BusinessMagazin

Tag: Arad

  • Cea mai frumoasa primăriţă din România.De la MTV, o bucureşteancă a ajuns primar la Petriş – GALERIE FOTO

     Cel mai atipic candidat de primar din judeţul Arad l-a avut comuna Petriş. Este vorba de o bucureşteancă de 31 de ani, care a produs o emisiune la MTV, dar s-a stabilit în satul arădean şi a câştigat alegerile.

    „Foaie verde lămâiţă, Irina e primăriţă”. Este vorba de Irina Onescu, mai cunoscută în Bucureşti, decât în Arad. Noul primar al comunei Petriş are doar 31 de ani şi este cu siguranţă cel mai nonconformist din judeţ. A lucrat pentru MTV, unde a produs emisiunea MTV Passport, iar ulterior a organizat în ţară festivaluri de muzică.

    Irina Onescu s-a născut şi a crescut în Bucureşti, unde a învăţat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, iar ulterior a urmat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. În 2008, la doar 23 de ani, şi-a luat inima în dinţi a început o afacere pe cont propriu. Şi-a înfiinţat o firma de producţie audio-video, realizând pentru postul MTV România o mini serie intitulată MTV Passport. A călătorit prin lume, dar după câţiva ani a lăsat cariera şi agitaţia din Capitală pentru a se stabili în micul sat din judeţul nostru, care are 500 de locuitori.
    Vacanţe la Petriş

    Bucureşteanca a ajuns pentru prima dată pe Valea Mureşului la vârsta de doi ani. Părinţii, de profesie geologi, veneau în delegaţii, dar s-au îndrăgostit de zonă. Astfel, în 1991 şi-au cumpărat o casă în Petriş, iar Irina şi-a petrecut toate vacanţele acolo. În 2011, a decis să se stabilească definitiv în satul arădean, care i-a cucerit inima. Şi-a continuat afacerile de aici, devenind organizator de evenimente, în special festivaluri de muzică. A pus bazele proiectului „Route68 Summerfest”, un festival care s-a desfăşurat în judeţul Hunedoara în perioada 2011-2014. Peste 80 de artişti de renume au concertat pe scena evenimentului de-a lungul celor patru ediţii.

    Pentru că vrea să promoveze satul care a adoptat-o, din 2014 organizează anual un maraton de ciclism. Aşa s-a născut „Drumul Regelui”, un eveniment care anul acesta a sărbătorit cea de-a treia ediţie.

    Cititi mai multe pe www.aradon.ro

  • Cea mai frumoasa primăriţă din România.De la MTV, o bucureşteancă a ajuns primar la Petriş – GALERIE FOTO

     Cel mai atipic candidat de primar din judeţul Arad l-a avut comuna Petriş. Este vorba de o bucureşteancă de 31 de ani, care a produs o emisiune la MTV, dar s-a stabilit în satul arădean şi a câştigat alegerile.

    „Foaie verde lămâiţă, Irina e primăriţă”. Este vorba de Irina Onescu, mai cunoscută în Bucureşti, decât în Arad. Noul primar al comunei Petriş are doar 31 de ani şi este cu siguranţă cel mai nonconformist din judeţ. A lucrat pentru MTV, unde a produs emisiunea MTV Passport, iar ulterior a organizat în ţară festivaluri de muzică.

    Irina Onescu s-a născut şi a crescut în Bucureşti, unde a învăţat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, iar ulterior a urmat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. În 2008, la doar 23 de ani, şi-a luat inima în dinţi a început o afacere pe cont propriu. Şi-a înfiinţat o firma de producţie audio-video, realizând pentru postul MTV România o mini serie intitulată MTV Passport. A călătorit prin lume, dar după câţiva ani a lăsat cariera şi agitaţia din Capitală pentru a se stabili în micul sat din judeţul nostru, care are 500 de locuitori.
    Vacanţe la Petriş

    Bucureşteanca a ajuns pentru prima dată pe Valea Mureşului la vârsta de doi ani. Părinţii, de profesie geologi, veneau în delegaţii, dar s-au îndrăgostit de zonă. Astfel, în 1991 şi-au cumpărat o casă în Petriş, iar Irina şi-a petrecut toate vacanţele acolo. În 2011, a decis să se stabilească definitiv în satul arădean, care i-a cucerit inima. Şi-a continuat afacerile de aici, devenind organizator de evenimente, în special festivaluri de muzică. A pus bazele proiectului „Route68 Summerfest”, un festival care s-a desfăşurat în judeţul Hunedoara în perioada 2011-2014. Peste 80 de artişti de renume au concertat pe scena evenimentului de-a lungul celor patru ediţii.

    Pentru că vrea să promoveze satul care a adoptat-o, din 2014 organizează anual un maraton de ciclism. Aşa s-a născut „Drumul Regelui”, un eveniment care anul acesta a sărbătorit cea de-a treia ediţie.

    Cititi mai multe pe www.aradon.ro

  • Farmec deschide un magazin la Sibiu şi ajunge la şapte unităţi

    Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj deschide primul magazin propriu din Sibiu, al şaptelea din reţea, după cele din Cluj, Arad, Timişoara şi Târgu Mureş.

    „Deschiderea magazinului Farmec de la Sibiu face parte din strategia de extindere a reţelei de magazine Farmec în ţară. Ne propunem ca până la finalul anului 2016 să reamenajăm toate magazinele existente, printr-o investiţie care se va ridica la aproximativ 200.000 de euro şi să deschidem încă patru magazine proprii în ţară. Bineînţeles, unul dintre magazine va fi cu siguranţă în Capitală”, a declarat Mircea Turdean, Director General, Farmec.

    Magazinul din Sibiu este situat în centrul oraşului şi are o suprafaţă totală de peste 40 de metri pătraţi.

    Farmec Cluj-Napoca a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 172,5 milioane lei (38,8 mil. euro), în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Produsele cosmetice ale companiei sunt comercializate în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait şi Canada.

  • ANAF loveşte crunt! A blocat conturile unei bătrâne de 83 de ani care vinde pătrunjel

    Cei care ne arată că suntem pe drumul prost, nu cel pe care circulăm zilnic şi pe care ne rupem maşina, ci chiar cel care ar trebui să ne ducă spre un viitor mai bun, mai prosper, mai normal, ni-l arată chiar instituţiile statului. Acele instituţii care pun popriri pe „averea” bătrânilor vânzători de frunze de pătrunjel, dar nu sunt în stare să recupereze banii de la marii evazionişti, de la rromii care îşi fac palate sau de la lăutari. Da, despre ANAF vorbim aici…

    Iar prin acest articol nu cerem ca cineva să fie în asentimentul nostru, ci credem că noi trebuie să fim, cu toţii, în asentiment cu Adrian P., ginerele unei bătrânici de 83 de ani, din Arad, care riscă să îşi piardă averea pentru că a sădit, a crescut, a recoltat şi apoi a vândut câteva frunze de pătrunjel.

    Mai jos puteţi vedea scrisoarea senzaţională scrisă de Adrian P. pe Facebook, scrisoare adresată celor de la ANAF:

    Adrian P.: „Cea mai tare isprava a ANAF!!! (Am încercat să postez şi scanarea dar nu mi-a reuşit). Soacră-mea are 83 de ani şi vinde sporadic frunze de pătrunjel la piaţă. Azi i-a venit înştiintare de la ANAF, ca i s-au poprit conturile din banca, titluri mobile, disponibilitatile banesti prezente si viitoare, bunurile mobile necorporale, etc, pentru … ia ghiciti! Impozit pe frunzele de patrunjel! Faptul ca o impoziteaza nu e anormal, dar poate in tara asta a inchizitorilor pentru batrani si pentru neputinciosi, era mai normal sa ii trimiteti intai o instiintare de plata si abia apoi sa-i puneti poprire pe conturi. Pe de alta parte, din cate stiu eu, in activitatile economice, in Romania se datoreaza impozit pe profit. Pai cine a calculat cheltuiala cu samanta, cu apa, cu curentul electric, cu munca remunerata a sapatorului gradinii si cine a calculat si in ce baza, valoarea unei legaturi de patrunjel, vested, la sfarsitul unei lungi zile de stat in soare? Ca in balanta de venituri si cheltuieli, din venitul realizat se scad cheltuielile amintite si se impoziteaza profitul.

     

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    LEGENDA CASCADEI BIGĂR, UNA DIN CELE MAI FRUMOASE DIN LUME – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CELE MAI FRUMOASE SATE DIN LUME – GALERIE FOTO

    LOCUL DIN ROMÂNIA DE CARE STATUL ROMÂN ŞI-A BĂTUT JOC. ZECI DE MII DE STRĂINI ÎL VIZITAU ANUAL – GALERIE FOTO

    AROGANŢĂ DUSĂ LA EXTREM: A CHELTUIT 500.000 DE DOLARI PE O PETRECERE LA CARE A VENIT ÎNSOŢIT DE FEMEI ŢINUTE ÎN LESĂ – GALERIE FOTO

    CÂND FOTOGRAFIILE FAC 1000 DE CUVINTE – GALERIE FOTO

    REPORTAJ DIN ŢARA DOPURILOR DE PLUTĂ – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ PISCINA CARE A COSTAT 2 MILIARDE DE DOLARI ŞI SE ÎNTINDE PE 8 HECTARE – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CEL MAI BUN HOTEL DIN ROMÂNIA – GALERIE FOTO
     

    Cititi mai multe pe www.specialarad.ro

  • ANAF loveşte crunt! A blocat conturile unei bătrâne de 83 de ani care vinde pătrunjel

    Cei care ne arată că suntem pe drumul prost, nu cel pe care circulăm zilnic şi pe care ne rupem maşina, ci chiar cel care ar trebui să ne ducă spre un viitor mai bun, mai prosper, mai normal, ni-l arată chiar instituţiile statului. Acele instituţii care pun popriri pe „averea” bătrânilor vânzători de frunze de pătrunjel, dar nu sunt în stare să recupereze banii de la marii evazionişti, de la rromii care îşi fac palate sau de la lăutari. Da, despre ANAF vorbim aici…

    Iar prin acest articol nu cerem ca cineva să fie în asentimentul nostru, ci credem că noi trebuie să fim, cu toţii, în asentiment cu Adrian P., ginerele unei bătrânici de 83 de ani, din Arad, care riscă să îşi piardă averea pentru că a sădit, a crescut, a recoltat şi apoi a vândut câteva frunze de pătrunjel.

    Mai jos puteţi vedea scrisoarea senzaţională scrisă de Adrian P. pe Facebook, scrisoare adresată celor de la ANAF:

    Adrian P.: „Cea mai tare isprava a ANAF!!! (Am încercat să postez şi scanarea dar nu mi-a reuşit). Soacră-mea are 83 de ani şi vinde sporadic frunze de pătrunjel la piaţă. Azi i-a venit înştiintare de la ANAF, ca i s-au poprit conturile din banca, titluri mobile, disponibilitatile banesti prezente si viitoare, bunurile mobile necorporale, etc, pentru … ia ghiciti! Impozit pe frunzele de patrunjel! Faptul ca o impoziteaza nu e anormal, dar poate in tara asta a inchizitorilor pentru batrani si pentru neputinciosi, era mai normal sa ii trimiteti intai o instiintare de plata si abia apoi sa-i puneti poprire pe conturi. Pe de alta parte, din cate stiu eu, in activitatile economice, in Romania se datoreaza impozit pe profit. Pai cine a calculat cheltuiala cu samanta, cu apa, cu curentul electric, cu munca remunerata a sapatorului gradinii si cine a calculat si in ce baza, valoarea unei legaturi de patrunjel, vested, la sfarsitul unei lungi zile de stat in soare? Ca in balanta de venituri si cheltuieli, din venitul realizat se scad cheltuielile amintite si se impoziteaza profitul.

     

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:

    LEGENDA CASCADEI BIGĂR, UNA DIN CELE MAI FRUMOASE DIN LUME – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CELE MAI FRUMOASE SATE DIN LUME – GALERIE FOTO

    LOCUL DIN ROMÂNIA DE CARE STATUL ROMÂN ŞI-A BĂTUT JOC. ZECI DE MII DE STRĂINI ÎL VIZITAU ANUAL – GALERIE FOTO

    AROGANŢĂ DUSĂ LA EXTREM: A CHELTUIT 500.000 DE DOLARI PE O PETRECERE LA CARE A VENIT ÎNSOŢIT DE FEMEI ŢINUTE ÎN LESĂ – GALERIE FOTO

    CÂND FOTOGRAFIILE FAC 1000 DE CUVINTE – GALERIE FOTO

    REPORTAJ DIN ŢARA DOPURILOR DE PLUTĂ – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ PISCINA CARE A COSTAT 2 MILIARDE DE DOLARI ŞI SE ÎNTINDE PE 8 HECTARE – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ CEL MAI BUN HOTEL DIN ROMÂNIA – GALERIE FOTO
     

    Cititi mai multe pe www.specialarad.ro

  • Kaufland cumpără 18 maşini electrice şi lansează nouă staţii de alimentare pentru astfel de vehicule

    Lanţul de hipermarketuri Kauf­land, liderul pieţei locale cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut, va investi în nouă staţii de alimentare pentru maşini electrice, acestea urmând a fi am­plasate în parcarea magazinelor re­ţe­lei aflate pe „ruta“ Constanţa – Arad.

    Un punct de încărcare pentru maşini electrice este evaluat la aproape 15.000-25.000 de euro, astfel că nemţii ar urma să investească 135.000-225.000 de euro în toate „benzinăriile electrice“ anunţate. Acestea sunt deschise în par­teneriat cu produ­că­torul de energie rege­nerabilă Renovatio, care a lansat o reţea de încărcare rapidă de­di­cată tutu­ror utiliza­to­rilor de vehicule elec­trice din România.

    În total, reţeaua pe care Renovatio vrea să o construiască va avea cel puţin 50 de puncte de încărcare Fast Charge asigurând mo­bi­litate elec­trică în marile oraşe şi de-a lungul cori­doa­relor paneuropene care tra­versează ţara noastră.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Şeful unui magazin din Arad acuză că i s-a cerut să pună în vânzare carne stricată, spălată cu detergent. Ce spune conducerea lanţului de magazine

    Şeful suspendat al unui magazin Profi din centrul municipiului Arad acuză conducerea magazinelor că l-ar fi obligat să vândă carne expirată pe care să o spele cu detergent şi oţet, conducerea lanţului de magazine negând acuzaţiile “absolut şi foarte ferm”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Poliţia judeţului Arad, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Arad, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad fac cercetări după ce şeful suspendat al magazinului, Ciprian Gabor, a depus plângere la autorităţi. În demersul său, acesta este susţinut de alţi 10 angajaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     “Şeful meu direct mi-a cerut mie personal să accept să respect anumite abateri de la normele pe care ni le impune legea în România. (…) Mi-a spus că trebuie să scădem pierderile pe magazine şi asta înseamnă că << tu, care eşti foarte corect, ar trebui să faci cum deja am vorbit cu colegii tăi şefi de magazine, să reduci pierderile inclusiv pe carne şi produse proaspete>>. I-am spus că pot reduce pierderile prin reducerea comenzilor la produsele care nu vând bine. Mi-a spus că nu, ci că dacă carnea expiră să o mai las în tavă 2-3 zile şi dacă vine carne proaspătă, << o pui în spate, dupa aia schimbi pungile>>. I-am spus că nu pot să accept aşa ceva”, a declarat, pentru MEDIAfAX, Ciprian Gabor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi soţi din judeţul Arad au învăţat online cum să facă o afacere de milioane

    O familie de localnici din Păuliş, judeţul Arad, a reuşit să pună pe picioare o super-afacere doar cu câteva sfaturi de pe internet. I-a ajutat şi o idee care nu avea concurenţă în zonă. Cei doi soţi Ciuban, Doina şi Ioan, vând acum mirodenii precum salvie, rosmarin, busuioc, coriandru, echinaceea, oregano, iar îndeletnicirea le aduce venituri frumoase.

    Cei doi aveau până nu demult cu totul alte job-uri. Potrivit ziuadevest.ro, bărbatul muncea în construcţii, iar Doina avea acasă deschis un salon de coafură.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • Componentele unei industrii în creştere

    La zece ani de la prima investiţie în România, producătorul german Hella pregăteşte extinderea uzinei de la arad şi cere guvernului să susţină creşterea clasei mijlocii din România.

    Producătorii de componente reprezintă baza industriei automotive şi se constituie într-una dintre cele mai dinamice şi mai exigente industrii din lume. Anul acesta s-au împlinit zece ani de când Hella a decis să investească în România, iar astăzi 2.500 de ingineri lucrează în cele trei divizii principale ale companiei: Aftermarket, Centru Corporate şi Electronică.

    Pe lângă acestea, compania mai are şi departamentele de administraţie, dezvoltare şi producţie în cele şapte locaţii, două centre de dezvoltare în Timişoara pentru Aftermarket şi Electronică, un centru de dezvoltare în Craiova şi fabrici din Arad, Timişoara şi Lugoj, alături de centrul corporate din Giarmata, în apropiere de Timişoara. Compania a recrutat anul trecut peste 400 de noi salariaţi şi continuă să se dezvolte. Deschiderea Centrului Tehnic din Timişoara este considerată una dintre pietrele de hotar ale activităţii grupului german în România, iar Rolf Breidenbach, CEO-ul, preşedintele, preşedintele consiliului de administraţie şi membru al consiliului de adminstraţie al întregului grup Hella, anunţă că „în curând vom vedea noi mişcări ale Hella în România, cum ar fi extinderea uzinei din Arad“.

    „De la venirea Hella în România am investit peste 165 milioane de euro în România şi continuăm investiţiile şi în viitor. Ne concentrăm pe nevoia de echipamente şi facilităţi pentru angajaţii şi proiectele noastre“, a spus Rolf Breidenbach într-un interviu acordat Business Magazin.

    Hella România este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală, cu afaceri anuale de circa 190 milioane de euro. Compania produce şi dezvoltă în centrele sale din Timişoara şi Arad componente electronice pentru maşini din segmentul de lux şi sport cu preţuri de peste 100.000 de euro. Printre acestea se numără proiectarea şi dezvoltarea senzorului de ploaie pentru BMW i8, unul dintre cele mai avansate tehnologic modele produse de constructorul bavarez, al cărui preţ pleacă de la circa 120.000 de euro fără TVA. Mai mult, compania a lucrat şi la proiectul farurilor inteligente ce echipează automobilul Audi A8, una dintre cele mai bine vândute limuzine de lux din lume, al cărei preţ cu TVA poate depăşi chiar şi pragul de 200.000 de euro.

    În opinia CEO-ului companiei, una dintre cele mai importante misiuni ale guvernului român în acest moment este să susţină mediul academic, astfel încât universităţile să poată livra direct de pe băncile facultăţilor ingineri bine pregătiţi, care să fie recrutaţi rapid de către companii: „Considerăm că este foarte important ca Executivul de la Bucureşti să susţină sistemul educaţional din România şi mai mult decât în prezent, astfel încât pe piaţa forţei de muncă să fie disponibili mai mulţi oameni bine calificaţi. În ziua de azi ne confruntăm cu un «război» tot mai mare pentru talente, în special pentru ingineri înalt calificaţi“. Declaraţia executivului german vine în contextul în care cele mai recente ajutoare de stat oferite de guvern au fost către companii producătoare de cablaje în industria auto, care plătesc angajaţii cu salarii minime pe economie, de sub 800 de lei net lunar, în timp ce companii precum Hella sau Continental, care recrutează cu precădere ingineri şi personal calficat, dar care au nevoie de salariaţi ce au finalizat o facultate, nu muncitori necalificaţi, plătesc angajaţii cu salarii de peste 1.000 de euro. „Universităţile din România oferă o masă excelentă de candidaţi pentru companii, cu atât mai mult cu cât este în continuare nevoie de îmbunătăţiri atunci când vine vorba de eforturi pentru a aduce studenţii mai aproape de cerinţele din mediul de business şi cel industrial în termen de cunoştinţe şi tehnologii“, a adăugat CEO-ul Hella Group.

    O statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. Tot mai mulţi angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generaţii care ies de pe băncile facultăţilor, pentru că există diferenţe prea mari între ceea ce se studiază în şcoală şi competenţele cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent şi de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluţii antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii este din ce în ce mai scăzut chiar şi la facultăţile care în mod tradiţional furnizau absolvenţi „angajabili“.