o pasiune pentru fashion, pe care a transformat-o într-o afacere de vânzare de haine.

    Cu toate acestea, au participat la crearea conţinutului. ”Mergeam la bibliotecă să căutam cărţi, manuale vechi cu muzică. Făceam poze la portativ şi le trimiteam profesoarei de muzică, apoi ea ne cânta melodia la telefon. Şi dacă ne plăcea cum sună, atunci o foloseam“, spune antreprenorul. La vremea aceea se ocupa de canal doar part time, în timpul liber, şi recunoşte că a pierdut multe nopţi ”în care am învăţat ceea ce înseamnă YouTube“.

    Primele clipuri înărcate pe YouTube au fost patru cântece de Crăciun, la finalul anului 2012. Timp de doi ani au publicat conţinut la intervale iregulate, apoi din 2014, momentul în care traficul canalului a explodat, au început să publice conţinut lunar. ”Am scos chiar şi 15 cântece într-o lună“, recunoaşte el; precizează că începutul a fost dificil din cauza faptului că nu dispuneau de un buget mare pentru realizarea clipurilor.

    Animaţia nu este o treabă pentru cei cu buzunarul gol, deoarece un minut şi 30 de secunde de clip animat 3D costă în jur de 10.000 de euro, dacă este realizat intern, iar dacă este externalizat acest proces, atunci costul creşte până la 30.000 de euro, potrivit lui Badan. Clipurile companiei au o durată de unu-două minute, în medie, şi sunt realizate de animatori din România şi Republica Moldova. ”A fost foarte greu să găsim colaboratori foarte buni pentru că nu dispuneam de un buget de investiţii foarte mare. Marea majoritate a colaboratorilor de acum sunt cei pe care i-am descoperit încă de atunci. Probabil că la început eram singurii care credeam în acest proiect“, spune Badan.

    Pe lângă faptul că este destul de costisitor, acest proces durează destul de mult, în lipsa unor resurse hardware competente. Înainte de a încărca un clip pe YouTube, acesta trebuie randat; concret, în această fază finală, de randare, toate bucăţile video, foto, grafice, audio sunt lipite şi transformate într-un film, aşa cum îl ştim. Pentru a face acest lucru, este nevoie de o putere de procesare mare. Firma foloseşte 20 de computere ”cu cele mai noi procesoare“ pentru a randa un clip TraLaLa. În momentul de faţă, realizarea unui clip 2D durează între două şi trei săptămâni, în condiţiile în care pentru acest lucru lucrează câteva persoane; un clip 3D este finalizat în trei săptămâni şi la el lucrează în jur de 15 persoane, potrivit lui Alexandru Badan.

    ”Acum, dacă vrem să facem modificări pe animaţie trebuie să mai aşteptăm încă două săptămâni“, explică el. ”Dacă am avea propria staţie de randare, lucrurile acestea ar fi mai eficiente.“ În acest sens, au depus dosarul pentru a obţine finanţare din fonduri europene şi vor să investească 220.000 de euro pentru a-şi realiza propria ”fermă de randare“.

    Cum se realizează un clip? Totul porneşte de la o listă de melodii, apoi inginerul de sunet realizează negativul, după care vocile sunt înregistrate de corul de copii Elena Nicolai din Iaşi. La final, inginerul de sunet pune totul la punct şi partea audio este gata. Urmează partea de animaţie, care începe cu un scenariu (storyboard) prin intermediul căruia animatorii primesc indicaţii despre cum ar trebui să arate desenul. După ce povestea este animată, se mai adaugă ultimele detalii şi efecte audio-video, apoi clipul este încărcat pe internet.

    Creatorii canalului de YouTube recunosc că până anul trecut câştigau bani doar din reclamele de pe platformă, dar din 2016 au început să apară parteneriate cu companii, plasare de produse etc. Proiecte ce pot fi bănoase, dar venitul constant este asigurat în continuare de reclama online. Cifra de afaceri a companiei este situată în jurul a 500.000 de euro în 2016, iar anul 2017 se anunţă unul foarte bun pentru TraLaLa, Alexandru Badan aşteptându-se la dublarea încasărilor. În momentul de faţă, majoritatea veniturilor vin din reclama online.

    Sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut, sistem numit «revenue share». Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general, sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde. Lui Google îi revin 45% din venituri, iar restul de 55% ajung la creator. YouTube a anunţat că 1,5 miliarde de oameni intră zilnic pe platforma lor. Adică am putea spune că 1 din 5 oameni de pe glob se uită la clipuri cu pisici pe YouTube.

  • De ce ating POLIŢIŞTII unul dintre farurile maşinii atunci când te trag pe dreapta

    Poliţiştii au anumite acţiuni de rutină atunci când opresc un şofer. Una dintre acestea este atingerea unui far din spatele maşinii.
    Legenda spune că obiceiul de atingere a farului are legătură cu trecutul poliţiei rutiere. Înainte de inventarea camerelor de supraveghere, poliţiştii erau destul de inventivi.

    Unul dintre motive ar fi prevenirea unor infracţiuni. Nu este un lucru neobişnuit ca şoferii să ascundă armele sau drogurile imediat ce aceştia au fost opriţi de către poliţie. Atingând lămpile din spate, agenţii aveau avantajul de a surprinde infractorii înainte ca aceştia să apuce să ascundă obiectele ilegale.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor

    Ultimul şi cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

    Doar că sentinţa a venit în aceeaşi zi în care autorităţile au anunţat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar poliţistul în faţa căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunţat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secţie.

    În aceeaşi zi în care afaceristul era condamnat, Poliţia a anunţat că şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui au fost trecuţi în funcţii inferioare, iar poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului. Autorităţile nu ştiu în acest moment unde este Morgenstern.

    Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriţi internaţionali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

    Imediat au apărut speculaţiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

    Nimeni nu ştie însă exact când şi unde a plecat. Un lucru este totuşi cert. Milionarul român şi-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

    “Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

    Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (I)

    Ultimul şi cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

    Doar că sentinţa a venit în aceeaşi zi în care autorităţile au anunţat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar poliţistul în faţa căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunţat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secţie.

    În aceeaşi zi în care afaceristul era condamnat, Poliţia a anunţat că şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui au fost trecuţi în funcţii inferioare, iar poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului. Autorităţile nu ştiu în acest moment unde este Morgenstern.

    Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriţi internaţionali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

    Imediat au apărut speculaţiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

    Nimeni nu ştie însă exact când şi unde a plecat. Un lucru este totuşi cert. Milionarul român şi-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

    “Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

    Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro