BusinessMagazin

Tag: armata

  • Tot mai mulţi rezervişti din Germania îşi oferă serviciile pentru Ucraina

    Forţele armate germane afirmă că „un număr tot mai mare de rezervişti” se prezintă pentru a-şi oferi sprijinul în urma invaziei Rusiei în Ucraina., scrie CNN.

    „În urma începerii războiului de agresiune împotriva Ucrainei, un număr tot mai mare de rezervişti contactează diferite departamente ale Bundeswehr (Forţele Armate germane – n.r.) pentru a-şi oferi sprijinul”, se arată vineri pe site-ul Bundeswehr.

    De asemenea, Bundeswehr a precizat că pe site-ul său au fost create canale de comunicare pentru solicitări de informaţii.

    Potrivit site-ului Bundeswehr, Germania a introdus în 1956 obliogaţia ca bărbaţii cu vârsta de peste 18 ani să îşi servească ţara, în armată, timp de un an, deşi puteau cere o scutire din cauza unor obligaţii morale.

    Germania a renunţat însă la serviciul militar obligatoriu în 2011, acesta fiind un moment marcant pentru istoria ţării de după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 2011, forţele armate ale Germaniei se bazează pe voluntari pentru a-şi completa rândurile.

    În cazul unei urgenţe de apărare naţională, are loc o reactivare automată a înrolării.

    Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina a reaprins o dezbatere în Germania în ceea ce priveşte situaţia tinerilor şi a tinerelor care ar trebui să fie obligaţi să lupte pentru ţara lor.

  • Momentul ciudat din ultimul discurs al lui Putin care i-a intrigat pe analişti

    Într-un nou discurs, difuzat pe 3 martie, la 8 zile de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin i-a numit în repetate rânduri „eroi” pe soldaţilor ruşi care luptă în fosta ţară sovietică, anunţând că familiile celor căzuţi „7 milioane de ruble şi se va acorda o indemnizaţie lunară” (circa 58.000 de euro) şi vor exista forme de asistenţă medicală şi despăgubiri pentru răniţi (circa 2,9 milioane de ruble).

    Potrivit unor analişti, a existat un comportament ciudat din partea lui Putin, spre finalul intervenţiei. După ce s-a ridicat de pe scaun, pentru a onora victimele cu un minut de reculegere, în loc să încheie legătura, s-a aşezat la loc, pentru a sublinia importanţa armatei şi mai ales a modului în care operaţiunea specială din Ucraina decurge conform planului, repetând, de fapt, ceea ce comunicase deja în timpul discursului.

    Potrivit Rusiei, numărul morţilor este de aproximativ 500 de morţi şi 1.500 de răniţi, în timp ce cifrele oficiale ucrainene raportează 9.000 de soldaţi ruşi ucişi. Pentru Nic Robertson, de la CNN, este o modalitate de a-i ţine pe ruşi de partea lui.

    După doar 8 zile de conflict, acordarea de medalii de vitejie, asigurare medicală şi decontare pentru răniţi pare a fi o strategie de menţinere a poporului rus unit, având în vedere sancţiunile internaţionale grele care afectează în special clasa medie, dar şi oligarhii. 

  • Jens Stoltenberg: NATO suspectează armata rusă că a utilizat muniţie cu fragmentare în Ucraina

    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri că există dovezi că forţele militare ruse ar fi utilizat muniţie cu fragmentare în războiul din Ucraina, ceea ce ar fi o încălcare gravă a reglementărilor internaţionale.

    “Am observat utilizarea de bombe cu fragmentare şi există informaţii privind utilizarea altor tipuri de armament, ceea ce ar fi încălcări ale dreptului internaţional”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit BBC News, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri de Externe.

    Jens Stoltenberg a precizat că forţele aliate “colectează informaţii şi monitorizează atent situaţia din Ucraina”. “Sunt acte de brutalitate, încălcări ale dreptului internaţional”, a subliniat secretarul general NATO, potrivit CNN, salutând decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de iniţiere a unei investigaţii, pentru “tragerea la răspundere a preşedinţilor Rusiei şi Belarusului, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko”.

    Totuşi, Alianţa Nord-Atlantică menţine deschise opţiunile diplomatice în relaţia cu Rusia, astfel încă să fie evitată escaladarea conflictului, a subliniat Jens Stoltenberg. “Miniştrii au stabilit că relaţia NATO cu Rusia s-a modificat fundamental, cu impact pe termen lung. Dar noi menţinem angajamentul de a exista canale pentru diplomaţie şi reducere a riscurilor de conflict, astfel încât să fie evitate escaladările, neînţelegerile sau interpretările greşite”, a afirmat Jens Stoltenberg.

  • Ucraina plănuieşte sprijinirea armatei prin colecţii NFT. Donaţiile cripto au depăşit 50 de milioane de dolari

    Vicepremierul Ucrainei a anunţat pe Twitter că ţara va elibera în curând o colecţie NFT pentru a ajuta la strângerea de fonduri pentru apărarea împotriva invaziei ruse, scrie Business Insider.

    Într-un tweet, Mykhailo Fedoro, ministrul transformării digitale al Ucrainei, a declarat că oficialii vor anunţa în curând o colecţie NFT pentru a sprijini forţele armate ucrainene împotriva invaziei lui Putin.

    Anunţul reprezintă cea mai recentă încercare a ţării de a strânge bani prin jetoane digitale.

    Până în prezent, Ucraina a strâns criptomonede în valoare de peste 50 de milioane de dolari, potrivit datelor publicate de Elliptic. Zecile de mii de donaţii au inclus un CryptoPunk NFT de 200.000 USD şi un cadou de 5,8 milioane USD de la fondatorul Polkadot, Gavin Wood. Donatorii au trimis criptomonedele sub formă de bitcoin, eter, polkadot sau dogecoin. Printre donaţii s-au numărat şi mai multe piese de artă digitală cunoscute sub numele de NFT.

    Miercuri, Ucraina a anunţat planurile legate de un airdrop promoţional, trimiţând jetoane gratuite către portofelele cripto ale oamenilor. Un airdrop, conform CoinDesk, este un instrument de marketing care distribuie jetoane membrilor comunităţii în speranţa ca mai mulţi oameni să participe la un proiect cripto. Fedoro a spus că airdrop-ul a fost anulat „după o analiză atentă” şi a declarat că ţara nu intenţionează să emită niciun jeton fungibil.

    „În fiecare zi există tot mai mulţi oameni dispuşi să ajute Ucraina să lupte împotriva agresiunii”, a scris el în tweet.

    Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei săptămâna trecută, iar Occidentul a răspuns cu sancţiuni împotriva lui Putin şi a economiei sale. În mijlocul războiului, Ucraina a cunoscut un val de donaţii sub formă de monedă fiat şi criptomonedă pentru a-şi finanţa apărarea.

  • Aleksandr Lukaşenko: armata din Belarus nu va lua parte la operaţiunea militară din Ucraina

    Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina. Aşa cum a mai declarat cu alte ocazii, Lukaşenko a insistat asupra faptului că armata din Belarus nu a participat şi nici nu se va implica în operaţiunea militară a Rusiei.

    Unul dintre aliaţii apropiaţi ai lui Putin, Lukaşenko a dezvăluit că vineri a vorbit la telefon cu preşedintele Rusiei.

    Armatele Rusiei au folosit teritoriul Belarusului pentru a trimite militari în Ucraina, iar comentariile preşedintelui Aleksandr Lukaşenko sunt întâmpinate cu scepticism.

  • Rusia bombardează masiv Kievul. Graniţele sunt pline de refugiaţi, iar Germania anunţă un program de înarmare nemaiauzit de la al doilea război mondial

    ♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

     

    UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

    După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

    Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

    În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

    Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.


    ► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

    ► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

    ► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

    ► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

    ► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

    ► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

    ► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

    ► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

    ► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

    ► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.

  • Cum protejează Vestul? Germania deja îşi declară neputinţa. Şeful armatei: Forţele militare ale Germaniei sunt destul de neputincioase. Nu prea avem cum să ajutăm aliaţii

    Armata germană este „mai mult sau mai puţin neputincioasă” şi poate oferi doar sprijin limitat aliaţilor, pe măsură ce Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord îşi intensifică sprijinul pentru membrii din est după atacul Rusiei asupra Ucrainei, a declarat joi comandantul superior al armatei Germaniei, potrivit The Wall Street Journal.

    „Nu aş fi crezut că, după 41 de ani de serviciu în timp de pace, va trebui să experimentez un alt război”, a spus generalul Alfons Mais într-o declaraţie postată pe LinkedIn. „Şi forţele armate pe care le conduc sunt mai mult sau mai puţin neputincioase.”

    SUA şi alţi aliaţi au criticat mult timp Germania pentru că a cheltuit insuficient pentru apărare în ultimul deceniu, deoarece ţara a căutat să echilibreze bugetul statului şi, în acelaşi timp, să mărească cheltuielile pentru ridicarea nivelului de trai.

    „Cu toţii am fost conştienţi că se va întâmpla, dar nu am fost capabili să învăţăm şi să ne pregătim suficient după agresiunea din Crimeea”, a adăugat Mais. 

  • Rusia atacă Ucraina cu avioane, tancuri şi nave militare.Tara care s-a alăturat invaziei

    Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat, în zori, o operaţiune militară specială în Ucraina. Imediat după anunţul său, mai multe explozii au început să se audă în oraşele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum şi în estul ţării.

    Operaţiunea militară a Rusiei este una complexă, cu atacuri de artilerie, aeriene şi de pe mare.

    Imagini noi apar pe reţelele sociale cu atacul Federaţiei Ruse în Ucraina. Într-una dintre se poate observa depozitul militar din Kalînivka, în sudul ţării, cuprins de flăcări şi fum.

    CNN anunţă, prin intermediul unei înregistrări video, că trupe din Belarus au trecut graniţa în Ucraina. În video apar trupe în fruntea unei coloane de vehicule militare la un punct de trecere a frontierei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Ministerul Ucrainean de Interne: Armata rusă s-a apropiat de Insula Şerpilor, la 50 de km de graniţa cu România

    ”Două ţinte neidentificate s-au apropiat de Insula Şerpilor. Invadatorii au cerut personalului militar deprezent să se predea. Grănicerii s-au mobilizat pentru apărare. Agresorii au folosit mijloace internaţionale de comunicare”, potrivit unui anunţ al Ministerului Ucrainean de Interne. 

    – continuă – 

  • Ucraina se pregăteşte de ce e mai rău: Volodimir Zelenski mobilizează rezerviştii armatei în faţa riscului unui atac major

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mobilizat rezerviştii armatei în faţa ameninţării în creştere a Rusiei, scrie Financial Times.

    Marţi târziu, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat forţelor ruse de „menţinere a păcii” să intre în regiunile separatiste din estul Ucrainei, Zelensky a emis un decret de chemare a rezerviştilor, dar a clarificat că nu este o mobilizare în masă.

    „Trebuie să creştem pregătirea armatei ucrainene pentru toate schimbările posibile în mediul operaţional”, a spus Zelensky. „Vorbim exclusiv de cetăţeni încadraţi în rezerva operaţională.

    „Momentan, nu este nevoie de o mobilizare generală”, a adăugat Zelensky.

    Preşedintele ucrainean a declarat că nu crede că Rusia va lansa un asalt major, deşi a menţionat pregătirile pentru un atac în cazul în care acesta ar avea loc.