BusinessMagazin

Tag: plati

  • Alin Burcea, preşedintele ANAT: Ne-am gândit ca agenţiile să plătească între 2000 şi 15.000 de euro pe an pentru asigurarea vacanţelor turiştilor

    Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), spune că lucrează la asigurarea vacanţelor turiştilor prin dezvoltarea unui fond de garantare, către care să cotizeze toate agenţiile de turism. Decizia ANAT vine după ce Mareea Comtur şi Genius Travel nu au mai onorat vacanţele turiştilor, anunţând că vor intra în insolvenţă.

    “Am decis să facem un fond de garantare, toate agenţiile de turism cu licenţă să fie obligate să plătească o sumă între 2000 şi 15.000 de euro pe an pentru asigurarea sumelor plătite de turişti. Asiguratorii nu doresc să mărească valoarea poliţelor, de aceea vom face acest fond de garantare. Supărarea mea foarte mare este că pe demnitarii din ultimii şapte ani nu i-a interesat problema asigurărilor, a fost o lipsă de preocupare a miniştrilor şi secretarilor de stat, de aceea am ajuns unde am ajuns”, a spus pentru ZF Burcea.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât te costă să pui pe picioare un start-up în România. De cele mai multe ori antreprenorii plătesc totul din buzunarul propriu

    În Germania, costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

    Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secret Cinema un nou tip de cimematograf.”În loc să te uiţi la un film, eşti în film… trăieşti filmul”

    Aţi plăti 100 de dolari ca să vedeţi un film? Compania de entertainment Secret Cinema a convins sute de mii de oameni să facă acest lucru – fără ca ei să ştie care va fi titlul anterior vizionării, după cum reiese dintr-un articol publicat de CNN.  

    Cei care au plătit acest preţ nu au văzut doar un film, ci au avut oportunitatea de a fi ei înşişi în film. ”În loc să te uiţi la un film, eşti în film… trăieşti filmul”, spune Fabine Riggall, fondatorul companiei Secret Cinema, aflată în Londra. Riggal spune că oferă ”o experienţă cinematică imersivă”. Metoda pare să fie plăcută de public, în condiţiile în care în ultimele 18 luni, Secret Cinema a atras 180.000 de oameni care să vizioneze filmele în acest mod. Pentru anumite evenimente, numele filmului nu este făcut public la momentul în care biletele sunt puse spre vânzare. Sloganul companiei este ”Tell No One” (nu spune nimănui, n.r.).

    Fiecărui posesor de bilet îi este alocată o identitate secretă şi i se spune cu ce să se îmbrace şi unde să meargă, de obicei prin intermediul unei serii de mesaje criptice. După ce au primit aceste indicaţii, posesorii de bilete merg într-un loc indicat – spaţii abandonate transformate în platouri de film – şi devin parte din film. Actori încurajează audienţa să participe, oferindu-le misiuni şi atrăgându-i în conflictul scenariului.

    Cea mai recentă producţie de acest tip este ”Dirty Dancing”, care a avut 30.000 de participanţi. Fiecare dintre ei a plătit 90 de dolari pentru un bilet. Evenimentul a avut loc în iulie şi a fost atât de popular, încât încât filmul ”Dirty Dancing” a urcat în box office-ul din Regatul Unit în primele 10 filme clasate, la aproape 30 de ani după ce filmul a fost lansat.

  • Plata pentru naveta elevilor ar putea fi platită integral de stat. Decontarea navetei este direct legată de abandonul şcolar

    Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care elevilor li se va deconta integral naveta.

    La trei ani după ce fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, plafona naveta elevilor, Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă (OUG) care schimbă înapoi regula, pentru ca elevii să aibă naveta decontată integral. Astfel, OUG-ul revine practic la textul de lege dat în 2011 în Legea Educaţiei.

    Potrivit OUG, „elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul local, prin bugetul unităţii de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă”.

    Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a spus într-o postare pe contul său de Facebook că decontarea navetei este direct legată de abandonul şcolar, de aceea ministerul a dorit ca elevii să aibă naveta decontată integral, iar OUG să treacă înainte de începerea şcolii, care va fi pe 12 sepembrie anul acesta.

    „Abandonul şcolar reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă educaţia, cauza principală pentru existenţa acestei situaţii fiind dată de lipsurile materiale. Trecerea de la gimnaziu la liceu înregistrează, an de an, pierderi mari în rândul celor care ar trebui să îşi continue studiile. Lipsa banilor face ca elevii să renunţe la şcoală, pentru că naveta este costisitoare pentru familie. Pentru că ne dorim ca toţi aceşti copii să vină la şcoală şi astfel să îşi poată contura un viitor mai bun, vom interveni prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să facă posibil decontul integral al navetei elevilor. Lansăm astăzi în dezbatere publică proiectul de ordonanţă, care să poată fi adoptat înaintea începerii anului şcolar 2016- 2017”, a precizat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o postare pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mastercard: Numărul cardurilor a crescut cu peste 30% în cinci ani

    Numărul cardurilor Mastercard şi Maestro din România a crescut cu peste 30% în ultimii cinci ani, potrivit celor mai recente date ale Mastercard.

    Avansul înregistrat în perioada 2011-2016 a fost susţinut de creşterea gradului de adopţie al noilor tehnologii din ecosistemul plăţilor electronice, precum tehnologia contactless, extinderea bazei de acceptare a cardurilor la nivelul pieţei locale şi apariţia unor noi segmente de business, precum tichetele de masă electronice.

    “Piaţa cardurilor din România a început să îşi arate deschiderea pentru o creştere masivă a plăţilor electronice, dacă luăm în considerare evoluţiile recente din mediul de afaceri, dar şi din spaţiul public, pe marginea dezvoltării metodelor moderne de plată disponibile consumatorilor din România. Mastercard a fost dintotdeauna principalul promotor al mijloacelor de plată electronică şi vom continua să contribuim la valorificarea potenţialului pieţei locale”, a spus Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard, România.

    Datele Mastercard pentru 2015 arată creşterea apetitului consumatorilor pentru plăţile contactless, în contextul în care volumele tranzacţionate contactless prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro au fost de 10 ori mai mari faţă de cele din 2014. Această rată de creştere accelerată la nivelul volumelor tranzacţionate contactless a fost printre cele mai ridicate din Europa.

    În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii contactless efectuate prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro, rata de creştere a fost de peste 500% în 2015, prin comparaţie cu anul precedent.

    Avansul plăţilor contactless, care a contribuit considerabil la evoluţia pieţei cardurilor în anii recenţi, a fost susţinut de asemenea de creşterea bazei de acceptare a tranzacţiilor contactless la nivelul mai multor segmente de business din piaţa locală – comercianţi, sisteme de transport public, industria de curierat, operatori de vendomate sau festivaluri culturale.

    Astfel, într-o perioadă de doar 3 luni, ponderea plăţilor contactless din totalul tranzacţiilor a crescut de la 2,7% până la 40% în cazul anumitor comercianţi, potrivit datelor Mega Image pentru 2015.

    “Credem cu tărie că plăţile electronice au un efect favorabil atât asupra economiei, cât şi asupra tuturor participanţilor la aceasta: consumatorii au parte de experienţe de plată moderne, simple şi sigure, iar comercianţii îşi pot eficientiza şi creşte vânzările prin optimizarea fluxului de numerar. În plus, am avut un aport semnificativ pentru transformarea economiei din România, într-o direcţie pozitivă, şi mai mult decât atât, contribuim constant la închiderea ecartului dintre România şi ţările din UE privind incluziunea financiară”, a adăugat Cosmin Vladimirescu.

    Mastercard este cel mai acceptat card din România, având o reţea de acceptare de peste 144.500 terminale la nivel naţional, potrivit statisticilor BNR pentru primele trei luni ale anului 2016, precum şi o amprentă unică de acceptare în reţelele de transport public din România.

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii preferă în continuare să-şi retragă banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul

    Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-iu­nie a acestui an retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de 38 mld. lei (8,5 mld. euro).

    Românii au făcut în pri­mul semestru 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru din 2015.

    Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000 de lei. Spre comparaţie, în 2015 valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Plata a 400 milioane de dolari către Iran a fost condiţionată de la eliberarea unor prizonieri

    Departamentul american de Stat a confirmat faptul că transferul a 400 de milioane de dolari în numerar către Teheran a fost condiţionat de eliberarea prizonierilor americani închişi în Iran, însă a reiterat faptul că aceşti bani reprezintă fonduri iraniene înghetaţe în SUA încă din 1981.

    Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby, a reiterat faptul că plata cel 400 milioane de dolari s-a negociat separat de eliberarea prizionierilor americani, însă Washingtonul a amânat transferul banilor până când Teheranul a permis unor prizonierilor să revină în Statele Unite, relatează BBC News online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro