BusinessMagazin

Tag: munca

  • Job plătit cu 2400 de euro pe lună in Germania.Ce trebuie să faci pentru a fi angajat daca eşti din România

    Salariul oferit pentru postul de şofer în Germania este între 1600-2400 de euro pe lună, iar jobul include şi sporuri de muncă duminica, de noapte, sau pentru lucrul de sărbători. În plus, şoferii primesc diurnă zilnică de 12 euro.

    Anunţul este publicat de Europakraft Jobs pe platforma online OLX. Candidaţii pentru a fi eligibili pentru post trebuie să aibă un atestat transport persoane tip CARD, minim 1 an de experienţă şi să cunoască limba germană, la nivel A2, conversaţional.

    Şoferii vor fi cazaţi în regim hotel, pensiune sau casă de vacanţă şi firma promite să le acorde ajutor în găsirea unei locuinţe. Banii pentru cazare sunt retraşi din salariu la finalul lunii.

     

  • Job plătit cu 2400 de euro pe lună in Germania.Ce trebuie să faci pentru a fi angajat daca eşti din România

    Salariul oferit pentru postul de şofer în Germania este între 1600-2400 de euro pe lună, iar jobul include şi sporuri de muncă duminica, de noapte, sau pentru lucrul de sărbători. În plus, şoferii primesc diurnă zilnică de 12 euro.

    Anunţul este publicat de Europakraft Jobs pe platforma online OLX. Candidaţii pentru a fi eligibili pentru post trebuie să aibă un atestat transport persoane tip CARD, minim 1 an de experienţă şi să cunoască limba germană, la nivel A2, conversaţional.

    Şoferii vor fi cazaţi în regim hotel, pensiune sau casă de vacanţă şi firma promite să le acorde ajutor în găsirea unei locuinţe. Banii pentru cazare sunt retraşi din salariu la finalul lunii.

     

  • Ţara în care oamenii vor munci doar două zile pe săptămână

    “Nu se va munci în sectorul public în zilele de miercuri, joi şi vineri, cu excepţia sarcinilor fundamentale”, a declarat acesta.

    Aceasta nu este prima măsură luatş de preşedintele în încercarea de a diminua consumul de electricitate. 2,8 milioane de angajaţi la stat primiseră deja toate zilele de vineri libere în lunile aprilie şi mai, însă se pare că această măsură nu a fost de ajuns.

    “Cerem ajutor internaţional, tehnic şi financiar, pentru a schimba situaţia”, a declarat acesta.

     

  • Ţara în care oamenii vor munci doar două zile pe săptămână

    “Nu se va munci în sectorul public în zilele de miercuri, joi şi vineri, cu excepţia sarcinilor fundamentale”, a declarat acesta.

    Aceasta nu este prima măsură luatş de preşedintele în încercarea de a diminua consumul de electricitate. 2,8 milioane de angajaţi la stat primiseră deja toate zilele de vineri libere în lunile aprilie şi mai, însă se pare că această măsură nu a fost de ajuns.

    “Cerem ajutor internaţional, tehnic şi financiar, pentru a schimba situaţia”, a declarat acesta.

     

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO

    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO

    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO

    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO

    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO

    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO

    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO

    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Întrebarea pe care nu trebuie să o pui niciodată unei femei la locul de muncă

    Întrebarea pe care foarte multe femei o primesc dezvăluie greutăţile întâmpinate de acelea dintre ele care ocupă funcţii de conducere: cum reuşeşti să te descurci cu toate?

    Întrebarea ar trebui să fie primită ca un compliment, dar este de fapt un enunţ sexist. Aceste greutăţi nu ar trebui să fie diferenţiate între femei şi bărbaţi, dar problema este ideea pe care mulţi o împărtăşesc, şi anume că funcţiile de conducere şi rolul de mamă al unei femei sunt lucruri ce nu merg bine împreună.

    Femeile tinere trebuie să vadă drumul către succes atât în plan personal cât şi în cel profesional; ceea ce le împiedică, de ce le mai multe ori, este lipsa altora de încredere în puterea lor de a face acest lucru.

    Un studiu realizat de compania Bain arată că 43% dintre femei aspiră la o funcţie de conducere încă din primii doi ani ai carierei, în vreme ce doar 34% dintre bărbaţi aspiră la asta. Surprinzător însă, în cazul femeilor acest procentaj scade cu peste 60% de-a lungul anilor; în cazul bărbaţilor, el rămâne aproape neschimbat.
     

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

  • Aproape jumătate dintre studenţii şi absolvenţii din România îşi găsesc cu greu un loc de muncă

    Aproape 50% dintre tinerii studenţi dar şi proaspeţi absolvenţi din România susţin că îşi găsesc cu greu un loc de muncă, iar aproximativ 85% dintre aceştia îşi caută un loc de muncă prin intermediul mediului online, arată un studiu realizat de BCR pe un eşantion de 436 de studenţi şi absolvenţi români.

    În acelaşi timp, rata şomajului în rândul tinerilor este de trei ori mai mare faţă de media din România, anul trecut rata şomajului a fost de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, potrivit datelor de la INS (Institutul Naţional de Statistică).

    „În România există o problemă serioasă de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, în timp ce economia are nevoie de premise de creştere sănătoasă în viitor. Acum avem la îndemână mijloacele necesare în mediul digital pentru a răspunde provocărilor economice, de formare şi educare a tinerilor“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail &Private Banking în cadrul BCR.

    De asemenea, studiul mai arată că peste 70% dintre tineri spun că e-learning-ul îi ajută în viaţa personală şi profesională, iar puţin peste 77% susţin că le permite să descopere subiecte şi abordări noi, iar 74,5% recurg la el pentru că doresc să exploreze mai multe tehnici decât cele cuprinse în programa şcolară sau universitară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul celor mai nefericite bonusuri acordate de companii angajaţilor performanţi

    Angajaţii sunt de multe ori tentaţi să muncească mai mult decât li se cere, în speranţa că vor fi recompensaţi pentru entuziasmul. Din păcate pentru ei, acesta lucru nu se întâmplă întotdeauna.

    Ce se întâmplă atunci când bonusul primit este inutil, uneori chiar jignitor? Cei de la Quora au realizat o listă a celor mai proaste recompense primite de angajaţii merituoşi.

    David Hood, angajat al unei case de îngrijire, a beneficiat de o adevărată “serie” de bonusuri, unul mai inutil decât celălalt. “Într-un an am primit şuncă. Eu nu mănânc şuncă, iar cei mai mulţi colegi ai mei sunt evrei”, povesteşte Hood. “Cu altă ocazie, am primit un tricou cu sigla firmei, dar care avea cu patru numere mai mult decât măsura mea. Am mai primit şi o scrisoare din partea şefului meu în care mi-a greşit numele de mai multe ori, numindu-mă Danny. A fost ciudat, pentru că lucram de mulţi ani acolo şi eram doar câţiva angajaţi.” Povestea lui Hood nu se termină, însă, aici: “Am primit, cu ocazia sărbătorilor, un cupon pentru o masă gratis la cantina instituţiei la care chiar eu eram bucătar. A fost stupid, pentru că angajaţii oricum nu îşi plătesc mesele. Cel mai rău a fost însă când am primit un card de benzină în valoare de 15$ valabil la o benzinărie care era închisă de şase luni”, mai povesteşte bărbatul.

    Steve Johnson, lucrător în cadrul unei baze militare americane, era obişnuit să primească în fiecare an un curcan drept bonus pentru sărbători. “Am trecut apoi în subordinea celor mai zgârgiţi oameni pe care i-am întâlnit. Primul an, de Crăciun, am primit doar o poză cu un curcan. A fost penibil. Anul următor, n-am mai primit nimic.”

    Jay Bazzinoti, un tânăr angajat în Boston, s-a bucurat atunci când a primit din partea conducerii un plic pe care scria “Bonus pentru munca depusă”. Bucuria sa nu a durat însă mult: când a deschis plicul, Bazzinoti a găsit numai cupoane cu valoare de câţiva dolari trimise de la sediul central din California. “Evident, nu am avut ce să fac cu ele în Boston”, povesteşte Bazzinoti.

    Poate cel mai amuzant exemplu este cel al lui Andy Warwick, un traducător care avea sarcina de a scrie cursuri de engleză pentru angajatorul său. Cu ocazia sărbătorilor, el a primit prin poştă un discount de 20% la cursurile scrise chiar de el. “Poate angajaţii chinezi s-au bucurat de bonus, dar în cazul meu a fost chiar stupid”, comentează Warwick.

    Corrie Hausman, îşi aminteşte de anii petrecuţi în retail, când în loc de bonus compania trimitea o cutie cu 5-6 prăjituri ce trebuiau împărţite între la 25 de oameni. “Partea cea mai bună? Prăjiturile ajungeau de cele mai multe ori zdrobite la birou”, spune Hausman.