In seara aceasta (vineri, 11 iunie) are loc Noaptea Alba a
Galeriilor (40 de galerii deschise toata noaptea plus evenimente
adiacente), apoi incepe Street Delivery (timp de trei zile se
inchide strada Arthur Verona pentru a fi repopulata doar de
artisti, DJ-i, proiectii si multe altele), dar si primul Salon de
fotografie din Bucuresti, deschis pentru pasionatii de fotografie,
tot pentru 3 zile.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Lucrarile la Pasajul Baneasa din Capitala au inceput in
februarie-martie 2007, dar au fost sistate in luna decembrie a
aceluiasi an. Lucrarile au fost reluate abia in aprilie 2009.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Lucrarile la Pasajul Baneasa din Capitala au inceput in
februarie-martie 2007, dar au fost sistate in luna decembrie a
aceluiasi an. Lucrarile au fost reluate abia in aprilie 2009.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Mall-urile Sun Plaza, Cotroceni Park si parcul de retail dezvoltat in vestul Bucurestiului de retailerii Selgros si Dedeman sunt ultimele proiecte comerciale ample care urmeaza sa se finalizeze in acest an in Bucuresti.
Cele mai multe locuri de munca in retailul alimentar vor fi create din toamna de Cora, in cadrul mall-ului Sun Plaza din Berceni, reteaua anuntand in medie 800 de angajari pentru fiecare unitate nou deschisa. Din acestea, aproximativ 90 de joburi sunt pozitii manageriale.
Cititi mai multe despre noile locuri de munca disponibile in capitala la finele anului pe www.zf.ro.
O cupola care "s-ar putea sa fie cel mai mare dom din Europa, sau macar din regiune", un munte in miniatura, format deocamdata din mai multe stanci, un contur pe podeaua de gresie plina de materiale de constructii, care delimiteaza "albia" prin care va curge un rau, echipe ale chiriasilor care isi masoara spatiile contractate si incep amenajarile, mult praf si agitatie din plin – astfel ar putea fi descrisa o zi de lucru pe santierul AFI Palace Cotroceni Mega Mall – denumit initial Cotroceni Park – proiect care va atrage, pana la finalizare, o investitie de peste 300 de milioane de euro – cea mai mare de pe plan local.
"Avem pe santier 1.500 de muncitori care lucreaza 14 – 16 ore pe zi. Faptul ca nu lucreaza 24 de ore din 24 de ore poate fi un lucru bun, arata ca nu sunt sub presiune", spune Reuven Havar, country manager al dezvoltatorului proiectului. Potrivit acestuia, inaugurarea centrului, stabilita pentru 23 septembrie, ar putea fi intarziata "in cel mai rau caz cu cateva zile".
Proiectul urmeaza sa aiba o suprafata inchiriabila de circa 76.000 de metri patrati, principalii chiriasi ai proiectului urmand sa fie hipermarketul Real, Inditex (proprietarul Zara), C&A, printre punctele de atractie ale centrului comercial urmand sa se numere si cele 20 de sali de cinematograf, sala de proiectie IMAX, patinoarul, precum si raul, cascada si muntele, toate urmand sa se regaseasca sub cupola de sticla.
"Aproximativ 100 de chiriasi si-au preluat spatiile iar alti 100 sunt in proces de preluare. Din 90% suprafata inchiriata, doar 3,5% dintre cei care au semnat contracte s-au retras, din diferite motive. Nu este un procent dramatic, incat sa ne afecteze activitate, si chiar ma surprinde ca nu a fost mai mare", spune Havar legat de faptul ca tot mai multi chiriasi din centrele comerciale locale renunta la spatiile contractate, pe fondul lipsei de lichiditati financiare necesare amenejarilor.
Finalizarea AFI Palace Cotroceni Mega Mall va face ca in zona sa existe cea mai mare concurenta din Bucuresti intre centre comerciale, avand in vedere recent inauguratul Militari Shopping Center, centrul comercial Plaza Romania finalizat de Anchor Grup in 2005, dar si galeriile comerciale si hipermarketurile detinute de Carrefour si Cora, care se afla in top in retelele mondiale ale retailerilor in ceea ce priveste vanzarile anuale.
Reprezentantul AFI Europe admite ca vizitatorii vor cumpara poate mai putin decat inainte de instaurarea crizei economice, avand incredere insa in succesul centrului comercial a carui dezvoltare o supervizeaza. "Imi respect si admir concurenta. Avem insa avantajele noaste, o suprafata foarte mare, un mix de chiriasi care nu se regaseste in alte parti si o componenta de distractii si petrecere a timpului liber foarte mare", argumenteaza Havar.
AFI Palace Cotroceni Mega Mall este primul proiect local al dezvoltatorului, care a mai anuntat intentii de dezvoltare a unor centre comerciale in Arad si Ploiesti, dar si pe fosta platforma Laromet, aceste proiecte fiind blocate in noul context economic. Agentii de inchiriere a AFI Palace Cotroceni Mega Mall sunt Cushman & Wakefield si Jones Lang LaSalle.
Proiectul ar urma sa fie ultimul centru comercial de mari dimensiuni care se va finaliza pe termen scurt in Bucuresti, alaturi de Sun Plaza, din partea de sud a Capitalei, programat spre inaugurare tot in aceasta toamna.
Traieste deasupra tuturor”, “descopera un oras intreg la picioarele tale” sau “atat de aproape de agitatia orasului si totusi intr-o oaza de liniste”. Doar cateva dintre sloganurile cu care dezvoltatorii au incercat sa atraga clienti pentru cumpararea unei locuinte la etajul 18, 20 sau chiar 24. Dupa mai multi ani in care suprematia in randul proiectelor de turnuri a fost detinuta de cladirile de birouri – anul trecut a fost finalizat Tower Center International, cu 25 de etaje – sau de vechiul hotel Intercontinental, 2009 va aduce finalizarea primelor turnuri de locuinte, cele mai inalte cu 24 de etaje.
“Am pastrat etajul 24, insa am vandut toate locuintele de la 23. Clientii cumpara si la etajele superioare, am avut cazuri in care s-au razgandit, alegand in loc de etajul 8 etajul 14. Am urcat, au vazut privelistea si si-au schimbat optiunea”, spune Rodica Ciachiris, director de vanzari si marketing al dezvoltatorul Romfelt Real Estate, care va finaliza in septembrie un proiect cu peste 616 apartamente, una dintre cladiri urmand sa aiba 24 de etaje. Pana atunci ar trebui predata si prima faza din Asmita Gardens, proiect care include cladiri cu o inaltime similara.
Turnurile de locuinte vor detine de altfel primatul in materie de livrari anul acesta, desi segmentul cladirilor de birouri urmeaza totusi sa marcheze terminarea a doua proiecte cu cate 18 etaje fiecare (City Gate in Piata Presei Libere si Euro Tower in zona Floreasca). Aceasta este si una dintre deosebirile de baza dintre cladirile de birouri inalte si cele rezidentiale de aceeasi talie: cu cat terenul achizitionat este amplasat intr-o zona mai centrala sau mai de nord, dezvoltatorul va fi mai inclinat sa dezvolte spatii de birouri.
In afara de cele doua proiecte rezidentiale mentionate, in acest an urmeaza sa fie gata si cladirile din Monaco Towers, cu cate 20 de etaje fiecare. “Etajele inferioare atrag in general un cumparator traditionalist, cu o varsta medie sau o familie cu copii. Ultimele etaje atrag in schimb cumparatorii tineri, cosmopoliti, care doresc sa traiasca la inaltime”, sustin reprezentantii DTZ Echinox, agentul exclusiv de vanzare al Monaco Towers.
Asmita Gardens, Romfelt Plaza si Monaco Towers vor ramane cele mai inalte blocuri de locuinte pentru o perioada de cel putin un an, potrivit graficelor actuale de executie ale proiectelor din Bucuresti. Avand in vedere ritmul lent al vanzarilor din ultima jumatate de an, potentialii doritori au sanse sa gaseasca aici oferte la etajele superioare. Care sunt insa avantajele unei locuinte amplasate la inaltime? “Nivelul zgomotului este mult mai redus, aproape inexistent. Nu aveti nici praf si beneficiati de o priveliste minunata”, lauda oferta reprezentantul Romfelt.
Potentialii cumparatori trebuie sa tina cont ca o locuinta situata la unul din ultimele etaje este in general – nu intotdeauna insa – mai scumpa decat una aflata mai aproape de sol. “Piata imobiliara este de abia in formare, inca nu sunt niste reguli si cutume. In strainatate, cu cat te ridici mai sus, cu atat esti intr-o pozitie mai placuta. Iar preturile sunt mai mari”, afirma Rodica Ciachiris.
Turnurile de locuinte nu vor ramane insa cele mai inalte cladiri din Capitala. Primii zgarie-nori locali ar trebui sa fie reprezentati de cladirile de birouri care se dezvolta in zona Barbu Vacarescu, zona care a atras doua proiecte gigantice, cu cate 36 de etaje fiecare. Efectele crizei financiare s-au facut insa resimtite, astfel incat data de finalizare estimata a fost fie impinsa in viitor cu cateva luni, fie a devenit incerta, iar proiectele au fost puse la sertar pana la venirea unor vremuri mai bune in special in ceea ce priveste finantarile.
Astfel, dezvoltarea Cefin Barbu Vacarescu a fost oprita momentan. Stefano Albarosa, CEO al dezvoltatorului, a declarat la momentul anuntului ca decizia a fost luata ca urmare a conditiilor solicitate de catre banci pentru acordarea unui imprumut, dobanzile fiind de asemenea considerate prea ridicate. Al doilea zgarie-nori de pe Barbu Vacarescu, proiectul Raiffeisen Evolution, va fi gata la inceputul lui 2012, potrivit datelor furnizate de catre CBRE Eurisko, agent co-exclusiv de inchiriere al cladirii. Sky Tower ar urma sa fie o componenta a Floreasca City, un proiect mixt ce va include si un centru comercial – Promenada Mall – si va necesita investitii estimate initial la 250 de milioane de euro.
Nu la fel de certe sunt in acest moment planurile omului de afaceri George Copos, care anuntase un turn de 27 de etaje, sau ale Plaza Centers, care va dezvolta pe locul fostei Case Radio un proiect gigant, cu cele mai inalte cladiri din Bucuresti, potrivit planurilor actuale. Daca proiectul israelienilor de la Plaza Centers a intampinat dificultati in obtinerea autorizatiilor de constructie, pas facut recent, Ana Tower a fost suspendat pe un termen nedefinit.
Un alt proiect gigant anuntat spre dezvoltare in urmatoarea perioada este Smart City, dezvoltat printr-un parteneriat intre Immorent, parte a grupului Erste, Rompetrol si Dinu Patriciu. Proiectul urmeaza sa aiba 150.000 de metri patrati, iar investitia estimata in acest moment se ridica la 300 de milioane de euro. Smart City va fi un proiect mixt, avand planificate spatii de birouri, spatii rezidentiale si un turn cu o inaltime de 110 metri, ce va gazdui noul sediu al Rompetrol. Materializarea pe rand a tuturor acestor planuri ar urma sa duca pe termen mediu la un clasament real al celor mai inalte zece cladiri din Capitala, tinand cont ca la sfarsitul acestui an, din toate proiectele enumerate in topul de mai sus ar urma sa fie realizate abia patru proiecte.
Imaginea imparatesei Sissi sau a lui Mozart au fost transformate intr-un brand care vinde produse si servicii in toata Austria, iar pub-urile si cafenelele din Londra profita de simbolurile monarhiei, dar si de umbra misterelor lui Sherlock Holmes. Fiecare mare oras si-a construit brandul pornind de la figurile istorice sau literare ale vremurilor sale de glorie, iar companiile au preluat aceste simboluri si le-au adaptat pentru promovarea propriilor produse.
Bucurestiul are si el personaje si atmosfera demne de folosit de companiile aflate in cautarea unui plus de sarm pentru imaginea proprie. Cum orasul si-a trait perioada de glorie la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, brandul Micului Paris pare o mina de aur pentru proprietarii de restaurante sau cafenele. „Noi cumparam orice produse amintesc de Bucurestiul de altadata, sunt oameni care vin special la noi si vand antichitati“, spune Denes Tibor, managerul cafenelei „Festival ’39“ din apropierea centrului vechi al Bucurestiului, referindu-se la modul de decorare a cafenelei. La intrare se afla un stalp al carui model este preluat din Bucurestiul vechi, apoi o imagine de pe strada Selari, iar in interior peretii sunt decorati cu fotografii originale din perioada interbelica. E drept insa ca ideea localului pleaca din alta parte, precizeaza Denes: „Cafeneaua a fost conceputa pornind de la figura farmacistului brasovean Leo Greif, cel care a inventat bitterul Festival ’39, iar primul local a fost deschis in Brasov in 1999. Anul trecut l-am inaugurat pe al doilea in Capitala, odata cu zilele Bucurestiului, in luna septembrie“.
De aceeasi atmosfera a Micului Paris se foloseste cel mai recent intrat pe piata hotelurilor de cinci stele din Bucuresti, Carol Parc. Hotelul cu 20 de camere si apartamente se afla in fosta casa a arhitectului Suter, un bun prieten al regelui Carol, cel care a proiectat si Parcul Carol. Despre drumul pe care l-a parcurs vila arhitectului Suter din fost sediu al ICRAL pana la transformarea intr-un hotel de lux, proprietara Sylvia Petre spune ca a fost anevoios. „Vila era intr-o stare trista. Geamurile care pe vremuri erau construite in arc au fost acoperite, in interior erau camarute de 8-10 metri patrati cu usi metalice, iar podelele din lemn pareau cel putin nesigure“, spune Petre, care a remarcat insa cateva elemente, precum vitraliile, turnuletele sau usa din lemn ce aminteau de farmecul de altadata. Dupa trei ani si o investitie de 6 milioane de euro, vila a fost transformata in hotel de lux, proiectul fiind premiat de Uniunea Arhitectilor din Romania pentru cel mai bun proiect de restaurare si decorare.
Fiecare camera este diferita, atat din punctul de vedere al decorarii, cat si al organizarii spatiului. „Din constructie, nicio camera nu semana cu cealalta, asa ca m-am hotarat sa le decoram in culori diferite. In plus, am vazut foarte multe lucruri frumoase si nu m-am putut decide la un singur model, asa ca fiecare camera are personalitate proprie“, spune proprietara. Rezultatul – interioare tapetate cu matase, accesorizate cu mobila din lemn masiv, canapele ce amintesc de camerele regale, opere de arta colectionate in timp sau achizitionate special, o biblioteca in miniatura si carti de colectie. In hol se afla un candelabru din sticla de Murano cu circumferinta de 14 metri si peste 2.000 de cristale. „Am avut si turisti de la Hollywood veniti in slapi“, afirma Petre, amintind ca aici s-au cazat Beyonce si membrii trupei Deep Purple cand au venit in Romania.
Sylvia Petre, fosta interpreta de harpa de origine germana, a dobandit gustul pentru trecut din locurile natale. „Am crescut in orasul Stralsund, port la Marea Baltica, fondat in 1234. Orasul, construit din caramida rosie, nu a fost foarte afectat de razboi si s-a pastrat mare parte din istorie, in prezent fiind parte a patrimoniului UNESCO. Totul a fost reconditionat acolo si arata ca o poveste“, spune Petre. Farmecul Bucurestiului de altadata i-a inspirat din plin pe scriitori, iar editurile promoveaza intens cartile care evoca perioada de glorie a orasului. Editura Paralela 45 a lansat pana in prezent 12 carti care au avut ca personaj principal Bucurestiul. „Exista un mit al orasului interbelic, cosmopolit si dezinhibat, a carui viata era sincronizata cu cea din capitalele europene. Exista institutii a caror istorie ilustreaza identitatea Bucurestiului de dinainte de comunism. Iar cititorii vor sa traiasca – citind – acele vremuri. Este vorba despre efervescenta culturala de la Capsa, de protocolul Casei Regale, de balurile organizate de Martha Bibescu la Mogosoaia“, comenteaza Simona Dumitru, responsabil de marketing la editura Paralela 45. Reprezentanta editurii spune ca volume precum „Bucuresti. Amintiri si plimbari“ de Catherine Durandin, „Bucurestiul modern. Radiografia unei prabusiri“ de Constantin Olariu sau „Bucurestiul in 1906“ de Frederic Damé s-au vandut in peste 5.000 de exemplare, iar „Amintiri si plimbari“ de Catherine Durandin si „Bucurestiul subteran, cersetorie, delincventa si vagabondaj“ de Adrian Majuru se afla deja la a doua editie.
Cel mai bun exemplu de oras fara o strategie de dezvoltare urbanistica, in trecut sau in prezent, este Bucurestiul, potrivit specialistilor in urbanism. Responsabil pentru aproape o treime din produsul intern brut al Romaniei, Capitala se sufoca sub presiunea propriei cresteri. Noile cartiere rezidentiale apar in zone unde infrastructura de baza nu a fost inca dezvoltata, cum este cazul Pipera, unde vilele sunt date in posesie cu fosa septica si cu put forat, deci fara canalizare si apa, in timp ce marile intersectii din centru sunt practicabile numai la orele noptii.
"Noi nu am avut, la modul real, niciodata un plan concret de dezvoltare urbanistica pe termen lung in Romania.
Nici in Bucuresti, nici in provincie. Problema cea mai mare este ca nici acum nu avem", a declarat pentru ZF Sandu Alexandru, decan al facultatii de urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura Ion Mincu, Bucuresti, si presedinte al Registrului Urbanistilor din Romania.
Proiectele insa se opresc pe masa administratiei, la care de putine ori are loc si un dialog deschis sau constructiv cu reprezentantii societatii civile, sau necesita o perioada foarte mare de timp pentru dezvoltare.
Aflati mai multe detalii pe www.zf.ro
Piata imobiliara clujeana este cea mai scumpa din tara dupa Bucuresti, conform unei analize realizate de agentia imobiliara Grup de Lux din Cluj.
Profiturile obtinute anual din revanzarea unitatilor locative de catre investitorii persoane fizice pe aceasta piata se ridica la 20 si chiar 40%. Desi pana acum principalii jucatori pe aceasta piata au fost investitorii persoane fizice, care nu au suficienta putere financiara pentru lansarea in proiecte rezidentiale mari, interesul marilor dezvoltatori imobiliari a crescut in ultimii doi ani. Astfel, au aparut numeroase proiecte ce inglobeaza peste 100 de unitati locative, iar ritmul sustinut al constructiilor creeaza un trend ce va duce la aparitia a 2.000-2.500 de locuinte anual. Preturile constructiilor noi au fost anul trecut cu 25-30% mai mari ca in 2005, iar in 2007 vor mai creste cu pana la 10-15% pe fondul anuntarii unui numar mare de proiecte imobiliare.
O alta tendinta manifestata de piata din Cluj este transferul interesului investitorilor spre zonele metropolitane ale orasului. Spre deosebire de zonele intraurbane, localitati ca Floresti, Gilau si Apahida permit dezvoltarea pe orizontala.
Un alt sector imobiliar din Cluj care s-a dezvoltat, dar sub nivelul Capitalei, este cel al spatiilor de birou de clasa A. In prezent, suprafata totala construita este de aproximativ 22.000 de metri patrati, iar anul acesta vor fi finalizate proiecte ce insumeaza alti 20.000 de metri patrati. “Aripi” a prins si domeniul imobiliar comercial, pentru 2007 avand termen de finalizare doua mall-uri in Cluj.