BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Incursiunea Google pe segmentul sistemelor de operare auto întâmpină opoziţie în Germania

    Sistemul Android Auto ar permite şoferilor să interacţioneze cu sistemele de muzică şi navigare ale maşinilor, relatează Bloomberg.

    În luna ianuarie, Google a anunţat lansarea Open Automotive Alliance, structurată ca un parteneriat cu producătorii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule.

    Marii producători auto germani nu s-au arătat interesaţi de proiect. Între marii absenţi se află Daimler, compania-mamă a Mercedes, şi liderul industriei de lux BMW.

    Volkswagen şi brandul Audi al grupului s-au alăturat alianţei, dar au spus că vor să limiteze accesul Google la informaţii majore legate de vehicule, întrucât nu vor ca Android să controleze maşinile aşa cum se întâmplă în cazul telefoanelor şi tabletelor.

    Politicienii germani şi-au exprimat şi ei îngrijorarea că importanţa industriei germane ar putea fi diluată dacă Google obţine acces la date privind comportamentul şi deplasările maşinilor şi pasagerilor.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, deja îngrijorat de puterea deţinută de Google pe piaţă, vrea să împiedice compania americană să obţină o poziţie de monopol ca partener în construcţia de maşini autonome.

    În 2012, industria auto a generat 6,5% din veniturile impozabile din Germania, potrivit Biroului Federal de Statistică, fiind cel mai mare sector manufacturier al ţării.

    “Sub nicio formă nu trebuie să permitem ca dezvoltarea noastră să depindă de companii ca Google”, a declarat Joachim Pfeiffer, purtător de cuvânt al blocului parlamentar al lui Merkel, pentru politică în economie şi energie.

    Piaţa softurilor pentru conducere asistată ar putea atinge 20 de miliarde de euro până în 2030, conform firmei de consultanţă Roland Berger.

    Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze, dar a precizat că grupul a renunţat la obiectivul ca primele maşini prevăzute cu sistemul Android Auto să intre în circulaţie până la sfârşitul acestui an.

    Lecţiile date de industria telefoanelor mobile este proaspătă pentru directorii de companii şi autorităţile de reglementare. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni depind de aplicaţii mobile şi servicii, utilizarea Android a obligat producătorii de telefoane, precum Samsung Electronics şi HTC, să respecte standardele sistemului de operare, renunţând la puterea lor individuală.

    La cinci ani de la introducerea Android, producătorii europeni de telefoane Nokia şi Ericsson au renunţat complet la fabricarea de telefoane.

    Cu cât Google şi alţi producători de software se implică mai mult în ecosistemele auto, cu atât banii consumatorilor vor merge către companiile tehnologice în loc să meargă la producătorii auto, a spus Juergen Reiner, partener la compania de consultanţă Oliver Wyman.

  • Incursiunea Google pe segmentul sistemelor de operare auto întâmpină opoziţie în Germania

    Sistemul Android Auto ar permite şoferilor să interacţioneze cu sistemele de muzică şi navigare ale maşinilor, relatează Bloomberg.

    În luna ianuarie, Google a anunţat lansarea Open Automotive Alliance, structurată ca un parteneriat cu producătorii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule.

    Marii producători auto germani nu s-au arătat interesaţi de proiect. Între marii absenţi se află Daimler, compania-mamă a Mercedes, şi liderul industriei de lux BMW.

    Volkswagen şi brandul Audi al grupului s-au alăturat alianţei, dar au spus că vor să limiteze accesul Google la informaţii majore legate de vehicule, întrucât nu vor ca Android să controleze maşinile aşa cum se întâmplă în cazul telefoanelor şi tabletelor.

    Politicienii germani şi-au exprimat şi ei îngrijorarea că importanţa industriei germane ar putea fi diluată dacă Google obţine acces la date privind comportamentul şi deplasările maşinilor şi pasagerilor.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, deja îngrijorat de puterea deţinută de Google pe piaţă, vrea să împiedice compania americană să obţină o poziţie de monopol ca partener în construcţia de maşini autonome.

    În 2012, industria auto a generat 6,5% din veniturile impozabile din Germania, potrivit Biroului Federal de Statistică, fiind cel mai mare sector manufacturier al ţării.

    “Sub nicio formă nu trebuie să permitem ca dezvoltarea noastră să depindă de companii ca Google”, a declarat Joachim Pfeiffer, purtător de cuvânt al blocului parlamentar al lui Merkel, pentru politică în economie şi energie.

    Piaţa softurilor pentru conducere asistată ar putea atinge 20 de miliarde de euro până în 2030, conform firmei de consultanţă Roland Berger.

    Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze, dar a precizat că grupul a renunţat la obiectivul ca primele maşini prevăzute cu sistemul Android Auto să intre în circulaţie până la sfârşitul acestui an.

    Lecţiile date de industria telefoanelor mobile este proaspătă pentru directorii de companii şi autorităţile de reglementare. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni depind de aplicaţii mobile şi servicii, utilizarea Android a obligat producătorii de telefoane, precum Samsung Electronics şi HTC, să respecte standardele sistemului de operare, renunţând la puterea lor individuală.

    La cinci ani de la introducerea Android, producătorii europeni de telefoane Nokia şi Ericsson au renunţat complet la fabricarea de telefoane.

    Cu cât Google şi alţi producători de software se implică mai mult în ecosistemele auto, cu atât banii consumatorilor vor merge către companiile tehnologice în loc să meargă la producătorii auto, a spus Juergen Reiner, partener la compania de consultanţă Oliver Wyman.

  • Germania va trimite aproximativ 100 de instructori militari în Irak

    “Coaliţia guvernamentală germană a ajuns la un acord pentru trimiterea a circa 100 de instructori militari, în cadrul unei operaţiuni desfăşurate în cooperare cu Italia, Olanda şi ţările scandinave”, a comunicat Ministerul german al Apărării.

    Generalul american James Terry a anunţat luni că ţările care participă la coaliţia contra grupului terorist Stat Islamic vor trimite 1.500 de militari în Irak. La coaliţia internaţională coordonată de Statele Unite participă aproximativ 60 de state.

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Angela Merkel, aleasă lider al Uniunii Creştin-Democrate pentru a opta oară, cu 96,72 la sută din voturi

    În anul 2012, Merkel a primit 97,94 la sută din voturi, cel mai bun scor.

    Merkel a fost singurul candidat al scrutinului organizat în timpul congresului federal desfăşurat la Koln, în vestul Germaniei.

    Angela Merkel este cancelar al Germaniei de nouă ani, fiind liderul CDU de 14 ani.

    Merkel a fost prima femeie ajunsă la conducerea unui mare partid politic german.

  • Angela Merkel ACUZĂ: Rusia este o sursă de dificultăţi pentru vecini UE ca Republica Moldova, Georgia şi Ucraina

    “Cu (Republica) Moldova, Georgia şi Ucraina avem trei ţări din vecinătatea noastră, la est, care au semnat în mod suveran un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia cauzează dificultăţi acestor trei ţări“, a subliniat Merkel pentru Die Welt, potrivit unor fragmente difuzate înainte de publicare.

    “Vedem, în plus, că Rusia încearcă să menţină sub dependenţă economică şi politică anumite ţări din vestul Balcanilor”, a adăugat cancelarul german.

    Merkel a fost întrebată ce părere are despre criticile pe care i le-au adresat trei foşti cancelari germani, şi anume conservatorul Helmut Kohl şi social-democraţii Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder, susţinători ai unei linii mai flexibile faţă de Moscova.

    “Sunt convinsă că răspunsul european comun la acţiunile Rusiei este bun”, a replicat ea. “Faptul că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei nu trebuie să rămână fără urmări”, a adăugat cancelarul conservator.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut joi un discurs virulent, în care a acuzat Occidentul că vrea să “frâneze” avântul Rusiei şi că ar căuta în continuare să o tragă în jos atunci când devine “prea puternică, independentă”, pe fondul crizei din jurul Ucranei.

    Ţările occidentale, care acuză Kremlinul că-i susţine militar pe separatiştii din estul Ucrainei, o acuzaţie respinsă de către Moscova, au impus mai multe serii de sancţiuni Rusiei, care-i pun economia la grea încercare. Moscova a reacţionat faţă de aceste sancţiuni prin măsuri de restricţionare a anumitor produse europene şi americane.

    În cel mai recent exemplu, autorităţile veterinare ruseşti au anunţat miercuri suspendarea începând de luni a importurilor de fructe şi legume provenind din Albania, afirmând că ţara prezintă ca fiind ale sale produse europene interzise în Rusia.

     

  • Un tânăr român de 28 de ani şi-a construit o firmă de 50 de milioane de lire sterline. Nu are maşină şi stă cu chirie

    Emi Gal are 28 de ani şi este CEO al Brainient, o afacere online prezentă pe mai multe continente. Televiziuni din ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma produsă de Brainient pentru a face publicitate pe tablete şi telefoane, scriu cei de la stirileprotv.ro.

    Concret, Brainient este o soluţie de integrare a anunţurilor publicitare în cadrul conţinutului vizionat pe dispozitive mobile.

    “Avem clienţi care rulează campanii pe mai multe pieţe, precum Brazilia sau Singapore”, a declarat Emi Gal în cadrul unui interviu acordat celor de la The Guardian. “Coordonăm toate aceste campanii de la sediul din Londra, având de asemenea oameni de vânzări în multe alte locaţii.”

    Deşi are o situaţie financiară foarte bună, tânărul nu are maşină şi locuieşte cu chirie într-unul dintre cele mai active cartiere din Londra, Soho. Emi Gal împarte apartamentul cu un amic, şi el antreprenor de succes.

    Emi Gal a fost pasionat de informatică de când era copil. La 10 ani s-a apucat să creeze cărţi de vizită pentru profesorii din şcoala sa; ulterior a învăţat să programeze şi a făcut site-uri. La 19 ani a pornit prima sa firmă, iar câteva luni mai târziu a închiriat un birou pe Calea Dorobanţi, notează sursa citată.

    Compania lui Emi Gal, Brainient, este în prezent evaluată la 50 de milioane de lire sterline.

  • O nouă GREVĂ la Lufthansa, anunţată pentru joi

    Greva, a 11-a începând din aprilie, care urmează unei încetări a lucrului timp de 36 de ore ce s-a încheiat marţi la miezul nopţii, a fost anunţată pentru joi, la ora locală 03.00 (04.00, ora României), până la ora locală 23:59 (vineri, 00:59, ora României), de către sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit, într-un comunicat emis marţi seara.

    Conflictul social declanşat în primăvară s-a intensificat în compania aeriene germană în ultimele zile, printr-o grevă de 36 de ore, de luni de la miezul nopţii, care a condus la anularea a peste 1.000 de zboruri.

    Aceste anulări au vizat legături atât cu plecare, cât şi cu sosire la Frankfurt, dar şi de pe numeroase aeroporturi internaţionale, ca Londra, Seul, Dubai, Tel Aviv sau Buenos Aires.

    Filialele Germanwings şi zborurile pe distanţă scurtă şi medie nu sunt, în schimb, afectate de greva de joi, a precizat sindicatul.

    Piloţii Lufthansa se opun modificării unor condiţii la finalul carierei. Ei vor să păstreze posibilitatea de a se pensiona anticipat la 55 de ani, cu 60% din salariu până la vârsta oficială de pensionare, de 65 de ani.

    Lufthansa reuşeşte uneori să evite problemele cauzate de greve, punând să zboare alţi piloţi, dintre care unii ocupă alte funcţii în cadrul companiei, şi avertizându-i în avans pe pasageri.

  • Piloţii Lufthansa intră din nou în grevă începând de luni

    Această grevă, a zecea începând din aprilie, va conduce la anularea a sute de zboruri, potrivit previziunilor companiei, citate de agenţia germană de presă DPA. Zborurile interne şi cele către Europa cu plecare din Frankfurt şi Munchen vor fi afectate cu precădere, dar nu şi zborurile de lung curier, potrivit DPA.

    Greva va începe luni la prânz (13.00 ora României) şi se va încheia la miezul nopţii (01.00 ora României). Aceasta ar urma să afecteze zborurile de scurt şi mediu curier din Germania, precum şi cele de lung curier, a declarat într-un comunicat sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit, care a anunţat deja vineri seara eşecul negocierilor cu conducerea gigantului aerian, sugerând posibilitatea unei noi greve.

    Zborurile de marfă ale Lufthansa Cargo ar urma să fie, de asemenea, afectate de această mişcare socială începând cu ora 02.00 GMT (04.00 ora României) şi până cu puţin înainte de miezul nopţii.

    Germanwings, filiala low cost a Lufthansa, nu este afectată de grevă, a adăugat sindicatul.

    Sindicatul piloţilor Cockpit susţine că responsabilitatea eşecului negocierilor care au loc din octombrie revine conducerii Lufthansa, prima companie aeriană din Europa, “în pofida tuturor eforturilor piloţilor de a se ajunge la un compromis”.

    “Trebuie găsită o soluţie (…) Suntem pe punctul de a reuşi dar negocierile trebuie să se reia şi să fie duse la capăt”, a declarat duminică pentru presa germană un alt purtător de cuvânt al Lufthansa, Barbara Schädler.

    “Suntem în continuare convinşi că o soluţie nu va putea fi găsită decât împreună şi la masa de negocieri”, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Lufthansa, într-un comunicat.

  • Angela Merkel îi transmite un mesaj de susţinere lui Iurie Leancă înaintea alegerilor de duminică

    Merkel i-a urat succes premierului, dar şi întregului Partid Liberal-Democrat, din care face parte acesta, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău.

    “Sub conducerea dumneavoastră au fost consolidate eforturile pentru apropierea Republicii Moldova de Europa şi, astfel, au fost aprofundate relaţiile cu Uniunea Europeană. Scrutinul de duminică va decide dacă moldovenii îşi doresc să continue calea spre integrarea europeană şi să devină membri ai Uniunii Europene“, afirmă cancelarul german.

    Angela Merkel s-a arătat convinsă că este în interesul Republicii Moldova să continue calea modernizării. “Tocmai din acest considerent doresc să vă încurajez în angajamentul dumneavoastră de a convinge populaţia Republicii Moldova de necesitatea politicii de reformare”, afirmă Merkel.

    Ultima dată, Iurie Leancă şi Angela Merkel au avut o întrevedere în luna iulie, la Berlin, în cadrul vizitei oficiale a premierului moldovean în Germania, la invitaţia cancelarului.