BusinessMagazin

Tag: ape

  • INUNDAŢIILE DIN MYANMAR: Trei morţi şi peste 30.000 de persoane evacuate

     Cel mai afectat este statul Karen, la froniera cu Thailanda, unde au fost evacuate aroximativ 33.500 de persoane, adăpostite în 79 de tabere, a precizat cotidianul New Light of Myanmar, evocând moartea a trei persoane şi dispariţia uneia.

    În statul Mon, peste 4.500 de persoane au fost evacuate în 34 de tabere, a adăugat ziarul. Însă “imediat ce apele au început să se retragă”, unelepersoane au început să se întoarcă acasă.

    De asemenea, alunecări de teren au avariat drumuri, iar 245 de şcoli au fost închise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CODUL GALBEN de inundaţii, prelungit. HARTA zonelor afectate

     Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), se vor menţine nivelurile peste cotele de atenţie prin propagare pe cursul inferior al Crasnei şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din Dobrogea.

    Astfel, pentru râul Crasna, aval de Domăneşti (judeţul Satu Mare) şi pentru râurile din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea) a fost emisă o nouă atenţionare hidrologică, valabilă de vineri ora 11.00, până sâmbătă, ora 09.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI:Europa sub ape

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • INUNDAŢIILE DIN EUROPA: Mii de persoane s-au refugiat din calea apelor în Europa Centrală

     Inundaţii record s-au soldat cu cel puţin 12 morţi în ultimele cinci zile, dintre care opt în Cehia. Situaţia era deosebit de tensionată în Bavaria şi pe teritoriul fostei Republici Democratice Germane (RDG), unde mai multe oraşe erau deja sub ape sau în pericol de a fi inundate.

    Un bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani care ajuta la construirea unui dig a fost joi victima unui stop cardiac, la Barby, un mic oraş aflat la aproximativ 150 de kilometri vest de Berlin. Însă autorităţile germane nu au comunicat un bilanţ al victimelor şi nu au stabilit oficial o legătură cu dezastrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru delegat pentru Ape: Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre, nici de cod galben sau portocaliu

     “Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre. Nu vom da nici cod galben, nici cod portocaliu, pentru că nu se impune. Debitele sunt în limitele debitelor multianuale, respectiv 7.100 de metri cubi pe secundă”, a declarat, marţi, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

    Potrivit ministrului, s-a dispus o analiză a acestor debite având în vedere eventualele precipitaţii de la sfârşitul săptămânii, iar prefecţii şi responsabilii Administraţiei “Apele Române” au fost informaţi să verifice digurile, mai ales pe porţiunile în care acestea au stat sub presiune o perioadă mai lungă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pedepse mai aspre pentru tăieri ilegale de păduri. Lucia Varga: “Hoţii de lemne devastează pădurile”

     Prezentă joi la Ploieşti, unde a participat la o întâlnire cu primarii din judeţul Prahova, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a anunţat că în mai puţin de o lună va fi gata un proiect pentru un nou Cod Silvic, actualul act normativ urmând a fi modificat în contextul în care în mai multe judeţe din ţară se înregistrează fenomenul de defrişări “necontrolate şi nepermise”.

    Conform Luciei Ana Varga, defrişările necontrolate reprezintă “un fenomen” în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Prahova, Harghita, Covasna, Maramureş, unde suprafeţe mari de păduri au fost tăiate fără avize.

    În acest context, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că multe dintre inundaţiile produse în România “au drept principală cauză defrişările de păduri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Oamenii din Rast locuiesc în casele afectate de inundaţiile din 2006, deşi au un sat nou

     Comuna Rast din judeţul Dolj a fost distrusă aproape în totalitate de inundaţiile din anul 2006. Dunărea a rupt atunci digurile şi a inundat aproape o mie de gospodării. Sute de familii au rămas pe drumuri şi zile întregi au dormit pe câmpuri, în corturi şi tabere improvizate de Armată.

    La scurt timp după retragerea apelor, guvernul de atunci a început construcţia unui sat nou pe un alt amplasament, mult mai departe de Dunăre, tocmai pentru a evita o altă catastrofă. Astfel, a fost alocată suma de 15 milioane de euro, fiind construite 821 de case.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varga: Microdelte ar putea fi amenajate pe 16 la sută din lungimea cursului Dunării, pentru pescuit, turism, dar şi prevenirea inundaţiilor

     Ministrul Lucia Varga a spus marţi că a propus în Guvern o serie de măsuri oferite de specialişti pentru amenajarea cursului Dunării. Soluţia propusă constă în amenajarea de diguri, acolo unde sunt comunităţi locale, adică pe 40 la sută din lungimea cursului, de zone agricole şi de poldere, pe aceeaşi suprafaţă, iar pe 16 la sută din curs să fie create zone umede prin care să fie alimentat cu apă subteranul.

    Acestea vor fi ca nişte mici delte, unde se va putea practica pescuitul, dar şi turismul, servind totodată ca mijloace de prevenire a inundaţiilor, pentru că Dunărea va fi astfel mai puţin încorsetată, a precizat ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.