Tag: aderare

  • Ambasadorul României la Paris: Relaţia cu Franţa e prea profundă ca să fie zguduită de declaraţiile privind Schengen

     Ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, a explicat, la Digi24, contextul în care mai mulţi oficiali francezi s-au pronunţat împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Mai mulţi oficiali francezi au făcut, în ultima săptămână, declaraţii larg mediatizate, anunţând că resping aderarea României la Schengen şi leagă acest proces de problema romilor. Tonul contrastează cu afirmaţiile făcute, în această vară, de premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault. În timpul unei vizite la Bucureşti, acesta s-a pronunţat pentru o aderare etapizată a României la spaţiul Schengen şi spunea că Franţa a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene.

    Bogdan Mazuru a declarat că explicaţiile acestei schimbări de discurs ţin de “contextul intern francez”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta în chestiunea aderării la Schengen: Demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România

    “Ceea ce este important este dacă ne dezvoltăm economic şi dacă reuşim să creăm locuri de muncă şi dacă avem resurse financiare pentru a-i integra pe romi aici, în România. Altfel, însă, cei care muncesc, cei care exportă în UE, trebuie să ştie că încercăm împreună să luptăm cu ceea ce există şi în România şi în alte ţări: demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România”, a spus Victor Ponta, prezent la inaugurarea unei noi secţii a fabricii de acumulatori auto Rombat Bistriţa.

    “Poate că reuşim împreună să explicăm politicienilor – care, unii dintre ei, sunt la fel de demagogi şi de ipocriţi ca şi cei din România – că intrarea în Schengen înseamnă acces mai uşor al mărfurilor. Cei pe care se bat politicienii în Europa, romii, sunt acolo şi fără Schengen şi cu Schengen”, a declarat premierul. “Faptul că francezii vin la Otopeni şi trec pe la controlul de paşapoarte este o problemă pentru ei. Faptul că mărfurile care pleacă din România sau vin în România stau la vamă între România şi Ungaria, reprezintă o problemă pentru Europa.”

    Ministrul de interne francez, Manuel Valls, a afirmat că UE împreună cu autorităţile din România şi Bulgaria ar trebui mai întâi să rezolve problema repatrierii romilor din Franţa spre a dovedi că ţările respective sunt pregătite de Schengen. Presa franceză a publicat, de asemenea, declaraţii ale primarilor din diverse oraşe ale ţării care susţin declaraţiile ministrului de Interne Manuel Valls, explicând că le este imposibil să îi primească pe romi în comunităţile lor.

    Chestiunea romilor din România şi Bulgaria ca temă de campanie în perspectiva alegerilor municipale dn Franţa de la anul a stârnit critici la Bruxelles, unde purtătorul de cuvânt al CE a reamintit Parisului că romii au dreptul să circule liber în toate ţările UE, potrivit tratatelor europene în vigoare. 

    “S-au terminat alegerile din Germania, acum vin alegerile din Franţa. Există o mare ipocrizie şi o mare demagogie, din partea unora dintre politicieni din aceste ţări, care îi mint pe propriii lor cetăţeni şi spun că dacă România şi Bulgaria nu intră în Schengen, nu o să mai fie probleme cu romii. O să fie probleme cu romii. Romii sunt acolo. Noi nu suntem în Schengen şi romii sunt acolo, şi o să fie acolo, până când România şi UE nu vor avea suficiente resurse de a aplica strategia de integrare a romilor”, a continuat Victor Ponta, arătând că Guvernul României îşi asumă responsabilitatea de a aplica strategia de integrare a romilor. “Dar când o să rezolvăm cu romii, o să fie melcii, sau o să fie cine ştie ce altceva, că este campanie într-una din ţări.”

    La jumătatea lui septembrie, înainte să fi recurs la găselniţa cu integrarea romilor, ministrul Manuel Valls spunea că ţara sa nu a luat nicio decizie fermă privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen şi că problema nu este “pe ordinea de zi”, din moment ce niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită. Atât ministrul Titus Corlăţean, cât şi Mircea Geoană, şeful Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea la spaţiul Schengen, au invocat atunci, în replică, declaraţia de la Bucureşti a premierului francez Jean-Marc Ayrault, care spusese în iulie că Parisul susţine acordarea pentru România în câteva luni a undei verzi pentru aderarea la Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene.

  • Portul Constanţa devine port de îmbarcare pentru navele de croazieră

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, prin aderarea la Asociaţia Internaţională MedCruise, compania a declanşat demersurile prin care a reuşit să atragă prima companie – MSC Cruises – pentru îmbarcarea turiştilor pe nave de croazieră.

    Conform sursei citate, turiştii care se vor îmbarca din Portul Constanţa au avantajul de a nu mai fi obligaţi să cumpere bilet de avion, dus-întors, până la un alt port de îmbarcare din lume, pentru a beneficia de croaziere maritime.

    Astfel, 80 de turişti români se vor îmbarca, vineri, la bordul navei de lux MSC Musica, din terminalul de pasageri al Portului Constanţa, pentru o călătorie de 12 zile care va include porturi din Grecia, Italia, Turcia şi Ucraina. Nava de pasageri va pleca din portul Constanţa la ora 19.00, iar după o zi pe mare va acosta în portul grecesc Gythion (Sparta). Apoi, croaziera are programate opriri în porturile Veneţia, Katakolon, Istanbul, Yalta şi Odessa, cu revenire la Constanţa în cea de-a douăsprezecea zi a călătoriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande îl susţine pe Valls cu privire la romi. României îi va fi refuzată aderarea la Schengen

     Potrivit site-ului postului radio Europe1.fr, un colaborator apropiat al preşedintelui francez, căruia nu-i precizează identitatea, a declarat că României îi va fi refuzată aderarea la Schengen pe 1 ianuarie, deoarece condiţiile nu vor fi îndeplinite, fără să ofere alte precizări.

    Europe1 citează pe site declaraţia “majoritatea romilor cu vocaţia de a fi escortaţi în ţara de origine” şi i-o atribuie lui François Hollande, comentând că “seamănă afirmaţiei de marţi a lui Manuel Valls” şi notând că nu există aproape nicio diferenţă de poziţie între şeful statului francez şi ministrul său de Interne asupra acestui subiect spions.

    “Doar o minoritate caută să se integreze”, a mai fi declarat preşedintele francez într-un cerc restrâns, după ce Valls a declanşat polemica cu privire la romi, scrie postul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Neutralizarea arsenalului chimic sirian, o cursă cu obstacole fără precedent

     Proiectul, dacă va fi pus în aplicare, ar implica o schimbare radicală a poziţiei oficiale a Damascului, care s-a ferit mereu să adere la Organizaţia convenţiei privind interzicerea armelor chimice (OIAC), pentru a nu fi nevoit să dea socoteală pentru un arsenal a cărui existenţă a fost negată până recent.

    Acest arsenal este considerat “unul dintre cele mai importante din lume” şi este estimat la “peste 1.000 de tone” de serviciile de informaţii franceze.

    “Prima etapă ar fi ca Siria să semneze imediat convenţia de interzicere a armelor chimice”, intrată în vigoare în 1997 şi care regrupează aproape toate statele lumii, explică pentru AFP Daryl Kimball, directorul general al Arms Control Association, o organizaţie neguvernamentală dedicată dezarmării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Croaţia încep durerile tranziţiei la UE

    Simularea, care a ajuns la aceste ponderi studiind modificările de taxe vamale aferente aderării la UE, estimează că reducerea protecţiei tarifare pentru comerţul cu ţările UE ar putea produce o pierdere de 127 mil. dolari pentru Croaţia, ce va fi însă contrabalansată de afluxul de fonduri europene.

    Într-o notă difuzată săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s apreciază că va mai dura până ce Croaţia va ajunge la o creştere economică solidă, întrucât economia ţării nu e suficient de competitivă, este “excesiv de orientată spre consumul intern” şi grevată de niveluri înalte ale deficitului şi ale îndatorării. Pentru 2013, Moody’s vede o scădere a PIB cu 1,2%, iar la anul o creştere de 0,3%.

  • Serbia i-ar fi oferit un post lui Dominique Strauss-Kahn

     “I-am spus lui (Strauss-Kahn) despre un post, dar nimic nu este încă sigur. Am stabilit doar un prim contact, dar este vorba despre mulţi bani”, a declarat sursa guvernamentală, făcând aluzie la remunerarea cerută de Strauss-Kahn pentru serviciile sale.

    Potrivit cotidianul sârb Danas, autorităţile sârbe i-ar fi propus lui Strauss-Kahn un post de consilier guvernamental care ar trebui să fie remaniat în următoarele săptămâni.

    Remanierea, care ar surveni după un an de activitate, ar urma să permită Guvernului să se concentreze asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi redresării economice a Serbiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia a ADERAT la Uniunea Europeană. Zeci de mii de persoane s-au strâns la Zagreb pentru a sărbători evenimentul

    “Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a spus preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso mulţimii reunite la Zagreb, cu puţin timp înainte ca “Oda bucuriei” a lui Beethoven – imnul UE – să consacre integrarea Croaţiei ca al 28-lea stat membru al blocului european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia devine la 1 iulie cea mai nouă membră a UE

    Problema ţării este însă atragerea unor investiţii în industrie, cu scopul de a crea o bază de producţie cu potenţial de export, având în vedere că în ultimul deceniu, majoritatea investiţiilor au vizat mai ales serviciile şi băncile – în 2006, Croaţia se mândrea cu faptul că peste 90% din sistemul bancar era deja privatizat cu investitori străini.

    Analiştii Erste consideră că turismul şi transporturile au potenţial de a atrage investitorii, iar infrastructura rutieră bine dezvoltată va permite direcţionarea fondurilor europene către alte tipuri de infrastructură, în special feroviară şi portuară. Pentru investiţii va fi însă nevoie ca guvernul să treacă la reforme structurale cât mai repede, conform lui Alen Kovac, economist-şef al Erste Bank Croaţia, care acuză “probleme în special în ce priveşte dimensiunea şi eficienţa sectorului public, legislaţia rigidă privind piaţa muncii şi protecţia redusă oferită investitorilor”.

    În acelaşi timp, admite Kovac, ieşirea ţării din CEFTA (Acordul Central-European de Liber Schimb) ar putea afecta pe termen scurt exporturile, din cauza creşterii taxelor vamale, iar creşterea bruscă a importurilor din UE “va exercita o presiune competitivă pe producţia internă”. Kovac adaugă însă că acest neajuns poate fi compensat în timp de piaţa UE, cu 500 mil. de locuitori, care “oferă un potenţial mai mare pe termen mediu”.

    Cât priveşte fondurile europene, fondurile totale alocate Croaţiei în perioada 2014 – 2020 se vor ridica la 11,7 mld. euro (aproximativ un sfert din PIB estimat pentru anul 2013). “Performanţele Croaţiei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor de preaderare IPA au fost adesea catalogate drept mediocre. Dacă adăugăm şi faptul că, la începutul perioadei de programare, contractarea şi plăţile se fac de obicei într-un ritm oarecum mai lent şi îşi revin după aproximativ un an, Croaţia s-ar putea aştepta la un impact semnificativ al fondurilor UE abia pe termen mediu”, apreciază Kovac. “Prin urmare, Croaţia trebuie să consolideze cadrul instituţional şi să accelereze reformele structurale pentru a valorifica la maximum avantajele fondurilor europene consistente care i-au fost alocate.”

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro