BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Războiul dintre Israel şi Hamas: Tel Avivul apelează la producătorul controversatului software de spionaj Pegasus pentru ajuta la monitorizarea ostaticilor din Fâşia Gaza

    Serviciile de securitate ale Israelului apelează la companii de programe de spionaj, inclusiv la producătorul controversatului software Pegasus, pentru a ajuta la urmărirea ostaticilor din Fâşia Gaza, potrivit mai multor persoane familiare cu această chestiune, raportează Bloomberg.

    NSO Group şi Candiru, ambele aflate pe lista neagră a SUA, sunt rugate să îşi îmbunătăţească rapid capacităţile de spionaj pentru a răspunde nevoilor stabilite de forţele de securitate ale ţării, potrivit a patru surse din industria securităţii cibernetice şi unui oficial guvernamental israelian. Acestea, împreună cu alte câteva firme de software, colaborează la îndeplinirea cererilor guvernamentale, oferindu-şi în mare parte serviciile gratuit, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate deoarece nu sunt autorizate să comenteze operaţiunile militare ale statului.

    Ministerul Apărării nu a răspuns întrebărilor suplimentare adresate de Bloomberg. Forţele de apărare israeliene şi NSO, care produce Pegasus, au refuzat, de asemenea, să comenteze.

    Candiru este pregătită să contribuie la efortul de război în orice mod este necesar, a declarat joi compania, fără a da mai multe detalii.

    Peste 200 de persoane – dintre care şi străini – sunt captive în Gaza. Deşi în ultimii ani Israelul a făcut eforturi considerabile pentru a asigura recuperarea ostaticilor, violenţa atacurilor surpriză din această lună a dus la un sprijin solid pentru o potenţială invazie. Guvernele occidentale fac presiuni pentru mai multe negocieri, iar preşedintele american Joe Biden a citat miercuri siguranţa ostaticilor ca fiind unul dintre motivele pentru care Israelul ar trebui să întrerupă ofensiva terestră.

    Israelul a discutat despre posibilităţile de salvare a ostaticilor cu alte guverne, care au oferit informaţii şi expertiză cu privire la modul de extragere a prizonierilor în cazul în care eforturile diplomatice prin intermediul Qatarului şi Egiptului eşuează, potrivit unor persoane separate, familiarizate cu discuţiile.

    Dintre ostatici, mai mult de jumătate au paşapoarte străine. Patru ostatici au fost eliberaţi de la începutul luptelor.

  • O nouă dispariţie misterioasă din guvernul chinez: Ministrul apărării, Li Shangfu, este demis în mod oficial după luni de zile de absenţă din viaţa publică

    Guvernul chinez îl demite pe Li Shangfu din funcţia de ministru al apărării şi consilier de stat fară a numi un înlocuitor, scrie CNBC.

    Acesta a preluat funcţia în luna martie ca urmare a unei remanieri la nivel guvernamental, însă nu a mai fost văzut în public de câteva luni. Li Shangfu s-a confruntat în trecut cu o anchetă despre achiziţia de armament.

    Demiterea generalului chinez rămâne învăluită într-o umbră de mister şi speculaţii întrucât guvernul nu a comunicat public motivele deiciziei. Anterior, în luna iulie Qin Gang a fost eliberat într-un mod similar din funcţia de ministru al afacerilor externe, după o lună de absenţă.

    Li Shangfu este supus sancţiunilor internaţionale din partea SUA încă din anul 2018 din cauza deciziei a cumpăra armament rusesc.

  • Adrian Sârbu: Azi, NATO e într-o adevărată criză pe care trebuie să şi-o rezolve. O acţiune prioritară este schimbarea statutului care să-i permită cooptarea Ucrainei şi Israelului, mâine!

    Adrian Sârbu: Marea problemă a noastră, a României, a Europei şi a întregului univers democratic este că nu luăm în serios acest război. Credem că aceşti criminali, psihopaţi patologici, cu mâna pe butonul nuclear, se opresc. Nu. Pentru că ei ştiu foarte clar că sunt condamnaţi. De istoria noastră. Dar dacă istoria viitoare va fi a lor şi nu a noastră? Şi eu văd astăzi ca acţiune prioritară o revizuire, o reeditare a statutului NATO.

    Nemo: Mai exact?

    Adrian Sârbu: NATO nu poate să fie o organizaţie de apărare, în care nişte membri ai ei să pactizeze cu agresorul. Astăzi, Turcia, prin acţiuni şi declaraţii sabotează apărarea NATO.

    Nemo: Păi, Turcia poate o face din gelozie, poate nu-i sabotează…

    Adrian Sârbu: Nu ştiu de ce o face, dar dacă tu eşti cu mine pe front şi tu lângă mine îmi generezi neliniştea că în loc să tragi în duşman, mă împuşti pe mine pe la spate, înseamnă că îmi creezi un set de întrebări. Şi eu cred astăzi că NATO e într-o în adevărata criză pe care trebuie să şi-o rezolve. Rezolvarea este schimbarea statutului NATO. Asta i-ar permite avertizarea Turciei, a Ungariei, inclusiv a Austriei, care e calul troian al Rusiei în Europa.

    Nemo: Vă reamintesc declaraţia lui Erdogan, a fost alături de Nehamer.

    Adrian Sârbu: Exact. Avertizarea lor: „Eşti cu noi sau împotriva noastră”, ceva ce pare de neconceput azi. „Dacă eşti împotriva noastră, afară!”

    Dar astăzi avem o oportunitate. Sunt ţări care vor să se alăture NATO, atenţie, nu pentru beneficii. Şi acestea sunt Ucraina şi mai nou,Israelul. Nimeni nu a vorbit de apartanenţa Israelului la NATO. Deci eu cred că oportunistic NATO trebuie să acepte o schimbare de statut şi să înglobeze Ucraina şi Israelul mâine. Şi, mai mult, dacă Turcia continuă să joace cum joacă, să o dea afară. Ungaria, la fel. Nu puteţi voi, Turcia şi Ungaria să sfidaţi NATO, când aţi fost chemate la masă.

    Cine erai tu, Ungaria? Un argat, un vasal al Uniunii Sovietice. Cine erai tu, Turcia? O ţară moartă după al doilea război mondial, moartă de foame, care, te-ai distins pentru că erai condusă de nişte militari kemalişti şi te-ai dus în Coreea de Sud de partea NATO şi te-ai remarcat, şi ai fost remunerată şi ai fost primită în NATO. Tu să vii astăzi să joci alba-neagra cu NATO?  Ieşi afară, dl. Erdogan, dl Orban, ieşi afară!

    „Cine vrea în NATO?” „Israel”. „Da, ai forţă, te baţi?” „Da.” „Cine vrea? Ucraina?” „Ai forţă, te baţi? Ce vrei?” „Vreau să mă bat pentru NATO, vreau să apăr valorile democraţiei.” Aceştia sunt adevăraţii membri ai NATO, nu cei care beneficiază şi nu contribuie.

    Pentru că, dacă Turcia nu juca alba-neagra şi Ungaria nu sabota, Putin era înapoi la Moscova.

     

     

  • Cine profită de războiul din Ucraina? NATO şi-a creeat un fond de investiţii speculativ care are ca scop susţinerea start-upurilor din domeniul apărării. „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”

    Un fond speculativ susţinut de NATO în valoare de 1 miliard de dolari vrea să susţină financiar start-upuri din domeniul apărării pentru a depăşi competiţia chineză, scrie Financial Times.

    Programul a fost lansat anul trecut şi vrea să umple un gol în finanţarea micilor companii din domeniul tehnologiei militare, pe fondul temerilor că start-upurile occidentale au prea puţin sprijin financiar.

    „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”, a explicat David van Weel secretar-general asistent al NATO. „Vrem să oferim mai mult sprijin acestor companii pentru a evita să cadă în braţele chinezilor”.

    Până în prezent 23 de state membre s-au alăturat proiectului, despre care NATO zice că este primul grup „multi-suveran”, a explicat van Weel. Suedia, în proces de aderare la NATO, vrea să intre, de asemenea, în fondul speculativ.

    Cu toate acestea, SUA, care are cel mai mare buget de apărare, au decis să nu investească în fond deocamdată. Pentagonul monitorizează proiectul şi ar putea contribui ulterior, a declarat Fiona Murray, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

    Aavansul chinez în dezvoltarea tehnologiilor sensibile a devenit o problemă tot mai apăsătoare pentru Occident în ultimii ani. Preşedintele Joe Biden a vorbit luna trecută despre o interzicere a investiţiilor în anumite sectoare critice ale Chinei.

    Cu toate acestea, fondul a exclus să investească în start-up-uri care produc arme ofensive.

  • Adrian Sârbu: ”Poziţia Rusiei nu e un pericol pentru noi, poziţia noastră da”

    ► Poziţia Rusiei nu e periculoasă pentru noi, poziţia noastră e periculoasă pentru noi.

    ► Acest minister de şase miliarde e preocupat de un singur lucru, de pensii speciale. Nu ar trebui cineva dintre noi şi anume fiecare, noi toţi la un loc şi fiecare separat să îl întrebăm: ce faceţi acolo, măi, fraţilor?

    ► Noi nu trebuie să discutăm despre Tîlvăr şi Iohannis. Noi trebuie să discutăm despre bunul Dumnezeu, pentru că s-a dovedit că Dumnezeu e singurul care îi apără pe români.

     

    Plouă cu drone şi în România. MApN caută o a 3-a dronă în judeţul Tulcea. Miercuri pe un câmp din apropiera localităţilor Nufărul şi Victoria, militarii au găsit alte bucăţi de dronă rusească.

    Spiritele au fost încinse noaptea trecută, când Ro-Alert a sunat pentru prima oară pe malul Dunării.

    Locuitorii din 8 localităţi au fost avertizaţi să meargă în beciuri sau adăposturi, dacă au, iar dacă nu, să rămână în casă, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Românii n-au fugit în adăposturi pentru că abia acum sunt făcute.

    În urma atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor Reni şi Ismail – au fost răniţi 7 oameni, 3 dintre ei au fost transportaţi la spital.

    În România totul e bine, „hai să n-o luăm razna” – ne linişteşte premierul.

    ”Nu ne atacă nimeni, oameni buni, o luăm razna cu toţii (…) au sărit nişte rămăşiţe dintr-o dronă lovită de armata ucraineană (…) nu a avut explozibil, nu a avut nimic”, a spus premierul Ciolacu.

    Dronele căzute la noi o scot în faţă pe „femeia de foc a lui Putin” care vine cu ameninţări la adresa României.

    „Nu vă mai daţi îngrijoraţi şi nu vă faceţi rău cu mâna voastră” avertizează purtătoarea de cuvântul a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

    Dacă România ar fi fost într-adevăr îngrijorată de toată aceasta situaţie, s-ar fi comportat altfel. Nu ar fi aprins spiritele în Moldova, nu ar fi provocat la graniţă şi nici nu ar fi susţinut politicile lui Zelenski care destabilizează securitatea regională. Mai bine s-ar gândi la toate aceste nuanţe de escaladare a crizei la care ei participă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rusesc.

    „Dar cum puteţi explica poziţia lor (a românilor)”

    Dar cum să o explic? Vor alege poziţia care le convine. Pentru că aşa e cel mai simplu. Pentru că nu răspunzi pentru nimic, poţi să născoceşti lucruri şi să dai vina pe alţii. ”, a mai spus Zaharova.

    Subiectul a fost dezbătut la Ştiu, pe Aleph News de Hofi, Nemo şi Adrian Sârbu.

    ”Poziţia Rusiei nu e periculoasă pentru noi, poziţia noastră e periculoasă pentru noi, pentru că, atunci când apar astfel de evenimente, nedorite pentru domnul Iohannis mai ales cele care vin în weekend, pentru că îi strică feng-shui-ul de weekend, vezi cazul incendiului de la Crevedia, nu facem decât să ne reamintim că România este o ţară ne-apărată. Domnul Ciolacu spune domnule, nu s-a întâmplat nimic, fraţilor. Şi v-am mai spus şi acum o săptămână că nu a căzut nicio dronă. Între timp, a căzut o dronă, dar nu s-a întâmplat nimic. Părerea mea este că noi nu trebuie să discutăm despre Tîlvăr şi Iohannis. Noi trebuie să discutăm despre bunul Dumnezeu, pentru că s-a dovedit că Dumnezeu e singurul care îi apără pe români, ce puţin aşa ni se spune la biserică.”, spune Adrian Sârbu.

    ”Nu am văzut niciun popă să blagoslvească sau să afurisească dronele astea ruseşti că poate ar fi ajutat puţin, nu am văzut nicio slujbă prin Catedrala Neamului prin care să ne ajute Dumnezeu să nu ne mai cadă drone în cap. Mai bine să ne cadă telefoane mobile, chiar şi alea din India sunt bune acum, că sunt generaţii noi. Poate se prăbuşeşte un avion cu telefoane mobile”, adaugă Adrian Sârbu.

    Hofi a amintit că, la fiecare slujbă, preoţii se roagă pentru apărarea României.

    ”În cazul ăsta trebuie să îi evocăm elogiativ pe preoţi, că sunt singurii care se ocupă de apărarea României. Îşi fac treaba, se roagă la Dumnezeu să ne ajute. Dar acest minister de şase miliarde, preocupat de un singur lucru, de pensii speciale – nu spune câţi combatanţi are acest minister, nu ar trebui cineva dintre noi şi anume fiecare, noi toţi la un loc şi fiecare separat să îl întrebăm: ce faceţi acolo, măi, fraţilor? Măi Ciolacule, ia vezi ce faci ăştia! Că te văd că eşti activ, eşti interesat, dar nu mai mima că tai costurile la buget, că le iei taxe, nu le dai taxe şi acum mimezi că aperi România. Apucă-te şi vezi ce e cu ministerul ăsta, ce e cu resursa României de Apărare”, mai spune Adrian Sârbu.

  • Războiul, tot mai aproape de România: Atac asupra portului Ismail. Apărarea n-a putut doborî toate dronele

    Guvernatorul din Odesa a anunţat că atacul asupra portului Ismail din noaptea de duminică spre luni a durat trei ore şi jumătate şi că mai multe clădiri au fost lovite, transmite The Guardian.

    Apărarea aeriană ucraineană a doborât 17 drone care vizau regiunea Odesa, a declarat guvernatorul Oleg Kiper într-o postare pe Telegram, dar a adăugat că unele şi-au atins ţintele.

    El a spus că atacul asupra oraşului Ismail a durat în total trei ore şi jumătate. Mai multe clădiri, inclusiv depozite, au fost lovite, iar utilaje agricole şi echipamente industriale au fost avariate, a precizat el.

    Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în locuinţe civile, dar acestea au fost stinse. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi.
    Oficialii ucraineni au avertizat locuitorii din Ismail să rămână în adăposturi în primele ore ale zilei de luni.
    Ismail este unul dintre cele două porturi ucrainene majore de export de cereale de pe Dunăre.
    Cu o zi mai devreme, Rusia a atacat portul dunărean Reni.

    Rusia a vizat din ce în ce mai mult infrastructura portuară din iulie, când s-a retras din acordul negociat de ONU şi Turcia, care permitea Ucrainei să îşi exporte cerealele prin porturile sale din Marea Neagră.
     

  • Statele NATO nu au aprobat încă noi planuri regionale de apărare, dar se apropie de o decizie -2-

    “La summitul de la Vilnius, vom aplica măsuri de consolidare în contiuare a descurajării militare şi a apărării. Vom definitiva tranziţia fundamentală iniţiată după ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014. Astăzi, miniştrii au revizuit noile planuri regionale. Pentru prima dată de la Războiul Rece, conectăm total planificarea apărării colective cu planificarea forţelor noastre, a capabilităţilor, centrelor de comandă şi control, precum şi a programelor intense de antrenamente. Drept rezultat, NATO va avea peste 300.000 de militari în stare de disponibilitate sporită, cu sprijin substanţial din punctul de vedere al capabilităţilor aeriene şi maritime, astfel încât să apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat de orice ameninţare. De asemenea, am stabilit un nou model rotaţional pentru apărarea aeriană şi balistică”, a afirmat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii miniştrilor Apărării din statele NATO, conform stenogramelor declaraţiilor, vizualizate de agenţia MEDIAFAX.

    Întrebat concret dacă au fost aprobate planurile regionale de apărare, Stoltenberg a declarat că, deocamdată, au fost revizuite. “Am revizuit planurile regionale, întrucât vor fi o parte foarte importantă a ceea ce ne pregătim să decidem la summitul de la Vilnius. La această reuniune a miniştrilor Apărării, obiectivul principal a fost pregătirea summitului care urmează, să facem posibil ca liderii să ia deciziile mari asupra problemelor mari – planurile, necesităţile de forţe militare, modelul forţelor militare şi alte probleme. (…) Sunt planuri ample şi modifică modul nostru de planificare în NATO într-un sens care nu a mai fost văzut de la Războiul Rece. (…) Da, am revizuit planurile, însemnând că am ajuns foarte aproape de un acord asupra tuturor aspectelor, dar deciziile finale vor fi luate la summit”, a subliniat Stoltenberg.

  • ULTIMA ORĂ: Vestea pe care o aşteptau toţi românii este aici. Salariile EXPLODEAZĂ!

    Salariile de bază ale personalului din sănătate şi asistenţă socială şi din apărare, ordine publică şi securitate naţională se majorează, de la 1 iunie, la nivelul stabilit de Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2022, potrivit Ministerului Muncii.

    Guvernul a aprobat o Ordonanţă de urgenţă care completează articolul I din OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, anunţă, joi, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, într-un comunicat.

    Astfel, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile personalului prevăzut în Anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi Asistenţă Socială” din Legea-cadru nr. 153/2017, se stabilesc la nivelul celor prevăzute de această lege pentru anul 2022.

    Măsură a fost luată de Executiv pentru o parte din personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar, cum ar fi statisticienii medicali, registratorii medicali, infirmierele, brancardierii şi îngrijitoarele, care nu au atins nivelul maxim de salarizare prevăzut în grilă, spre deosebire de restul personalului cu studii superioare salarizat pe aceeaşi anexă, fiind astfel eliminate dezechilibrele de natură salarială din acest sector.

    De asemenea, ordonanţa de urgenţă vizează majorarea salariilor de bază pentru angajaţii din asistenţă socială.

    „În acest sens, s-a ţinut seama de problema majoră cu care se confruntă acest domeniu, respectiv lipsa personalului de specialitate, precum şi de provocările de care s-a lovit acest sistem (pandemia COVID, criza din Ucraina, creşterea numărului persoanelor vârstnice în România sau criza forţei de muncă în domeniul asistenţei sociale şi migrarea acesteia)”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Muncii.

    Tot de la 1 iunie cresc şi soldele şi salariile de funcţie ale personalului prevăzut în Anexa nr. VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” din Legea-cadru nr. 153/2017 care se stabilesc, de asemenea, la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022.

    „Şi în acest caz se urmăreşte eliminarea inechităţilor salariale, având în vedere că pentru o parte a personalului din Anexa nr. VI a fost deja atins nivelul soldelor şi salariilor de funcţie prevăzut de Legea-cadru pentru anul 2022, prin adoptarea OUG nr. 168/2022. Măsurile au fost luate în contextul în care printre priorităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale se numără şi modernizarea sistemului de salarizare în sectorul public, prevăzută în Programul de Guvernare 2021 – 2024, care are drept scop eliminarea inechităţilor salariale, dar şi în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, potrivit documentului citat.

  • Japonia pune în alertă sistemul de apărare antirachetă, după avertismenul Coreei de Nord

    Japonia şi-a pus luni în stare de alertă apărarea împotriva rachetelor balistice şi a avertizat că va doborî orice proiectil care îi ameninţă teritoriul, după ce Coreea de Nord a anunţat lansarea unui satelit între 31 mai şi 11 iunie.

    Coreea de Nord, înarmată nuclear, afirmă că şi-a finalizat primul satelit militar de spionaj, iar liderul Kim Jong Un a aprobat ultimele pregătiri pentru lansare.

    „Guvernul recunoaşte că există posibilitatea ca satelitul să treacă pe teritoriul ţării noastre”, a declarat secretarul-şef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, în cadrul unei şedinţe periodice de informare, după ce Coreea de Nord a informat paza de coastă japoneză cu privire la lansarea planificată.

    Ordinul ministrului japonez al apărării, primul ca răspuns la o lansare spaţială nord-coreeană din 2016, vine după ce în aprilie Japonia a trimis în Marea Chinei de Est un distrugător care transporta interceptoare Standard Missile-3 (SM-3), care pot lovi ţinte în spaţiu, şi a trimis în insulele Okinawa rachete PAC-3 cu baza la sol, concepute pentru a lovi focoase mai aproape de sol.

    Japonia se aşteaptă ca Coreea de Nord să lanseze racheta care transportă satelitul său deasupra lanţului de insule din sud-vest, aşa cum a făcut în 2016, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.

    Presa de stat nord-coreeană a criticat planurile rivalilor săi, Coreea de Sud, Statele Unite şi Japonia, de a face schimb de date în timp real cu privire la lansările sale de rachete, descriindu-i pe cei trei ca discutând despre „măsuri sinistre” pentru întărirea cooperării militare.

    Analiştii spun că satelitul face parte dintr-un program tehnologic de supraveghere, care include drone, menit să îmbunătăţească capacitatea de a lovi ţinte în caz de război.

    În luna mai, Kim a inspectat o instalaţie militară de sateliţi, a relatat agenţia de presă de stat KCNA a Nordului.

    Coreea de Nord a efectuat o serie de lansări de rachete şi teste de armament în ultimele luni, inclusiv o nouă rachetă balistică intercontinentală cu combustibil solid.

    Premierul japonez Fumio Kishida a declarat reporterilor că orice lansare de rachetă nord-coreeană ar fi o încălcare gravă a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU care condamnă activitatea sa nucleară şi de rachete.

    „Îndemnăm cu tărie Coreea de Nord să se abţină de la lansare”, a postat biroul său pe Twitter, adăugând că va coopera cu aliatul său american, Coreea de Sud şi cu alte ţări şi va face tot posibilul să colecteze şi să analizeze informaţii de la orice lansare.

  • UE promite 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de muniţie în Europa

    Uniunea Europeană pune deoparte 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de proiectile, rachete şi praf de puşcă, într-un efort de a accelera producţia de muniţie pentru Ucraina şi de a impulsiona industria de apărare a blocului, conform Bloomberg.

    Printre o serie de măsuri, Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să cofinanţeze proiectele alături de guvernele UE. Aceasta a oferit aproximativ jumătate din finanţare pentru ca întreprinderile să îşi mărească capacitatea de producţie sau să recondiţioneze stocurile vechi de muniţie pentru a deveni din nou operaţionale.

    “Legea pe care o propunem este fără precedent”, a declarat Thierry Breton. “Ea vizează să sprijine direct, cu bani UE, accelerarea industriei noastre de apărare pentru Ucraina şi pentru propria noastră securitate.”

    UE doreşte să relanseze industria de apărare a blocului comunitar după ani de cheltuieli reduse în urma Războiului Rece, care au determinat firmele să reducă producţia. Muniţia a devenit o necesitate urgentă, având în vedere volumele mari utilizate zilnic atât de Rusia, cât şi de Ucraina.

    Blocul vrea să stimuleze aprovizionarea cu aceste proiectile a Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să respingă invazia Rusiei şi îşi pregăteşte propria contraofensivă. De asemenea, statele membre doresc să îşi aprovizioneze propriile rezerve pentru a se pregăti pentru orice potenţial conflict viitor.

    Separat, miniştrii de externe ai blocului au susţinut în martie planurile de a cheltui 1 miliard de euro din fondul său european pentru pace pentru a rambursa aproximativ 50% din muniţia modernă şi din cea din epoca sovietică pe care statele membre o trimit Ucrainei din propriile stocuri. În cadrul acestui efort au fost deja livrate rachete şi obuze în valoare de peste 600 de milioane de euro, a declarat în aprilie Josep Borrell, şeful politicii externe a UE.

    Miniştrii au aprobat, de asemenea, planurile de a cheltui încă un miliard de euro din acelaşi fond pentru a cumpăra împreună muniţie, dar de atunci efortul s-a blocat în discuţii tehnice, în timp ce diplomaţii discută termenii juridici. Întrebarea dacă companiile din afara UE pot beneficia de acest lucru i-a deranjat pe negociatori, mai ales că unele firme deţin facilităţi de producţie în comun cu omologii europeni. Diplomaţii UE au declarat că dosarul ar trebui să fie finalizat în curând.

    În cadrul actului propus miercuri, care mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, Comisia a declarat că va utiliza, de asemenea, aproximativ 50 de milioane de euro din aceşti bani pentru a lansa un aşa-numit fond de accelerare pentru a îmbunătăţi accesul firmelor din domeniul apărării la finanţare. Acesta ar oferi subvenţii potenţiale pentru a compensa firmele pentru nivelul mai ridicat al ratelor dobânzilor pe care băncile le acordă, precum şi pentru a oferi potenţial împrumuturi cu rating preferenţial companiilor pregătite să îşi mărească producţia.

    UE speră că împrumuturile vor răspunde plângerilor formulate de firmele europene din domeniul apărării. Industria a avertizat cu privire la dificultăţile de a obţine finanţare din partea băncilor şi a investitorilor, pe fondul unei tendinţe în creştere a investiţiilor responsabile din punct de vedere social, care a continuat în ciuda războiului Rusiei în Ucraina şi a planurilor guvernamentale de a creşte cheltuielile pentru apărare.

    În propunerea sa, comisia a solicitat Băncii Europene de Investiţii, propriul organism de creditare al blocului, să îşi intensifice sprijinul pentru industria de apărare. În prezent, BEI investeşte în sisteme cu dublă utilizare, civilă şi de securitate, dar nu oferă împrumuturi pentru finanţarea armamentului, a muniţiilor şi a explozibililor. Pentru a schimba această situaţie ar fi nevoie de sprijinul celor 27 de state membre ale UE.

    Comisia a propus, de asemenea, măsuri menite să elimine obstacolele guvernamentale prin derogări temporare de reglementare care se vor încheia în 2025. Măsura ar scuti companiile de unele legi naţionale, cum ar fi cele care interzic turele de noapte, care obligă companiile să închidă fabricile pe timp de noapte. De asemenea, UE a declarat că ar putea decide, împreună cu guvernul naţional al unei companii, să solicite unei firme să îşi reorienteze producţia pentru Ucraina sau pentru statele membre.

    Comisia a declarat că va încerca să accelereze negocierile cu statele membre şi cu Parlamentul pentru a finaliza actul până la sfârşitul lunii iunie.