“Dacă sunt un mare susţinător al UE, scriam în ’98 că adoptarea euro este cea mai mare greşeală pe care a făcut-o clasa politică din Europa. Problema nu este când va muri euro, ci cât va costa”, a spus Patriciu la un seminar. El a afirmat că România trebuie să se trezească din “visul euro” şi să îşi păstreze moneda naţională. “Iar dacă tot cerşim ceva, acesta să fie dolarul”, a adăugat Patriciu.
Tag: costuri
-
Afirmaţia că prăbuşirea zonei euro ar provoca război în Europa – “o iresponsabilitate cât Everestul”
Ministrul polonez de Finanţe, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a UE, a avertizat în această săptămână, într-un discurs la Parlamentul European, asupra producerii unui război pe continent în următorii zece ani dacă zona euro se prăbuşeşte.
“M-am întâlnit recent cu un prieten care a lucrat cu mine în perioada reformelor economice şi care acum e preşedinte al unei mari bănci poloneze. El mi-a zis: ‘Ştii, după asemenea şocuri economice şi politice, rar se întâmplă ca în următorii zece ani să nu fie un război catastrofal. Mă gândesc serios să le fac rost copiilor mei de o viză permanentă pentru SUA’”, a spus Rostowski, conchizând că liderii europeni “nu pot lăsa să se întâmple o astfel de catastrofă”.
Rostowski este ministru de finanţe din 2007, reprezentând Platforma Civică de centru-dreapta.
Liderul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski, a reacţionat imediat, afirmând că “a vorbi astăzi despre război şi despre necesitatea de mutare în SUA echivalează cu o iresponsabilitate cât Muntele Everest”.
La rândul său, Jerzy Wenderlich, vicepreşedinte al Seimului din partea Alianţei Stângii Democratice, a comentat că “o astfel de persoană n-ar trebui nici să ţină în mână o puşculiţă, nemaivorbind de bugetul statului”.
Premierul Donald Tusk, încercând să-şi apere ministrul, a explicat că sensul spuselor lui Rostowski era de fapt că “dacă nu se iau decizii rapid şi nu se trece rapid la acţiune, ne îndreptăm spre o direcţie periculoasă”. “Vă rog să trataţi cuvintele d-lui Rostowski ca un avertisment ferm către toţi politicienii zonei euro care timp de multe luni, în loc să ia decizii, au rămas într-o stare de inerţie.”
Rostowski s-a bazat în declaraţia sa despre eventualul război pe un studiu recent al băncii elveţiene UBS, conform căruia fragmentarea zonei euro ar implica riscuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.
UBS estima, de asemenea, că probabilitatea ca o ţară considerată “verigă slabă” în ansamblul zonei euro să abandoneze uniunea monetară este zero, întrucât costurile ieşirii din zona euro pentru ţara respectivă ar atinge 40-50% din PIB numai în primul an.
-
Costurile ieşirii unei ţări din zona euro: între 9.500 şi 11.500 de euro/locuitor în primul an
Conform unui raport al UBS citat de presa elenă, consecinţele ieşirii unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar fi incapacitatea de plată a datoriilor statului, falimente în rândul companiilor, o prăbuşire a sistemului bancar şi a comerţului cu exteriorul. În plus, moneda naţională a ţării respective ar cădea cu circa 60% faţă de euro, neputând să ajute economia să depăşească dezavantajele părăsirii zonei euro.
Banca estimează la 9.500-11.500 de euro pe cap de locuitor costurile implicate numai în primul an de părăsirea zonei euro de către o ţară cu finanţe slabe, pentru a scădea la 3.000-4.000 de euro în anii următori. În total, costurile ar echivala cu 4-50% din PIB în primul an.
Pentru o ţară cu finanţe puternice, ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar însemna falimente de companii, nevoia recapitalizării sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului cu exteriorul. Pentru fiecare adult şi copil german, costurile ar fi de 6.000-8.000 de euro în primul an – echivalentul a 20-25% din PIB – şi de 3.500-4.500 în anii următori.
Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.
Fragmentarea zonei euro ar implica, de asemenea, costuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.
-
Proteste la Madrid: Mii de spanioli au ieşit în stradă şi se opun vizitei Papei Benedict al XVI-lea
Această sumă nu include asigurarea securităţii de către forţele de ordine, care ar putea duce la dublarea bugetului – astfel vizita Papei ar ajunge la 100 de milioane de euro. Suveranul Pontif se va afla pentru 4 zile în Spania pentru a fi prezent la ceremoniile care vor avea loc cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului.
-
Renuntarea la energia nucleara va costa Germania cel putin 335 miliarde de euro
Costurile iau in calcul extinderea capacitatilor de productie de
energie alternativa si dezvoltarea retelei de transport, potrivit
studiului realizat de institutul Prognos. Guvernul german
intentioneaza sa inchida, pana in 2022, toate reactoarele nucleare
din tara, ca reactie la dezastrul din Japonia, de la Fukushima. -
Cealalta lectie a crizei – reducerea stocurilor
In perioada de glorie a consumului rafturile se goleau fara ca
retailerii sa aiba prea mare bataie de cap. “Inainte de criza,
comerciantii aveau marje mai mari decat acum; isi permiteau sa aiba
stocuri”, argumenteaza Gorkem Tursucu, director general al firmei
de consultanta Architected Business Solution (ABS). Mai mult,
retelele gaseau cu usurinta capital, dar acum fondurile nu mai sunt
la fel de usor accesibile, iar banii sunt mai scumpi.In cazul sarbatorilor de Paste, de pilda, cantitatile de marfuri
comandate de reteaua de magazine Cora au fost mai mici decat in
alti ani. “Pentru produsele cu record de vanzari in perioade
specifice, volumele de marfuri angajate erau mai mari”, declara
Larisa Matasaru, manager de achizitii in cadrul Cora. Tot ea spune
ca “anul acesta compania acorda mai multa atentie cash-flow-ului”,
motiv pentru care si stocurile sunt mai mici. Andi Dascal, director
general in cadrul Prodvinalco, crede ca focusul mai mare pe
fluxurile de capital este unul dintre efectele crizei. “Inainte nu
eram atenti la stocuri. Nici noi, nici distribuitorii sau
magazinele. Acum insa toata lumea se uita la stocuri, la
cash-flow.”
Unul dintre indicatorii principali folositi in analiza evolutiei
stocurilor este cel referitor la viteza de rotatie a acestora prin
cifra de afaceri, declara Adrian Comaneci, senior project manager
in cadrul companiei Contrast Management Consulting (CMC). De
exemplu, o rotatie a stocurilor de 45 de zile pentru un comerciant
inseamna ca acesta tine in stoc o cantitate medie de produse
echivalenta cu 45 de zile de vânzare medie anuala, spune Comaneci.
El spune ca in acest moment nu exista informatii oficiale privind
evolutia exacta a stocurilor pentru 2010 si 2011, insa pot fi
observate cateva tendinte interesante daca analizam situatiile
financiare oficiale pentru perioada 2005 – 2009 ale celor mai
importanti 15 retaileri moderni din România.Astfel, in perioada 2005 – 2009, durata medie de rotatie a
stocurilor pentru Top 15 a ramas relativ constanta, variind in
intervalul 24,7 zile – 26,6 zile. “Acest lucru este interesant
deoarece, in general, firmele aflate in dezvoltare accelerata tind
sa-si creasca stocurile in asteptarea unor vânzari din ce in ce mai
mari”, spune Comaneci.
Pe de alta parte, este vizibil si faptul ca retelele de tip cash
& carry (Metro, Selgros) si de discount (Lidl/Plus, Penny,
Profi, Minimax/Macro) au reusit sa mentina pe tot parcursul 2005 –
2009 o rotatie a stocurilor sub media pietei. Diferentele sunt si
mai mari fata de hipermarketuri (ca Real, Carrefour, Auchan sau
Cora) si supermarketuri (ca Billa si Mega Image), “ceea ce denota
un management al stocurilor mai performant”, puncteaza
reprezentantul CMC.In 2009 insa, fata de 2005, managementul stocurilor in cazul
super si hipermarketurilor s-a imbunatatit considerabil. La
sfarsitul lui 2009, marfurile se vindeau intr-un timp mai scurt cu
4,5 zile in cazul hipermarketurilor, adica in 28,4 zile. In cazul
supermarketurilor, durata medie de rotatie a stocurilor a fost in
urma cu doi ani de 28,3 zile, in scadere cu doua zile si jumatate
fata de 2005. “La prima vedere, aceste eficientizari nu par foarte
importante”, spune Comaneci, care precizeaza ca impactul financiar
echivaleaza cu o reducere a valorii medii a stocurilor cu 40 de
milioane de euro in cazul hipermarketurilor si 3,7 milioane de euro
in cazul supermarketurilor. -
Cisco ar putea renunta la 10.000 de angajati – pana la 14% din total
Printre cei vizati s-ar afla pana la 7.000 de angajati care ar
urma sa fie dati deja afara pana la sfarsitul lui august, alaturi
de circa 3.000 care au acceptat deja pensionarea anticipata. Cisco
are circa 73.400 de angajati in toata lumea.Eliminarea de locuri de munca ar aduce economii de un miliard de
dolari in anul fiscal 2012, care va incepe luna viitoare, conform
raportului din luna mai al companiei. “Traiectoria veniturilor nu e
cea care ar trebui sa fie”, a declarat Brian Marshall, analist la
Gleacher & Co., referindu-se la faptul ca veniturile Cisco sunt
estimate sa creasca anul acesta cu 7%, la 43 de miliarde de dolari,
in loc de 11%, cu cat au crescut in 2010.Gleacher & Co. estimeaza ca firma va renunta la cel putin 5.000
de angajati, ceea ce ar creste profitul cu 8% in 2012 si ar reduce
costurile cu un miliard de dolari, respectiv cu 6%. Compania a
anuntat ca isi va face publice intentiile privind politica de
personal la 10 august, cand va anunta rezultatele pe trimestrul
incheiat in iulie. -
Studiile privind reorganizarea Aeroportului Baneasa vor costa pana la 450.000 euro
CNAB va organiza o licitatie pentru serviciile de elaborare a
studiilor de prefezabilitate, de fezabilitate si fundamentare
economico-financiara, se arata intr-un comunicat al CNAB.
Contractul va fi finantat din surse proprii si va avea o durata de
un an. Termenul maxim pentru realizarea studiului de
prefezabilitate este de doua luni de la data semnarii contractului,
pentru fundamentarea economica este de o luna, iar pentru
intocmirea studiului de fezabilitate este de trei luni de la
receptia finala a fundamentarii economico-financiare. Ofertele pot
fi depuse pana la 17 august, iar criteriul de atribuire va fi
oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
“Aeroportul Aurel Vlaicu trebuie sa se constinuie intr-un element
strategic pentru Capitala, valorificand in permanenta calitatea sa
de monument istoric si avantajele oferite nisei de piata de aviatie
de afaceri si aviatie generala, devenind un factor de dezvoltare al
zonei geografice deservite si un generator direct si indirect de
ocupare a fortei de munca”, se mentioneaza in caietul de
sarcini. -
Reorganizarea Aeroportului Baneasa pentru zboruri VIP incepe cu studii de 450.000 euro
Contractul va avea o valabilitate de un an si va fi finantat din
surse proprii ale CNAB, se arata intr-un anunt al companiei.
Astfel, firma castigatoare va realiza un studiu de prefezabilitate
si unul de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, aceasta
infrastructura aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator
pentru a deservi nisa de piata acoperita de traficul tip business
si aviatie generala, atat pentru destinatii interne, europene cat
si non-Schengen (din momentul aderarii Romaniei la spatiul
Schengen). Aviatia de afaceri si generala trebuie sprijinita prin
facilitati dedicate, estimand cresteri importante ale acestui
segment de trafic in viitor”, se arata in caietul de sarcini a
licitatiei. -
CITR: Diverta si-a redus costurile cu 35% anul trecut
Renegocierea chriilor, reducerea costurilor fixe si mutarea
sediului central intr-o cladire proprie au fost principalele masuri
de reducere a costurilor aplicate de Diverta anul trecut.Totodata, compania a inchis 13 magazine neprofitabile si a
deschis alte doua in centre comerciale precum Sun Plaza din
Capitala si Atrium din Arad. Astfel, afacerile Diverta s-au cifrat
la 21 de milioane de euro, iar pentru 2011 se estimeaza o
stagnare.“Masurile luate in 2010- reducerea costurilor operationale,
inchiderea magazinelor neprofitabile – precum si stabilizarea
pietei vor influenta pozitiv evolutia profitului operational in
2011. Diverta a intreprins actiuni in toate sectoarele pentru
maximizarea
profitabilitatii si pentru 2011 isi propune un profit operational
pozitiv,” a declarat Andreea Anghelof, Senior Partner la Casa de
Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Diverta.Lantul este format in prezent din 50 de magazine si va fi extins
cu magazine noi in 2011, in functie de nivelul chiriilor si de
dimensiunea traficului. Potrivit CITR, piata de carte a inregistrat
in 2010 o tendinta descendenta, concretizata intr-o scadere cu
aproximativ 15% comparativ cu 2009. Piata de carte straina a fost
in scadere cu aproximativ 25% fata de anul 2009, valoarea medie a
cosului de cumparaturi suferind la rândul sau o scadere
semnificativa.In prezent, Diverta este in perioada de observatie si lucreaza
impreuna cu Casa de Insolventa Transilvania la planul de
reorganizare al retelei, care ar putea fi depus la inceputul lunii
mai 2011.