BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Povestea lui Patrick Drahi, “devoratorul” pieţei telecom. Este al treilea cel mai bogat om din Franţa

    Drahi are origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia. S-a născut într-o familie marocană cu origini evreieşti în Casablanca, Maroc, unde a trăit până la 15 ani, apoi familia a emigrat în Franţa. Acesta are o avere estimată de 7,9 miliarde de dolari, avere pe care a construit-o în sectorul telecom.

    A urmat studii de inginerie la universitatea pariziană école Polytechnique şi a obţinut o diplomă de master în optică şi electronică de la universitatea école Nationale Superiéure des Télécommunications în 1986. 

    Doi ani mai târziu şi-a început cariera la Philips în Amsterdam, unde a deţinut poziţia de director de marketing pentru Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia şi Asia. În 1991 s-a alăturat companiei suedeze Kinnevik-Millisat, unde a fost responsabil de dezvoltarea reţelei de cablu din Spania şi Franţa. În mijlocul anilor ’90, Drahi a înfiinţat compania de telecomunicaţii, Mediareseaux, care a fost achiziţionată în 1999 de către UPC.

    În 2002 a înfiinţat Altice, companie multinaţională de cablu şi telecomunicaţii, care îşi are sediul în Luxemburg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană. Altice deţine 75% din Numericable, cea mai mare companie de cablu din Franţa.

    Patrick Drahi a captat atenţia internaţională în ianuarie 2014, când Altice s-a listat la bursă pentru suma de 1,8 miliarde de dolari. Drahi a realizat un număr remarcabil de achiziţii, nu mai puţin de 20. Anul trecut, el a încheiat achiziţii de 31 miliarde de dolari, incluzând surprinzătoarea preluare, pentru 23 miliarde de dolari, a celui de-al doilea mare operator de reţele mobile al Franţei, SFR, după o bătălie cu puternica familie Bouygues, a cărei companie deţine operaţiuni şi în domeniile media, al construcţiilor şi dezvoltării imobiliare.

    Dacă în Europa Drahi este un jucător important pe piaţa telecom, în Statele Unite abia şi-a făcut simţită prezenţa când a cumpărat acţiuni în valoare de 9 miliarde de dolari la operatorul de cablu Suddenlink cu sediul în St. Louis. Aceasta este prima sa acţiune pe piaţa americană. De asemenea, în septembrie 2015 Altice a cumpărat compania de telecomunicaţii Cablevision Systems, pentru 17,7 miliarde de dolari. Magnatul a adoptat un model simplu, dar extrem de eficient. Profitând de dobânzile foarte scăzute, acesta s-a împrumutat masiv pentru a finanţa un şir remarcabil de achiziţii. Drahi a cumpărat la preţuri de nimic în jur de 20 de companii europene de cablu şi operatori de reţele mobile, în cele mai multe cazuri nepopulari sau cu dificultăţi financiare.

    Potrivit unui angajat, Drahi este un om ingenios care e prezentat de multe ori ca fiind un „geniu financiar“, spunând că „atunci când citeşte un raport financiar, imediat ştie care sunt problemele companiei“. „A construit un imperiu de la zero. Foarte puţini oameni se pot mândri cu acest lucru“, a spus un asistent de-al lui Drahi, potrivit WealthX.

    Ecole Polytechnique a jucat un rol vital în viaţa lui Drahi deoarece acolo a descoperit eticheta şi tradiţia de business franceză şi a fost locul unde a interacţionat pentru prima dată cu elita din Franţa.

    Patrick Drahi şi-a întâlnit soţia la o petrecere la sfârşitul anilor ’80, iar după numai o oră a cerut-o în căsătorie. Au împreună patru copii.

  • Acesta este clipul care a convins Google să cumpere YouTube – VIDEO

    În 2006, Susan Wojcicki conducea divizia video a Google şi era responsabilă pentru achiziţii. Google avea în vedere achiziţia YouTube, pe vremea când era doar un startup neprofitabil, însă un moment important a fost când  Wojcicki a descoperit acest clip. Doi băieţi chinezi făceau playback după melodia “As Long As You Love Me” a celor de la Backstreet Boys, în timp ce prietenul îşi făcea temele, potrivit Business Insider.

    “Acel clip m-a făcut să-mi dau seama că oamenii de pe tot globul pot crea conţinut video şi nu au nevoie să o facă într-un studio”, a declarat Susan Wojcicki. Astfel, la doar şase luni după ce videoclipul a fost publicat, Google a cumpărat YouTube pentru 1.6 miliarde de dolari.

    A fost numită CEO YouTube în februarie 2014.

     

  • Camera investeşte 280.000 de lei în dispozitive de securitate şi amenajarea cabinetelor unor demnitari

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici a precizat, după şedinţa conducerii Camerei, că suma de 280.000 lei va fi redistribuită de la capitolul reparaţii la cel de innvestiţii pentru “măsuri de protecţie şi siguranţă la intrarea în Cameră, dispozitive de pază şi securitate”.

    Potrivit memorandumului intern al secretarului general al Camerei, se porpune redistribuirea sumei de 280.000 lei “pentru funcţionarea în condiţii optime a activităţii de control, acces persoane în Palatul Parlamentului şi pentru amenajarea unor cabinete ale demitarilor”.

    Astfel, din bugetul Camerei de la capitolul Reparaţii, retehnologizarea ascensoarelor, lifturilor de marfă, inclusiv monitorizare şi adaptare la normele obligatorii, se iau 280.000 lei şi se trasferă la capitolul Dotări independente, pentru cumpărarea a patru porţi de detectare metale, 130.000 lei şi pentru opt seturi de birou – 150.000 lei.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Senatul cumpără o maşină de numărat bancnote, antene WIFI şi servicii de curăţătorie chimică

    Astfel, conform informaţiilor publicate pe site-ul Senatului, maşina de numărat bancnote trebuie să fie dotată cu un sistem de detecţie, cu ultraviolete, pentru a se detecta bancnotele lipite sau îndoite. Maşina trebuie să aibă afişaj extern pentru client, funcţie de acumulare a teancurilor, pornire automată la punerea bancnotelor în aparat şi garanţie minim un an.

    Senatul achiziţionează şi 12 antene WIFI, dar şi servicii de curăţătorie chimică pentru materiale textile, cum ar fi: feţe de masă din satin, damasc, de diferite dimensiuni, draperii, în cantitate de aproximativ 1.500 kilograme.

    Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească prestatorul sunt să ridice de la sediul beneficiarului produsele pentru curăţare, pe cheltuiala sa în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea scrisă sau telefonică a persoanei responsabile cu derularea contractului, să livreze produsele curăţate în maxim 3 zile lucrătoare de la ridicarea lor la sediul beneficiarului şi să utilizeze numai substanţe şi echipamente certificate şi aprobate de autorităţile naţionale şi internaţionale competente.

    În cazul în care prestatorul livrează produsele curăţate cu defecte, rupte, decolorate, acesta se obligă să plătească contravaloarea bunurilor deteriorate la preţul pieţei.

    Senatul mai doreşte să cumpere 1.200 metri de voal simplu alb, cu ţesătura transparentă din bumbac, mătase sau fire sintetice pentru confecţionare perdele, 1.000 metri de rejansă albă sau transparent, precum şi aţă de cusut albă pentru maşină profesională.

  • Studiu UPS: 65% dintre clienţii industriali fac achiziţii direct de la producător şi evită distribuitorii

    UPS  a făcut publice rezultatele studiului Dinamica Tranzacţiilor Industriale, în cadrul căruia au fost intervievaţi 719 experţi în achiziţii din Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie, şi evidenţiază cum este afectat modelul tradiţional de business al distribuitorilor în actualul context de piaţă.

    Numărul clienţilor industriali care fac achiziţii direct de la producător se află pe un trend ascendent. Studiul arată că 65% dintre aceştia evită deja distribuitorii industriali şi alţi 30% iau în considerare să plaseze comenzi de tipul DfM, astfel că distribuitorii industriali trebuie să adopte canale de e-Commerce şi să ofere o experienţă de cumpărare superioară pentru a-şi păstra cotele de piaţă.

    De asemenea, se arată că peste 50% dintre distribuitorii industriali europeni cumpără şi fac sourcing online şi mulţi (42%) îşi cheltuiesc astfel mai mult de jumătate din buget. Mai mult de atât, 75% dintre respondenţi spun că ar reloca aceste cheltuieli către un distribuitor care are un website cu o interfaţă user-friendly şi care le oferă clienţilor servicii superioare de consultanţă.

    „Odată îndeplinite criteriile de calitate şi preţ, cumpărătorii sunt dispuşi să colaboreze cu vânzători care răspund mai bine nevoilor lor, fie pentru că le oferă experienţa unui website mai convenabil sau pur şi simplu pentru că au parte de răspunsuri mai rapide la întrebările despre produsul”, declară Scott Aubuchon, Vice Preşedinte, Marketing, UPS Europa. „Distribuitorii vor trebui să îşi adapteze modelul de vânzări şi să ofere servicii excelente dacă doresc să îşi păstreze actuala poziţie în piaţă.”

    O mare parte dintre clienţii industriali respondenţi, anume 78%, se aşteaptă ca distribuitorii să le ofere şi mai multe servicii post vânzare, precum instalare, reparaţii şi mentenanţă. Abilitatea distribuitorilor de a le oferi clienţilor servicii suplimentare şi o experienţă consecventă va fi decisivă în succesul viitor al acestora.
     

  • Flavio de Almeida Junior este noul director de achiziţii al grupului Renault România

    Cu o experienţă de 25 de ani în domeniul ingineriei şi achiziţiilor de servicii şi componente în industria auto, cu precădere pe piaţa braziliană şi franceză, Almeida Junior coordonează, începând cu luna septembrie 2015, activităţile celor aproximativ 130 de angajaţi ai direcţiei achiziţii Grup Renault România.

    Flavio de Almeida Junior este absolvent al Universităţii Federale Santa Catarina (Brazilia), facultatea de Inginerie Mecanică, şi are specializări post universitare în Marketing (ESPM, Brazilia), Tehnologie de Groupe (UNICAMP, Universitatea Campinas, Brazilia) şi Business School (Kelloggs, USA). Almeida Junior a debutat în 1990 ca stagiar la Malhe Group. Până în 2000, a fost responsabil al unor activităţi din domeniul achiziţiilor la diverse companii, furnizori de servicii şi componente auto de pe piaţa braziliană. În acelaşi an se alătură grupului Renault, în Brazilia, în funcţia de senior buyer pentru grupuri motopropulsoare (GMP), iar mai apoi devine manager de proiect Achiziţii motoare. În 2005, vine în Franţa, unde ocupă funcţia de director performanţă furnizori la nivelul regiunii Europa. În 2009, se întoarce în Brazilia în calitate de director achiziţii şi manager regional (GMP, materii prime, componente presate, vopseluri, fluide). În 2011, Flavio de Almeida Junior devine director general achiziţii (componente vehicule, proiecte, post vânzare) şi manager regional pentru conturi de furnizori (şasiuri, sisteme electrice şi caroserie). În 2013 este numit director achiziţii Renault Brazilia şi vice-preşedinte al ANFAVEA (Asociaţia Naţională a Producătorilor Auto), unde reprezintă compania Renault. Începând cu luna septembrie 2015 se alătură grupului Renault în România, în funcţia de director achiziţii.

    Direcţia achiziţii este responsabilă de achiziţiile de materii prime, piese, utilaje echipamente şi servicii pentru toate entităţile Grupului Renault România. Cei 130 de angajaţi ai direcţiei achiziţii sunt responsabili de relaţia cu peste 1.000 de furnizori din România şi regiune şi gestionează un volum de achiziţii de aproximativ 2 miliarde de euro/an.

  • Ce poate să facă un muzeu finanţat de la buget atunci când fondurile primite nu-i mai sunt suficiente

    Apelează la colecţionarii particulari, scrie New York Times.

    Un astfel de caz este cel al oraşului britanic Sheffield, unde patru muzee, ale căror bugete de achiziţii s-au subţiat, şi o biserică expun lucrări de artă contemporană puse la dispoziţia lor de către colecţionari particulari. Girul muzeelor, spun experţii, conferă vizibilitate colecţiilor şi le confirmă calitatea.

    La rândul său, muzeul de stat câştigă şi el din faptul că poate expune lucrări pe care nu-şi permite să le achiziţioneze.

    Cum mulţi colecţionari doresc să le vadă şi alţii colecţiile, aceştia optează fie să colaboreze cu muzee de stat, fie să-şi întemeieze propriile lor muzee. Un astfel de muzeu este recent inauguratul The Broad din oraşul american Los Angeles, patronat de Eli şi Edythe Broad. Acesta expune colecţia de artă contemporană a celor doi şi are fonduri generoase la dispoziţie pentru a cumpăra lucrări noi.

    Muzeul propriu devine o opţiune tot mai des preferată de colecţionarii particulari, în dauna donaţiilor către muzeele de stat însă, în ciuda reducerilor de impozite de care donatorii beneficiază în schimbul gestului lor în diverse ţări. Fie că donează, împrumută lucrări instituţiilor muzeale de stat sau îşi înfiinţează propriile lor muzee, colecţionarii particulari pot ajuta la crearea artei, deoarece îşi permit să comande artiştilor diverse opere.

    Pe de altă parte, susţin experţii, atunci când colecţionarii particulari lucrează de capul lor, există riscul ca aceştia să nu alcătuiască o colecţie valoaroasă din punct de vedere artistic, deoarece unii dintre ei tind să cumpere operele de artă doar ca investiţie.

  • MedLife ar putea ajunge la o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro până la sfârşitul anului

    Operatorul de servicii medicale private MedLife, a raportat la nivelul primelor nouă luni din acest an o cifră de afaceri cumulată în valoare de 67,8 milioane euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, strict la nivelul trimestrului III din 2015, compania a anunţat o creştere de 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Rezultatele obţinute sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere al companiei fiind în continuare dublu faţă de media pieţei. Potrivit lui Mihai Marcu, preşedintele Consilului de Administraţie al MedLife, compania va depăşi 90 de milioane de euro din creştere organică şi sunt premize să depăşească 100 de milioane de euro în acest an, dacă va finaliza achiziţiile demarate.

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, aceste rezultate se datorează şi unui aflux important de pacienţi care se observă pe toate segmentele de activitate: clinici, spitale, maternităţi şi laboratoare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor de creştere economică, dar şi a încrederii faţă de serviciile medicale oferite în mediul privat. „Asistăm la o creştere din ce în ce mai mare a numărului de pacienţi care sunt dispuşi să aleagă sistemul medical privat în detrimentul spitalelor de stat sau chiar al celor din străinătate. Zilnic ne trec pragul mii de pacienţi care îşi fac analize, aleg să nască sau să se opereze la noi, iar numărul acestora este într-o dinamică continuă. Am depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în rândul clienţilor din sfera de retail (fee for service), iar în rândul abonaţilor am ajuns, la finalul lunii septembrie, la un număr de 430.000 de clienţi, respectiv la o cotă de piaţă de peste 50% din sectorul corporate la nivel naţional. Este pentru prima dată când un operator medical din România ajunge la o astfel de performanţă”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte al Consiliului de Administraţie MedLife.

    Totodată, reprezentanţii companiei arată că evoluţia din primele nouă luni se datorează şi noilor unităţi deschise în ultima perioadă. Astfel, dacă în 2014 MedLife a inaugurat 3 unităţi noi, hyperclinicile din Iaşi, Galaţi şi Constanţa, anul acesta numărul unităţilor noi deschise se ridică la cinci – compania a deschis o hyperclinică în Berceni, o clinică de stomatologie în Unirii, un spital în Titan, un centru de excelenţă în cardiologie intervenţională în Griviţa şi o hyperclinică la Cluj, acest din urmă proiect urmând să fie inaugurat oficial la finalul lunii octombrie.

    Suplimentar proiectelor de dezvoltare de tip green field, MedLife a continuat să investească în achiziţii. Astfel, în luna februarie anul acesta, compania a finalizat preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului Sama&Ultratest din Craiova, marcând astfel prezenţa la nivel naţional şi, totodată, a şasea tranzacţie de preluare a unui operator local, derulată în ultimii cinci ani.

    „Credem că am acumulat o experienţă importantă în achiziţii, detaliu care ne ajută foarte mult în relaţia cu noii noştri parteneri. Mai mult, spre deosebire de concurenţii noştri care, fie încă nu au experienţa necesară, fie au efectuat achiziţii prin diluarea acţionarilor fondatori, în cazul MedLife toate cele 6 companii achiziţionate, fără excepţie, sunt conduse şi în prezent de persoanele care au fondat companiile, chiar şi business-urile preluate în proporţie de 100%. Acest context ne încurajează să continuăm acest demers, antreprenorii români, fondatori ai companiilor medicale, fiind interesaţi de dezvoltarea businessurilor proprii alături de MedLife.  În acest moment, avem în lucru şase tranzacţii de dimensiuni medii şi mici şi suntem în discuţii pentru demararea unei tranzacţii de dimensiuni mai mari. Dacă finalizăm toate cele şase tranzacţii medii şi mici demarate deja, vom adăuga aproximativ 9-10 milioane de euro la cifra de afaceri, astfel încât să ajungem la 100 de milioane de euro sau chiar să depăşim această valoare. Dacă reuşim să materializăm discuţiile pentru încă o tranzacţie de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi şi competitori de peste 50 de milioane de euro” a spus Mihai Marcu.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei serviciilor medicale private din acest an, reprezentanţii companiei spun că trendul a fost unul pozitiv, ritmul de creştere fiind de 8-10%. Pronosticul pentru finalul de an rămâne, însă, unul rezervat, datorită măsurilor legislative anunţate în ultima perioadă, care ar putea duce la creşterea sau la stagnarea pieţei. Potrivit acestora, hotărârea privind majorarea cu 25% va avea un impact important asupra întregului sistemul medical şi implicit asupra sectorului privat, prin urmare toate majorările bugetare care vor fi aplicate trebuie susţinute transparent pentru toate instituţiile sanitare, atât în sistemul public cât şi în cel privat.   

    „Finanţarea instituţiilor sanitare de către Casa Naţională de Asigurări, se face în baza a trei indicatori principali: numărul de paturi, ICM-ul (indicele de complexitate a cazurilor) şi TCP-ul (tariful per caz ponderat). În cazul de faţă, numărul de paturi rămâne neschimbat în acest moment, ICM-ul este calculat în baza situaţiilor raportate de către spitale la nivelul anului 2014 şi singurul indicator care poate suferi modificări rămâne tariful per caz ponderat alocat de CNAS. Prin urmare, singura măsură reală care poate fi aplicată transparent de către stat pentru a susţine majorarea salarială este creşterea tarifului per caz ponderat, măsură ce se aplică în egală măsură atât spitalelor publice cât şi celor private. În opinia noastră, alte modalităti de finanţare a spitalelor decât cele stabilite în contractul cadru şi normele metodologice de aplicare ale acestuia sunt total netransparente şi duc într-o zonă clară de neloialitate concurenţială. În acest sens, intenţionăm să adresăm o solicitare expresă către Consiliul Concurenţei în cursul acestei săptămâni”, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecolgie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.