Tag: ue

  • Bani nerambursabili pentru tineri fermieri: 50 de milioane de euro

    Fondurile nerambursabile alocate pentru aceasta sesiune de
    primire a proiectelor pentru Masura 112 sunt de 50 de milioane de
    euro.
    Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 euro
    pentru o exploatatie agricola cu dimensiune minima de 6 UDE
    (unitate de dimensiune economica). In cazul extinderii exploatatiei
    agricole, sprijinul pentru instalarea fermierului poate creste cu
    2.000 euro / 1 UDE , dar nu va putea depasi 25.000 euro /
    exploatatie.

    Pentru instalarea tinerilor fermieri, principiul finantarii
    nerambursabile este acela al acordarii unei prime de instalare.
    Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata. Prima
    transa, intr-un procent de 60% din valoarea sprijinului pentru
    instalare, iar cea de a doua transa va fi de 40% din totalul
    sprijinului.

    Depunerea proiectelor aferente Masurii 112 se va face la
    Oficiile Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit ale
    APDRP, zilnic, in intervalul orar 09:00 – 14:00.

    Termenul limita al depunerii cererilor de proiecte pentru
    aceasta sesiune este vineri, 29 iulie 2011, ora 12:00.Pentru a
    primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa
    indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate
    in cadrul Ghidul Solicitantului aferent acestei masuri de
    finantare. Acesta se poate descarca gratuit de pe pagina de
    internet a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,
    www.aprdp.ro.

  • Romania ar putea primi inapoi 46 de milioane de euro din contributia sa la bugetul UE

    Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de
    4,54 miliarde de euro. Acesti bani reprezinta surplusul ramas din
    anul financiar 2010. Din total, 2,72 miliarde de euro reprezinta
    excedentele din programele aplicate in 2010. Restul de bani provin
    din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri
    rezultate din diferentele de curs valutar.

    Totalul contributiilor initial aprobate ale statelor membre la
    bugetul UE este de 94,56 miliarde de euro, din care dupa
    rectificarea propusa de PE ar urma sa ramana 90,02 miliarde.
    Contributia Romaniei fixata initial a fost de 965.258.081 euro, din
    care excedentul pe care ar urma sa-l primeasca inapoi reprezinta
    46.336.945 euro.

    Cea mai mare suma ar urma s-o primeasca inapoi Germania, cel mai
    mare contributor la bugetul european, respectiv 922,9 milioane de
    euro.

    Raportorul propunerii este Sidonia Elżbieta Jędrzejewska din
    Polonia, tara care de la 1 iulie preia presedintia UE.

    In 2009, Romania a contribuit cu 1,22 miliarde de euro la bugetul
    UE si a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole si
    vamale in numele UE, din care Romania poate retine 25% ca taxa
    administrativa.

    Tot in 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din
    aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli
    agricole. Politica regionala a reprezentat 31% din cheltuieli. in
    2009, Romania a fost una dintre putinele tari care a beneficiat de
    finantari prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro,
    ceea ce reprezinta 21% din cheltuielile totale ale UE in
    Romania.

  • Cresterea economica se va incetini anul acesta in zona euro – Raiffeisen

    Pe de o parte, motorul zonei euro, format din tari precum
    Germania si Austria, a recuperat deja pierderile din 2009. “Pentru
    2011, ne asteptam la o rata de crestere de 3,3% pentru Austria si
    de 3,6% pentru Germania”, spune Peter Brezinschek, analistul sef al
    Raiffeisen Bank International AG. “Pe de alta parte, Portugalia si
    Grecia raman in recesiune, scaderea de peste 3% a economiei Greciei
    fiind cea mai mare din intreaga zona euro”.

    In mai, nivelul inflatiei anuale in zona euro era de 2,7%,
    semnificativ peste prognoza de 2% a Bancii Centrale Europene. Cu
    toate acestea, Brezinschek considera ca inflatia nu a atins inca
    punctul de maxim si ar putea urca pana la 3% in iulie. “Dar aceasta
    crestere prognozata nu este cauzata de vreo crestere generala a
    preturilor pentru toate bunurile si serviciile; mai degraba, ea
    reflecta cresterea preturilor energiei si alimentelor. Ne asteptam
    ca ratele inflatiei sa isi revina in a doua jumatate a
    anului.”

    Din moment ce inflatia nu va atinge punctul de maxim decat in
    lunile de vara, Brezinschek se asteapta ca rata dobanzii Bancii
    Centrale Europene sa ajunga in iulie la 1,5%. Tinta pentru aceasta
    prima faza a majorarilor pare sa fie 2%.

    Cu o injectie de fonduri UE/FMI si o noua orientare a Greciei catre
    aspectele structurale si de crestere, situatia ar trebui sa se
    detensioneze temporar, incepand din a doua jumatate a anului.
    “Totusi, aceasta presupune ca guvernul grec va adopta noi masuri de
    reforma si va aplica programul de privatizare. Posibilitatea insa
    ca ajutorul UE/FMI sa nu isi atinga scopul din cauza unei lipse a
    vointei de a face reforma in Grecia, precum si faptul ca tara nu
    isi va mai putea indeplini obligatiile de plata nu sunt un risc
    neglijabil”, apreciaza Brezinschek.

    Helge Rechberger, specialist in pietele de actiuni, se asteapta ca
    evolutia evenimentelor din urmatoarele cateva saptamani sa depinda
    de masura in care guvernul grec reuseste sa depaseasca obstacolele.
    Analistul considera ca depasirea votului de incredere in
    Parlamentul grec este doar unul dintre pasii care trebuie facuti si
    nu ar trebui privita cu optimism exagerat. “Desi consideram
    pozitive atat tendinta profiturilor companiilor cat si evaluarile,
    ramanem precauti in ceea ce priveste evolutia pietelor de actiuni
    in zona euro in urmatoarele cateva luni”, spune Rechberger.

    Rechberger se asteapta ca trecerea Greciei peste perioada de criza
    si rezultatele trimestrului al doilea sa incurajeze investitiile in
    actiuni si obligatiuni emise de companii, intrucat perspectivele
    pentru profit raman peste medie, iar evaluarile sunt favorabile. El
    se asteapta ca performanta mai slaba a pietelor emergente sa se
    apropie de sfarsit in cursul trimestrului al treilea, principalele
    domenii in revenire urmand sa fie IT, energia, materiile prime,
    industria si finantele.

    Evolutia economica pe ansamblul zonei euro ar trebui sa fie mai
    omogena in 2012, reflectand rezolvarea crizei datoriei suverane.
    Totusi, aplicarea masurilor necesare acestei evolutii ar putea
    genera turbulente pe parcursul anului. “Subiectul datoriilor ar
    putea sa fie din nou de interes pentru investitorii de pe pietele
    financiare, indeosebi in primavara lui 2012, atunci cand vor fi
    publicate datele referitoare la deficit si datorie, precum si noile
    planuri de buget”, considera Brezinschek.

    In ce priveste SUA, Brezinschek se asteapta sa existe o amanare
    pana in 2012 a cresterii ratei dobanzii, din cauza ingrijorarii Fed
    referitoare la cresterea economica slaba. “Cresterea masiva a
    preturilor combustibilului intre martie si mai a sugrumat, in
    trimestrul al doilea, consumul privat din Statele Unite”, observa
    analistul. Cu toate acestea, pornind de la situatia mai buna de pe
    piata muncii, analistii RBI prezic o intoarcere la rate mai inalte
    de crestere economica in Statele Unite in cea de-a doua jumatate a
    anului, ajungandu-se la o rata de crestere de 2,7% in 2011.

  • Grecia trece un prim hop: parlamentul a aprobat planul de austeritate (VIDEO)

    Votul, in care partidul socialist (PASOK) de guvernament a
    reusit sa invinga opozitia, cu o majoritate de 155 de voturi din
    300, a avut loc pe fundalul protestelor masive de la Atena si
    Salonic contra austeritatii dictate de UE si FMI si al grevei
    generale de 48 de ore convocate incepand de marti de
    sindicate.

    Joi va avea loc un al doilea vot, centrat pe diversele
    componente ale planului
    , incepand cu majorarea unor taxe si
    impozite si terminand cu
    programul de privatizare
    si ce companii vor fi incluse in el.
    Daca parlamentul nu ar fi votat, Grecia ar fi ramas fara finantare
    externa la jumatatea lunii iulie.

    O parte dintre manifestantii din Piata Syntagma din Atena, care
    au venit regulat in piata incepand de la finele lunii mai, si-au
    facut deja cunoscuta intentia de a ramane acolo inclusiv dupa
    incheierea votului din parlament, anticipand ca planul de
    austeritate va fi votat de parlament.

    In cursul manifestatiilor de marti si miercuri au avut loc si
    incidente violente, in cursul carora cei cateva sute de anarhisti
    prezenti in mijlocul zecilor de mii de oameni iesiti in strada au
    provocat ciocniri cu fortele de ordine, aruncand cu pietre si
    cocteiluri Molotov in politistii care asigurau ordinea in
    piata.

    Vezi aici fluxuri
    video live din Piata Syntagma.

    Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
    aici
    .

    Planul de austeritate prevede vanzarea unor active ale statului,
    de la monopolul energetic national si pana la operatorii porturilor
    Pireu si Salonic, introducerea unor taxe suplimentare pe salarii
    intre 1% si 5%, taxe mai mari pentru restaurante si baruri, taxe
    mai mari pe combustibili si coborarea plafonului de venit scutit de
    impozit de la 12.000 la 8.000 de euro. Ziarul elen To Vima, preluat
    de Bloomberg, a calculat ca povara suplimentara pentru o familie
    greceasca medie va fi de 2.795 de euro pe an, adica aproape de
    echivalentul unui salariu mediu pe o luna.

    In 2010, economia elena a scazut cu 4,4% si este estimata sa se
    contracte cu inca 3,8% in acest an. Datoria este estimata sa
    creasca de la 140% la 166% din PIB.

  • Romanii platesc mai mult pentru energie si gaze fata de tari bogate din UE, raportat la venituri

    Desi romanii beneficiaza, in valoare nominala, de cele mai
    scazute preturi la gaze din UE si aproape cel mai reduse tarife la
    electricitate, veniturile mici ale populatiei urca aceste cifre
    pana aproape de si chiar peste media Uniunii Europene, raportat la
    puterea de cumparare, reiese dintr-un comunicat prezentat miercuri
    de Eurostat.

    Astfel, consumatorii casnici din Romania plateau, in a doua
    jumatate a anului trecut, 10,52 euro per 100 kWh de electricitate,
    in urcare cu 8,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2009. Raportat
    la puterea de cumparare, pretul creste de aproape doua ori, la
    20,25 euro per 100 kWh, lasand in urma media UE, de 17,08 euro.

    Spre comparatie, francezii platesc 15,98 euro per 100 kWh in
    termeni nominali, insa tariful ajustat in functie de paritatea
    puterii de cumparare este de 11,26 euro, putin peste jumatate din
    cel calculat in cazul Romaniei si cu mult sub media UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proteste masive la Atena. Ciocniri intre politie si anarhisti (LIVE VIDEO)

    Grupurile de anarhisti cu cagule, care au incercat sa dea foc
    unor obiecte din piata si apoi au inceput sa arunce cu pietre, sunt
    aceleasi care isi fac aparitia de obicei la manifestatiile din
    Grecia, punand in umbra caracterul pasnic al acestora. In cazul de
    fata, anarhistii au aparut pe fondul protestului pasnic a circa
    20.000 de greci adunati in fata parlamentului elen, unde se dezbate
    noul program de austeritate ce conditioneaza primirea oricarei
    viitoare finantari de la UE si FMI.


    Watch
    live streaming video
    from
    stopcarteltvgr
    at livestream.com

    Trei politisti au fost raniti de pietrele aruncate, mai multe
    vehicule au fost avariate, iar o persoana a fost injunghiata in
    cursul luptelor intre grupurile rivale de anarhisti. Trei
    manifestanti au avut nevoie de tratament medical pentru intoxicatii
    cu gaze lacrimogene, a transmis Reuters. Numarul politistilor
    prezenti in piata este estimat la peste 5.000.

    Vezi aici si alte
    fluxuri video live din Piata Syntagma.

    Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
    aici
    .

    Zecile de mii de protestatari pasnici cer, in demonstratiile
    organizate in aceste zile la Atena si la Salonic, renuntarea la
    programul de austeritate si denuntarea memorandumului cu UE si FMI,
    cu argumentul ca pana acum austeritatea n-a folosit la nimic, ci
    doar a adancit si mai mult tara in recesiune, a facut si mai
    dificil accesul la finantare de pe pietele externe si a dus la
    depunctarea tarii de catre agentiile de rating, infundand astfel
    Grecia intr-un cerc vicios fara iesire.

    Votul propriu-zis asupra masurilor guvernului va fi dat miercuri
    dupa-amiaza, iar pana atunci sunt programate dezbateri in
    parlament. Sindicatele au programat greva generala de 48 de ore
    incepand de marti, iar manifestantii din Piata Syntagma planuiesc
    ca miercuri sa inconjure cladirea parlamentului, spre a-i determina
    pe deputati sa respinga planul de austeritate, care prevede
    majorari de impozite si taieri de cheltuieli estimate sa aduca la
    bugetul statului 28 de miliarde de euro in curs de cinci ani.

  • CE vrea un responsabil politic pentru gestionarea pe orizontala a fondurilor UE in Romania

    “Comisia Europeana a cerut explicit de mai multa vreme, de
    foarte mult timp, autoritatilor romane desemnarea unei persoane cu
    rang de ministru care sa gestioneze pe orizontala problematica
    fondurilor europene”, au declarat sursele citate.Potrivit acestora,
    formula concreta prin care se va realiza acest lucru va ramane la
    latitudinea autoritatilor romane.

    “Ideea a fost aceea de a avea un responsabil politic de prim
    rang in aceasta privinta. Nu inseamna ca persoana respectiva ar
    prelua de exemplu autoritatile de management de la ministere, ci o
    serie de chestiuni pe orizontala, precum licitatiile sau negocierea
    alocarilor pentru urmatorul cadru financiar care va incepe din anul
    2013”, au explicat sursele citate.

    Prim-vicepresedintele PDL Sorin Frunzaverde a declarat, luni,
    pentru MEDIAFAX, ca in sedinta coalitiei a avut loc o discutie
    privind posibilitatea infiintarii unui minister al afacerilor
    europene, dar ca nu s-a luat nicio decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cultivatorii romani de castraveti si tomate au solicitat CE despagubiri de 1,46 milioane euro

    “Fiecare dintre producatori trebuie sa-si recupereze pierderile
    din acea perioada. Valoarea totala a despagubirilor solicitate este
    de 1,19 milioane euro pentru castraveti si de peste 275.000 euro
    pentru tomate”, a spus ministrul intr-o conferinta de presa.

    El a adaugat ca la o vizita din urma cu cateva zile intr-un
    supermarket din Romania nu a sesizat nicio diferenta in ceea ce
    priveste vanzarile de castraveti comparativ cu perioada anterioara
    imbolnavirilor cu E.coli.

    “Eu spun ca am depasit aceasta problema, pentru ca a fost
    tratata cu seriozitate. Vanzarile se desfasurau ca in oricare zi”,
    a mai spus Tabara.
    La inceputul lunii iunie, ministrul a anuntat ca producatorii de
    castraveti din Romania vor fi despagubiti cu pana la 247.200 euro,
    la pierderi estimate la noua milioane de euro pana la 1 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moody’s: Daca depunatorii la bancile grecesti isi retrag 35% din bani, apare un “risc major de lichiditate”

    Agentia considera, intr-un raport citat de Reuters, ca motivatia
    retragerii pentru aproape jumatate din bani tine de recesiune si de
    masurile de austeritate luate de guvernul de la Atena, care au
    redus puterea de cumparare si veniturile grecilor. Pentru restul
    depozitelor retrase, motivatia tine de ingrijorarea clientilor
    privind sanatatea financiara a bancilor si dorinta de a-si minimiza
    riscul.

    Moody’s atrage atentia ca bancile grecesti s-ar putea confrunta cu
    “o lipsa severa de lichiditati” daca retragerea depozitelor ajunge
    la 35% din total si a calificat ritmul actual al retragerilor drept
    “un factor negativ esential” pentru banci.

    Retragerile de depozite s-au accelerat in mai si iunie, pe fondul
    tensiunilor politice si al incertitudinilor privind viitorul
    finantarii Greciei. “Riscul de continuare a scoaterii banilor din
    banci reprezinta un risc major de lichiditate, intrucat perceptia
    depunatorilor este afectata de evolutiile politice negative si de
    capacitatea Greciei de a-si rambursa la timp obligatiile de plata”,
    arata raportul Moody’s.

    Conform datelor disponibile la Banca Nationala a Greciei, citate
    de CNN, depozitele populatiei in bancile grecesti s-au redus din
    decembrie 2010 pana in mai 2011 cu 12 miliarde de euro.

    Marti este o zi cruciala din punctul de vedere al eforturilor de
    salvare a Greciei, avand in vedere ca parlamentul incepe discutiile
    asupra noului program de austeritate initiat de guvern, in valoare
    de 28 de miliarde de euro, de care depinde toata viitoarea
    finantare a tarii, respectiv cele 12 miliarde de euro de la UE si
    FMI si noul credit ce va fi negociat de Grecia cu UE si FMI,
    respectiv 100-120 de miliarde de euro.

    La Atena, in Piata Syntagma au inceput sa se adune deja primele mii
    de manifestanti care contesta planul de austeritate si cer
    renuntarea la memorandumul cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana.
    Sindicatele au organizat pentru azi si maine o greva
    generala.

    Analistii Societe Generale, citati de Kathimerini, au estimat ca
    sunt 30% riscuri ca planul de austeritate sa nu fie aprobat de
    parlament.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).