În formă brută variaţiile au fost similare – 4%, respectiv 7,58%. “Faţă de trimestrul II 2012 costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor din sectorul economic, cele mai semnificative creşteri înregistrându-se în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (10,80%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (7,61%) şi alte activităţi de servicii (5,63%). (…) Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în intermedieri financiare şi asigurări (-5,53%), tranzacţii imobiliare (-4,24%) şi construcţii (-0,56%)”, se arată într-un comunicat al INS.
Tag: financiar
-
Oficial al Băncii Angliei: Pierderea de venituri provocată de bănci a fost la fel de rea ca un război mondial
“Dacă avem noroc, costul crizei va fi plătit de copiii noştri, dar cred că este mai probabil că şi nepoţii noştri îl vor plăti”, a spus el, citat de The Telegraph. Haldane a mai spus că băncile trebuie să fie mai transparente cu privire la activele riscante din portofoliile lor, pentru a recâştiga încrederea investitorilor în sistemul bancar şi a reporni creditarea pentru afaceri, creând astfel o “trambulină” pentru recuperarea economică.
-
Profeţiile apocaliptice au dat greş anul acesta pentru zona euro, dar riscuri sunt. Unul dintre cele mai mari este sistemul bancar şubred
Euro însă a rezistat, şi este mai puternic decât dolarul, iar Grecia urmează în continuare calea reformelor, încurajată de determinarea liderilor europeni de a păstra unitatea zonei euro. Dacă nu de profeţii, atunci de ce ar trebui să ne temem în realitate?
Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, unele dintre cele mai mari economii din zona euro, sunt la cele mai reduse niveluri de după mijlocul anului trecut, iar Irlanda îşi deschide din nou cale spre pieţele de finanţare internaţionale, la care va avea acces deplin probabil de anul viitor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, printr-o serie de ajustări aduse celui de-al doilea program de bailout, liderii zonei euro au evitat ieşirea Greciei din uniunea monetară cel puţin pe termen scurt. Totodată, investitorii, încurajaţi de strategia anticriză a zonei euro, care presupune alimentarea pieţelor cu sume uriaşe, par să aibă din nou încredere în uniunea monetară şi achiziţionează datorii ale ţărilor periferice.
-
Luxemburghezul Juncker părăseşte şefia finanţiştilor din Eurogrup
“La reînnoirea mandatului meu am spus că voi pleca (la acest moment). Am solicitat astfel membrilor Eurogrup să caute un alt ministru pentru a mă înlocui”, a afirmat Juncker în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, în cursul unei reuniuni a Eurogrup.
-
Moody’s a atacat mecanismele financiare de apărare ale zonei euro, iar BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“
Agenţia de evaluare financiară Moody’s a redus cu o treaptă ratingurile ESM şi EFSF de la Aaa, cel mai bun calificativ posibil, la Aa1. Agenţia îşi motivează decizia, care urmează reducerii ratingului suveran al Franţei, prin legăturile strânse dintre mecanismele de finanţare şi pericolele pe care le au în faţă cei mai importanţi contribuabili ai acestor fonduri. Franţa este unul dintre puţinele state din zona euro care mai aveau calificativ maxim şi de aceea unul dintre pilonii de bază ai ESM şi EFSF. Aceste mecanisme au ca scop stabilizarea zonei euro prin furnizarea de asistenţă financiară pentru statele cu probleme. Noile calificative au perspective negative, semn că nu sunt exluse alte retrogradări, scrie Thomson Reuters.
-
Opinie Daniel Dăianu: Redescoperirea constrângerii valutare
Perspectiva unei cvasistagnări economice este discutată şi în România. S-a realizat o corecţie macroeconomică de amploare – de la circa -9% deficit bugetar consolidat cu câţiva ani în urmă la foarte probabil sub -3% în 2012 (conform metodologiei UE). Dar această ajustare nu garantează creştere economică în contextul extern neprietenos, al scăderii şi ineficienţei crase a investiţiilor. Dinamica industrială din 2012 spune şi ea multe. În alte texte (“Misterul creşterii economice”) am remarcat că este necesar să fie puse în mişcare pistoane interne – să încercăm să endogenizăm o creştere care, în anii precriză, a mizat decisiv pe import de capital (îndatorare). Chiar dacă a scăpa de gravitaţia zonei euro pare o misiune imposibilă. Între aceste pistoane interne ar fi o absorbţie mult crescută a fondurilor europene, diminuarea risipei ubicue din sectorul public (ce include reforma companiilor de stat, privatizări), o diplomaţie economică agresivă.
-
Ministerul Finanţelor vrea bugete realiste şi creşterea eficienţei cheltuielilor bugetare
Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanţele publice publicat spre dezbatere publică. De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de evaluarea independentă şi nepărtinitoare a previziunilor macro şi bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.
-
5.000 de investitori au spus adio bursei
Numărul maxim de conturi, de 94.500, a fost atins în 2009. Raportat la populaţia activă a României de circa 10 milioane de persoane, mai puţin de 1% din români au un cont deschis de tranzacţionare la bursa din Bucureşti. În Polonia, peste 1,5 milioane de persoane au conturi de investiţii pe bursă, mai exact 4% din populaţie.
-
Preţul unui leu mai puternic: dobânzile la credite au ajuns la maximul anului
“Singurul element care ar putea influenţa o mişcare în sensul scăderii dobânzilor la lei ar fi ca BNR să dea drumul unui volum mai mare de lichiditate în piaţă, ceea ce pare puţin probabil din cauza presiunilor pe curs. Există şi factori fundamentali care sprijină această creştere a dobânzilor: statul se împrumută mai scump şi inflaţia a avut o creştere surprinzătoare în ultima parte a anului”, comentează analistul financiar Aurelian Dochia. Indicatorul Robor la 3 luni, utilizat ca referinţă în multe contracte de credit, a urcat joi la 6,3% pe an, numai în ultimele două săptămâni fiind consemnat un avans de o jumătate de punct procentual. Robor la 3 luni coborâse până la un minim de 4,3% pe an în primăvară. Multe bănci se pregătesc să actualizeze costul creditelor cu dobânzi variabile în luna decembrie, ceea ce va scoate mai mulţi bani din buzunarele clienţilor.
-
Bank of Cyprus raportează pierderi de 7 milioane de euro după dublarea provizioanelor
Banca a majorat provizioanele la operaţiunile din România de la 6,9 mil. euro în primele nouă luni ale anului anterior la peste 16 mil. euro. Profitul înainte de provizioane obţinut pe piaţa locală a scăzut cu 27%, de la 13 mil. euro în ianuarie-septembrie anul trecut la 9,6 mil. euro, se arată într-un raport al grupului bancar cipriot.