BusinessMagazin

Tag: ue

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.

  • Liderii europeni au aprobat planul de aderare a Croatiei la UE

    Comisia Europeana a aprobat la 10 iunie aderarea Croatiei la UE,
    fixand ca termen luna iulie 2013.

    Cititi mai
    multe pe www.mediafax.ro

  • Germania schimba legea ca sa poata angaja ingineri si medici imigranti pe salarii mai mici

    Pana in prezent, aminteste AP, strainii puteau obtine o slujba
    in Germania numai daca salariul era de peste 66.000 de euro anual
    sau daca firma angajatoare putea dovedi ca nu poate face rost de
    angajati calificati din Germania sau din tarile UE.

    Acum, in functie de aprobarea parlamentului, plafonul de salariu ar
    putea fi coborat la 40.000 de euro, iar in loc ca fiecare imigrant
    sa prezinte dovezi detaliate ca are oferta de munca, se va
    introduce un sistem de puncte care ii va imparti pe solicitantii de
    loc de munca in functie de calificare, varsta si stapanirea limbii
    germane. Tinerii cu calificari bune si care vorbesc nemteste vor
    avea automat prioritate la punctaj.

    Expertii apreciaza ca sistemul de invatamant german nu produce
    suficienti absolventi cu calificari corespunzatoare si ca piata
    muncii s-ar putea confrunta pana in 2025 cu un deficit de 6,5
    milioane de specialisti. Sindicatele afirma insa ca ar aparea mai
    multi nemti dispusi sa se pregateasca pentru slujbele respective
    daca ele ar fi platite mai bine.

    “N-avem nevoie de oameni fara calificare. Avem si asa treaba cu
    instruirea propriilor nostri oameni fara calificare”, a spus Ursula
    von der Leyen, ministrul muncii.

    Daca s-ar schimba legea, scrie agentia de presa DPA, atunci firmele
    care se plang de birocratie si ca nu-si pot gasi angajati mai
    ieftini ar rezolva problema deficitului de mana de lucru
    calificata, inclusiv din afara UE, la nivelul muncilor mai
    neatractive si mai prost platite unde este totusi nevoie de studii
    universitare.

    Planul de schimbare a legislatiei a fost criticat de sindicate, pe
    motiv ca nu face decat sa faciliteze importul de forta de munca
    inalt calificata pe care firmele sa capete dreptul s-o plateasca
    prost.

    Firmele germane au inceput deja sa recruteze angajati din Spania,
    tara cu cel mai mare somaj din UE si unde exista un excedent
    considerabil de specialisti, iar acum vor incepe sa exploreze si
    piata muncii din tarile din afara UE.

  • Guvernul grec a castigat votul de incredere al parlamentului

    Toti cei 155 de parlamentari socialisti (PASOK) au votat in
    favoarea guvernului. Majoritatea ceruta pentru ca guvernul sa nu
    cada era de 151 de voturi.

    Dezbaterile de marti au fost deosebit de tensionate, soldate
    inclusiv cu parasirea de cateva ori a salii parlamentului de catre
    unii parlamentari ai opozitiei de dreapta, scriu agentiile de
    presa. Antonis Samaras, seful Noii Democratii, principalul partid
    de opozitie, a cerut din nou renegocierea acordului cu UE si
    FMI.

    In cursul serii de marti, manifestantii anti-FMI si
    antiguvernamentali care se aduna de cateva saptamani in Piata
    Syntagma din Atena au continuat sa protesteze contra planurilor de
    austeritate.

    Papandreou a cerut votul de incredere al parlamentului dupa
    remanierea de vineri in cursul careia a fost schimbat din functie
    fostul ministru de finante, Giorgios Papaconstantinou, considerat
    responsabil pentru nereusitele din acordul cu FMI. Daca parlamentul
    ar fi votat contra guvernului, ar fi urmat alegeri anticipate,
    deznodamant dezastruos atata vreme cat liderii UE au dat termen
    Greciei ca pana la 3 iulie sa aprobe noul plan de austeritate care
    conditioneaza viitorul finantarii tarii.

    Noul ministru de finante, Evangelos Venizelos, le-a promis
    liderilor UE ca parlamentul elen va vota pana la finele lunii iunie
    noul program pe cinci ani de cresteri de taxe si reduceri de
    cheltuieli, in valoare de 28 de miliarde de euro.

    Imediat dupa anuntarea votului, Reuters a transmis ca moneda
    europeana a urcat la 1,4435 dolari/euro in primele tranzactii din
    Asia, dupa ce a crescut si spre inchiderea tranzactiilor de la New
    York, intrucat investitorii se asteptau la o veste buna de la
    Atena.

    Greul abia acum urmeaza, odata cu dezbaterea de saptamana viitoare
    din parlament a planului de restrictii bugetare menit sa castige
    urmatoarea transa din acordul cu UE si FMI, de 12 miliarde de euro,
    precum si inceperea discutiilor privind un nou acord, estimat sa
    depaseasca 100 de miliarde de euro. Un fruntas al PASOK a declarat
    pentru Dow Jones ca guvernul are insa suficienta sustinere “pentru
    salvarea tarii de la incapacitate de plata” si ca partidul
    estimeaza acelasi rezultat pozitiv si la votul pentru noul program
    de austeritate.

  • Ponta: Vom cere demisia Elenei Udrea, responsabila de sistarea fondurilor UE pentru infrastructura

    “Vom cere in mod sigur demisia ministrului, pentru ca Programul
    Operational Regional este gestionat de Ministerul Dezvoltarii
    Regionale. Nu poti sa dai tot timpul vina pe altii, ca a fost
    Vasile Blaga sau altcineva inaintea ta. De doi ani de zile o vedem
    mereu la televizor pe doamna Udrea taind panglici pe diverse
    drumuri si alte actiuni de acest gen.

    Acum, cand a venit nota de plata, nu poti sa te dai deoparte pur
    si simplu si sa spui ca nu e treaba ta. E foarte clar ca Ministerul
    Dezvoltarii a gestionat foarte prost acest program, iar daca exista
    responsabilitati individuale, indiferent de unde sunt ele, din
    partea oricarei persoane, de la putere, din opozitie, din structura
    tehnica, acestia trebuie sa raspunda, de aceea avem structuri ale
    statului si nu va fi din partea USL niciun fel de opozitie fata de
    acest lucru. Evident ca vom cere demisia doamnei ministru, macar
    pentru incompetenta”, a declarat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.

  • Mega-manifestatie a “indignatilor” din Spania contra Pactului pentru Euro (VIDEO)

    La Madrid, demonstrantii au marsaluit prin oras, oprindu-se in
    fata cladirii Congresului Deputatilor, din Plaza de las Cortes.
    Autoritatile locale au estimat prezenta a circa 50.000 de oameni,
    in timp ce estimarile avansate de agentia EFE si preluate de El
    Pais au vorbit de o cifra intre 38.000 si 42.000 de oameni. La
    Barcelona ar fi iesit chiar mai multi – 75.000, dupa estimarile
    jandarmeriei locale, preluate tot de El Pais.

    Manifestatiile au fost pasnice, organizate de aceiasi oameni
    care au iesit in pietele publice incepand din 15 mai, acuzand
    guvernul ca arunca povara crizei pe umerii populatiei, prin taieri
    de cheltuieli sociale si pasivitate in fata somajului in crestere,
    dar ii menajeaza pe bancheri si pe magnatii imobiliari.

    Sloganul cel mai des intalnit a fost “Nu suntem o marfa in
    mainile politicienilor si ale bancherilor”, alaturi de “Asta e o
    frauda, nu o criza”, “I se spune democratie, dar nu este”,
    “Democratie reala acum”, “Violenta inseamna sa fii platit cu 600 de
    euro” (aluzie la salariul minim – 641 de euro), “Zapatero,
    prietenul bancherilor”, “Europeni, ridicati-va”, “Nu, nu, nu ne
    reprezinta” (aluzie la neincrederea in clasa politica) sau “Golan
    periculos” (manifestantii au fost numiti in deradere “perroflautas”
    – golani, sarantoci care cersesc la colt de strada, cantand din
    flaut si insotiti de cate un caine).

    Marsuri si manifestatii similare au fost organizate si in alte
    tari europene, din Grecia si Germania pana in Belgia si Italia. El
    Pais a numarat in total 98 de manifestatii organizate in Spania si
    in alte tari care fie au avut deja loc, fie erau programate pentru
    duminica seara. La Paris, 127 de persoane au fost retinute de
    politie, pentru ca s-au abatut de la traseul aprobat de primarie
    pentru marsul de duminica.

    Pactul pentru Euro, la care in martie a aderat si Romania, alaturi
    de cele 16 state ale zonei euro si de alte cinci state europene din
    afara zonei euro, prevede masuri de limitare drastica a deficitului
    bugetar si a datoriei publice, inclusiv prin fixarea in constitutie
    a unor plafoane maxime, precum si masuri de crestere a
    competitivitatii si de atragere a investitiilor, inclusiv prin
    dereglementarea pietei europene a muncii.

    “Indignatii” considera ca pactul este nedemocratic si incorect,
    intrucat nu are in vedere niciun fel de masura de limitare a
    speculatiilor pe pietele financiare sau care sa penalizeze fuga
    profiturilor spre paradisurile fiscale – ambele fiind, in opinia
    lor, cauze ale crizei financiare din 2008 si ale crizei actuale a
    datoriilor suverane din zona euro.

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

  • Tranzactia lunii: grupul ING isi vinde banca online din SUA pentru 9 mld. dolari

    Tranzactia are loc in virtutea planului, aprobat in 2009 de UE,
    de restructurare prin vanzare de active, drept conditie pentru
    primirea ajutorului de 10 mld. euro (14 mld. dolari) de la statul
    olandez, in conditiile crizei financiare de atunci.

    Pana acum, noteaza Bloomberg, grupul ING a rambursat statului
    olandez 7 miliarde de euro. Grupul a mai vandut in virtutea
    aceluiasi plan si banca WestlandUtrecht Bank din Olanda.

    ING va primi 6,2 mld. dolari in numerar si 2,8 mld. dolari in
    actiuni Capital One, astfel incat, in urma tranzactiei, va deveni
    actionar al Capital One cu 9,9%. Grupul olandez a purtat negocieri
    de vanzare a diviziei si cu General Electric, CIT Group si
    Citigroup, conform presei internationale.

    ING a anuntat ca isi va concentra eforturile de dezvoltare a
    operatiunilor ING Direct in Canada, Spania, Australia, Franta,
    Italia si Germania, tari care nu intra sub incidenta planului de
    restructurare din 2009.

    Capital One este a saptea banca comerciala din SUA, cu depozite
    de 125,4 miliarde de dolari la sfarsitul primului trimestru si va
    urca pe locul al saselea dupa achizitia ING Direct USA, cea mai
    mare banca online din SUA, cu depozite de 81,6 miliarde de
    dolari.

  • Liderii politici ai UE se roaga de bancile europene sa salveze Grecia

    Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la
    Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor
    intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei
    datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu “masuri rezonabile”,
    acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi
    conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe
    Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de “bun-simt” si
    “responsabilitate”, transmite publicatia elena Capital.

    Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele
    francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut
    de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca
    inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile
    banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti),
    subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza
    voluntara.

    Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au
    insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor
    din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia
    ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri.
    Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a
    termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in
    principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a
    Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat
    pentru Der Spiegel ca “este timpul pentru o implicare a
    creditorilor privati”, nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati
    imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au
    sustinut aceeasi idee – introducerea unor reglementari care sa
    oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile
    restructurarii datoriei grecesti.

    Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de
    rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto
    pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice
    fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de
    natura sa le afecteze interesele. “Astfel de analize pe termen
    scurt nu reflecta realitatile proiectului european”, a spus
    el.

    Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari
    creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui “rol activ”
    al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca
    planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca
    unul, si mai drastic, “pentru a sustine cresterea economica”.

    Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe
    tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a
    limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si
    pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in
    ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile
    afectate de criza.

    Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de
    introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel
    de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de
    euro anual.