BusinessMagazin

Tag: psd

  • Micile vise de mărire ale clasei politice

    Fumigena lui Voiculescu, cu rolul de a descuraja un nou plan prezidenţial de a forma o nouă majoritate post-electorală în jurul PDL, le-a dat ocazia unora dintre liderii USL (Călin Popescu-Tăriceanu, Ioan Rus) să-şi afirme frustrările faţă de actuala conducere a uniunii (Tăriceanu, principalul vânător al şefiei PNL în locul lui Crin Antonescu, a spus chiar că “unii ar trebui să se vindece de obsesia suspendării”, făcând evident aluzie şi la Antonescu). De partea cealaltă, fumigena lui Voiculescu a dat prilejul unora dintre liderii opoziţiei (Sulfina Barbu) să dezvăluie că speră încă nu doar la spargerea USL înainte sau după alegeri (ceea ce, având în vedere caii mari pe care se află candidaţii uniunii, are probabilitate zero), ci chiar la desemnarea de către preşedintele Băsescu a unui premier din partea ARD.

    Numai că ARD nu face nimic ca să merite puterea: proiect de guvernare nu are, nici măcar unul de formă; a repus pe liste 23 dintre cei 36 de candidaţi respinşi de comisia de etică formată de Monica Macovei, ba chiar cu indignare că Macovei şi-a permis să le refuze candidatura pe motive de integritate morală; şi-a trimis candidaţii “grei” din Bucureşti exclusiv în colegiile uşoare (Arad, Neamţ), iar în rest a desemnat doar candidaţi care nu pun deloc probleme celor de la USL, lăsând impresia unui non-combat extrem de dezagreabil pentru electoratul dreptei.

  • N-aduce anul (o vară întreagă cu Barroso) ce-aduce ceasul (o zi cu Dan Diaconescu)

    În privinţa liniştii, Victor Ponta deja a dovedit de mult că o doreşte, sătul fiind să tragă ponoasele împreună cu PSD, la Bucureşti şi la Bruxelles, pentru eşecul de la referendum. Mai greu va fi cu linia cea foarte sensibilă, întrucât pe de o parte trebuie să ofere ceva părţii din electorat şi din USL care îl acuză ba că a făcut blat cu Traian Băsescu, ba că şi-a pierdut curajul în faţa ameninţărilor de la CE şi FMI, iar pe de altă parte trebuie să dea satisfacţie părţii din electorat şi din USL care s-a săturat de scandal şi vrea să vadă că Guvernul face ceva pentru economie şi societate până la alegeri.

    Chiar dacă toate sondajele arată că USL va câştiga alegerile cu ponderi de vot între 49% (sondaj CSOP, 7-10 sept.) şi 62% (sondaj CCSB, 28 aug. – 1 sept.), USL nu mai poate miza în niciun caz numai pe cartea luptei cu Băsescu şi să lase pe planul al doilea calitatea guvernării. Această realitate post-referendum se reflectă în faptul că Victor Ponta, adeptul încetării conflictului politic, a urcat pe primul loc în topul încrederii în politicieni, ajungând la 24% (sondaj IRES, 10 sept.) – 29% (sondaj CSOP), în timp ce Crin Antonescu a coborât la 17% (sondaj IRES) – 25% (sondaj CSOP). În aceste condiţii, în tabăra PNL creşte temerea că PSD şi-ar pregăti un candidat propriu la prezidenţiale. Sondajul IRES, institut coordonat de Vasile Dâncu (PSD), pune deja întrebarea dacă Sorin Oprescu are şanse să candideze la preşedinţie în 2014, întrebare la care 66% dintre cei chestionaţi răspund afirmativ.

    Până la alegeri USL nu se va rupe, însă speculaţiile despre trădarea lui Antonescu de către Ponta şi chemările tot mai insistente ale liderilor PDL adresate PNL de a forma ulterior o coaliţie cu alianţa dreptei (la care, fireşte din considerente de stabilitate a guvernării, ar fi invitate PP-DD şi UDMR) lasă deschis pentru PSD riscul de a rămâne în ofsaid după alegeri. Şi nu sunt de neglijat nici efectele scandalului Oltchim, care s-ar putea dovedi mult mai eficient decât prestaţia Alianţei România Dreaptă în a rupe voturi de la PSD în favoarea PP-DD: un Dan Diaconescu care pozează fie în salvator al Oltchim, fie în victima care n-a fost lăsată de USL să salveze Oltchim este o figură care subminează politic imaginea lui Victor Ponta net mai mult decât retorica unor Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu sau Mihail Neamţu.

  • Gabriela Firea s-a înscris în PSD: Dacă răspund criteriilor partidului, voi intra şi în competiţia pentru Parlament

    Potrivit lui Negoiţă, intrarea lui Firea în PSD este un câştig pentru formaţiune. Ecaterina Andronescu şi Rovana Plumb au declarat, la rândul lor, că salută intrarea în partid a vedetei TV. Gabriela Firea a declarat, răspunzând unei întrebări, că va intra în competiţia pentru Parlament din această iarnă, în condiţiile în care va răspunde criteriilor partidului pentru acest lucru. “Dacă răspund criteriilor partidului, voi intra şi în competiţia pentru Parlament, (…) aşa bătăioasă cum sunt”, a declarat Firea, răspunzând unei întrebări pe această temă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cusurul comun al partidelor: frica de un electorat pe care nu-l cunosc

    Ambele alianţe mari care participă la alegeri (USL şi Alianţa România Dreaptă) sunt terorizate de perspectiva unei înfrângeri, pentru că aceasta ar fi decisivă. Pentru USL, înfrângerea înseamnă mai puţin de 50% din mandate şi deci o guvernare formată de preşedintele Traian Băsescu din actuala opoziţie şi cu ce s-ar putea rupe din USL. Pentru ARD, înfrângerea ar însemna soarta CDR din 2000, adică irelevanţa PDL şi a partiduleţelor aliate cu el. Aşa se face că amândouă alianţele acţionează mânate de o frică teribilă faţă de un electorat căruia nu ştiu să-i anticipeze reacţiile şi în faţa căruia n-au nicio idee stabilă în afară de “votaţi cu noi, oricum ceilalţi sunt mai răi”.

    Componentele celor două alianţe au păreri divergente despre felul cum poate fi cucerit electoratul, căruia îi atribuie mecanic sentimentele lor, iar de aici apar conflicte; din cauza fricii de a nu pierde puncte electorale, conflictele sunt însă fie înăbuşite cu eforturi vizibile, fie izbucnesc şi apoi sunt negate în chip ridicol de politicienii care vor să pară uniţi.

    La USL, în ACS (Alianţa de Centru-Stânga – PSD + UNPR) domină percepţia că electoratul vrea bună guvernare în cadrele stabilite de UE, fără scandaluri, în timp ce în ACD (Alianţa de Centru-Dreapta – PNL + PC) domină percepţia că oamenii vor un război până-n pânzele albe şi cu orice risc contra lui Băsescu şi a susţinătorilor lui din UE. Conflictul se manifestă din plin în presa apropiată ACD, care loveşte PSD şi guvernul Ponta din toate poziţiile, deşi Crin Antonescu şi Victor Ponta pretind că se înţeleg bine în continuare. Deocamdată, negocierile pentru împărţirea brută a colegiilor s-au încheiat fără incidente, în sensul dorit de PSD, care şi-a rezervat un număr mai mare de locuri pentru ACS (246 de colegii), în detrimentul ACD (206), care iniţial dorise împărţirea egală a locurilor între cele două sub-alianţe. Presiunile asupra premierului Ponta de a se arăta cât se poate de agresiv la adresa lui Traian Băsescu vor continua însă, iar ceea ce complică lucrurile e că aceste presiuni se vor muta în planul politicii externe, în relaţia cu UE, unde opoziţia faţă de uniunea bancară enunţată de Comisia Europeană ca prim pas spre federaţia Statelor Unite ale Europei a început deja să se contureze în tabăra ACD.

    La ARD, PDL nu ştie nici cum să-şi păstreze electoratul de la alegerile locale, necum să atragă alţi votanţi, astfel încât a apelat la aceeaşi tactică de atunci: revopsirea gardului cu ajutorul micilor aliaţi PNŢCD, Forţa Civică (micul partid cedat lui Mihai-Răzvan Ungureanu de către Adrian Iuraşcu) şi Noua Republică, pentru ca amintirea PDL să se şteargă în favoarea noii “alianţe a reformiştilor”. Dar alianţa respectivă colcăie deja de frustrări, pe de o parte din partea adepţilor FC, care nu vor să-şi piardă identitatea într-o alianţă dominată tot de PDL, pe de altă parte din partea PDL la unison cu Noua Republică, din cauza ambiţiilor celor de la FC, dornici de nominalizări în colegii eligibile, dar fără capacitate de a trece pe cont propriu pragul electoral de 5%. Protocolul ARD a fost semnat totuşi, duminică, de PDL, FC şi PNŢCD, rămânând ca Noua Republică să-şi găsească locuri probabil pe lista PNŢCD, întrucât, din cauza a două contestaţii care trebuie examinate în justiţie, NR nu se poate înscrie ca partid până la termenul de 17 septembrie cerut de Biroul Electoral Central.

  • Deci terminăm sau nu cu scandalurile politice?

    Tema loviturii de stat, adăugată la scandalul în sine al suspendării, deja s-a întors însă nu doar contra USL, ci contra României, atât prin amânarea aderării la Schengen şi continuarea monitorizării prin MCV, dar şi prin afirmaţii ca ale şefului Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (PPE), care cere observatori OSCE la alegerile parlamentare din 9 decembrie, pe motiv de suspiciuni de fraudă masivă şi situaţie “extrem de critică” a democraţiei în România. Poate tocmai de aceea, sau şi de aceea, preşedintele Băsescu a ţinut să dea personal un semnal că lucrurile s-au întors la normal, prin scrisoarea de mulţumire adresată “liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici care s-au pronunţat în favoarea României în timpul crizei politice”, unde precizează că “instituţiile statului român democratic au ieşit întărite din această criză”.

    De partea cealaltă, responsabilitatea referendumului eşuat întârzie să fie asumată: fruntaşul PNL Ludovic Orban a preferat să arunce vina pe PSD, cu acuzaţia fantezistă că PSD e de vină pentru acceptarea pragului de prezenţă de 50%+1 la referendum. Dincolo de astfel de fumigene, la fel de stupide ca şi demonstraţiile solitare ale lui Ioan Ghişe împotriva invalidării referendumului ori asigurările lui Relu Fenechiu că vor continua demersurile pentru scoaterea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, până la alegerile parlamentare nu se va mai întâmpla nimic în USL sau din partea USL, fiindcă nu e nici în avantajul electoral al PSD, cu atât mai puţin al aliatului său mai mic PNL ca USL să se rupă.

    Aceasta nu înseamnă însă că spargerea USL nu rămâne un obiectiv al taberei pro-Băsescu, fie prin invitaţii adresate de Mihai-Răzvan Ungureanu membrilor PNL sătui de Crin Antonescu de a se înscrie în Alianţa România Dreaptă, fie prin alimentarea disensiunilor din USL, de genul afirmaţiilor lui Cezar Preda sau Mihail Neamţu că Ioan Rus, cel care a refuzat ajustarea listelor electorale în acord cu pretenţiile peneliştilor furioşi, ar fi un bun prim-ministru/lider al PSD, eventual într-o alianţă post-electorală cu PDL.

  • PDL, PNL şi PSD înregistrează restanţe la bugetul de stat. ANAF a început executarea silită

    Filiala PDL Cluj are datorii la bugetul de stat de 450 de lei, care reprezintă impozitul datorat pentru veniturile din salarii.

    De asemenea, filiala PDL din Călăraşi înregistrează datorii privind impozitul pe venituri din salarii de 554 de lei.

    Un alt caz este al filialei Partidului Liberal Democrat, filiala Timiş, care figurează în evidenţele ANAF cu 145 de lei, reprezentând de asemenea impozit pe venituri din salarii.

    Totodată, PNL a înregistrează restanţe de 79 de lei reprezentând dobânzi şi penalităţi, din totalul de 156 de lei pe care partidul l-a anunţat ca “obligaţii asumate de contribuabili prin declaraţii depuse la organul fiscal”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea asmuţire: Electoratul, îmbrâncit să voteze şi somat să boicoteze

    Pe susţinătorii preşedintelui Băsescu, frica de a nu părea că au rămas prea puţini în perspectiva alegerilor din toamnă şi frica de o USL capabilă să scoată în stradă mulţimi furioase (dacă Traian Băsescu s-ar întoarce la Cotroceni cu o majoritate zdrobitoare de voturi împotrivă la un referendum invalidat din lipsă de prezenţă) i-a împiedicat să recunoască din capul locului că lipsa de la vot e singura carte pe care pot miza. Ei s-au trezit derutaţi chiar de inconsecvenţa preşedintelui suspendat, care întâi i-a înfierat pe boicotişti, pe motiv că Vestul trebuie să vadă că poporului îi pasă de democraţie, apoi i-a aprobat, pe motiv că a calculat că referendumul va fi fraudat cu 10%, pentru ca în final să anunţe că el participă la vot, deşi tocmai susţinuse că referendumul face parte dintr-o lovitură de stat pentru care liderii USL trebuie pedepsiţi penal.

    Pe susţinătorii USL, frica de propria lor prezenţă slabă la vot (în ciuda ideii general propagate că tot poporul vrea demiterea lui Băsescu) i-a împins spre iluzia că s-ar putea elimina în ultima clipă pragul de participare la vot (în pofida deciziei CCR, care a confirmat păstrarea pragului prin ambele legi promulgate de preşedintele interimar Antonescu) ori spre absurditatea că dacă referendumul nu e validat, se cheamă că Băsescu rămâne tot suspendat, iar Parlamentul ar trebui să decidă repetarea votului.

    În realitate, invalidarea unui referendum din lipsă de prezenţă e un lucru absolut firesc atunci când nu sunt suficienţi alegători interesaţi de tema propusă: aşa a fost în 2007, când referendumul organizat de preşedintele Băsescu pentru votul uninominal a căzut, fiindcă au participat numai 26% dintre alegători, deşi 81% dintre participanţi au aprobat iniţiativa preşedintelui. Pe atunci, Băsescu era cel care susţinea că pragul de prezenţă e ceva nedemocratic, deşi n-a încercat să-l desfiinţeze, iar liderii PSD şi PNL pomeneau de boicot, deşi nu l-au ridicat la rang de strategie electorală oficială. În consecinţă, nici pentru PSD şi PNL de atunci n-ar fi fost “democratică” o eliminare a pragului de prezenţă, nici pentru Băsescu de atunci n-ar fi fost “democratic” ca PSD şi PNL să ordone electoratului boicotul. Numai că memoria politicienilor e scurtă – sau, în termenii lui Băsescu, “numai boul e consecvent”.

  • Claudiu Săftoiu este noul şef al Consiliului de Administraţie al TVR

    Săftoiu, propus de PNL, a fost ales de membrii CA al TVR cu 10 voturi “pentru”, 2 voturi “împotrivă” şi o abţinere, învingându-l astfel pe contracandidatul său Valentin Nicolau.

    Conform deciziei luate de majoritatea liderilor de grupuri parlamentare, PDL nu va avea niciun reprezentant în noul Consiliu de Administraţie al TVR, unde vor fi doar trei reprezentanţi de la PSD şi PNL şi câte unul de la UDMR şi UNPR.

    Săftoiu a fost consilier prezidenţial între 2004 şi 2006, de la începutul primului mandat al preşedintelui Traian Băsescu până la numirea sa în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe. În martie 2007, Săftoiu a demisionat din funcţia de director al SIE, după ce a susţinut că interceptările convorbirilor făcute de SIE sunt pe bază de mandat de la procurorul general şi că Serviciul dispune de aparatură de interceptare.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Glonţul de argint tras de Adrian Năstase

    Cu atât mai mult a contat momentul emoţional al spitalizării lui Năstase, care s-a dovedit factorul declanşator al unei înfruntări decisive între palatele Victoria şi Cotroceni, pe care până acum n-au putut-o amorsa nici presiunea de revanşă a PC şi a unora dintre fanii USL, nici ciondăneala despre cine reprezintă România la Consiliul European şi nici chiar scandalul plagiatului lui Victor Ponta.

    Premierul Ponta, cel mai mare obstacol de până acum în calea dorinţei colegilor săi de a porni suspendarea preşedintelui, şi-a dat frâu liber furiei şi acuzaţiilor la adresa lui Traian Băsescu, nesfiindu-se nici să presupună la spital că acesta e fericit fiindcă Adrian Năstase s-a împuşcat. În aceste condiţii, ameninţarea liderului PNL, Crin Antonescu, că preşedintele va fi suspendat imediat dacă nu va semna fără condiţii numirea lui Puiu Haşotti ca ministru al culturii, împreună cu declaraţia că “nici eu, nici Victor Ponta nu suntem dispuşi să mai permitem înjosirea unor oameni care n-au altă vină decât că fac politică”, consfinţeşte intrarea confruntării Băsescu-USL într-o nouă fază.

    Unde va duce ea? Săptămâna trecută, Senatul a decis că preşedintele statului poate fi demis cu majoritate simplă la referendum şi se pregăteşte acum să interzică CCR să se pronunţe asupra deciziilor Parlamentului, ceea ce ar face imposibilă contestarea la CCR a unui verdict parlamentar favorabil suspendării.

  • Ponta se întâlneşte azi cu preşedintele pentru a discuta despre Consiliul European: Şi eu, şi Băsescu am primit invitaţie

    Ponta a spus că va pune la dispoziţia presei invitaţia de la Consiliul European pe care a primit-o de la Van Rompuy. “Amândoi suntem invitaţi, şi şeful statului, şi primul-ministru, primesc programul, primesc absolut tot, după care cei doi sau, mă rog, fiecare ţară stabileşte cine este reprezentantul”, a spus Ponta. Întrebat dacă a stabilit o oră pentru întâlnirea cu preşedintele, Ponta a răspuns: “În funcţie de program”. Premierul Victor Ponta a precizat miercuri seară că se va întâlni, joi, cu preşedintele Traian Băsescu, dar a apreciat că el va fi cel care va reprezenta România la reuniunea Consiliului European.

    Mai multe pe mediafax.ro