Tag: online

  • Una si aceeasi stire

    Practic, pe masura ce presa scrisa a fost dublata de cea din mediul online, modul in care sunt consumate informatiile si stirile publicate in mass-media s-a schimbat, adaptandu-se noilor conditii. Compania de cercetare Context-Based Research Group a realizat un studiu pe un esantion de utilizatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani din SUA, Marea Britanie si India, pentru a determina modul in care acestia citesc informatiile din mass-media.

    Una dintre concluzii este faptul ca, desi sunt interesati in continuare de reportaje ample, utilizatorii sunt inundati de prea multe informatii, motiv pentru care nu isi mai pot indrepta intreaga atentie catre articolele elaborate. “Schimbarea comportamentului de informare al utilizatorilor poate fi pusa pe seama mediatizarii excesive a doar catorva informatii”, spune Robbie Blinkoff, cofondatorul Context-Based Research Group, referindu-se la stirile care apar intr-o anumita publicatie sau pe un site in 3-4 variante pana sunt finalizate, furnizand de fiecare data franturi suplimentare de informatii. Exista insa moduri de a structura clar aceasta succesiune de informatii. Agentia de presa Associated Press, de exemplu, a lansat recent un nou format de prezentare a stirilor, in trei etape: stirea de ultima ora in cateva cuvinte, informatia curenta mai pe larg si stirea completa, ulterioara, cu toate detaliile de fond si implicatiile ei. O abordare similara o are de ceva vreme si publicatia londoneza Telegraph, rezultatele fiind deja vizibile prin numarul in crestere al vizitatorilor pe site. Cei mai multi dintre ei se informeaza cu privire la evenimentele de ultima ora din stirea pe scurt, in timp ce intreaga poveste este citita doar de cei interesati de subiect.
     

  • Flickr de Bucuresti

    “Deocamdata inca nu ne gandim la monetizare”, spune Dragos Novac, directorul executiv al companiei producatoare de software Krogos Software, care a lansat recent trei site-uri – Globspotter.com, 100eyes.ro si Coolio.ro si are in pregatire alte doua. Fara a da detalii legate de investitiile facute, Novac vorbeste despre 100eyes.ro, un portal unde utilizatorii pot publica fotografii si isi pot crea albume foto online. Lansat recent, 100eyes.ro este de fapt o extensie a ghidului de timp liber Metropotam.ro, fiind compus din fosta galerie de peste 15.000 de poze adunate de-a lungul ultimilor doi an de acesta din urma.

    Numele si logo-ul reprezentand o albinuta sunt creatia lui Cristian “Kit” Paul, partener in cadrul agentiei Brandient, pentru un proiect mai vechi al lui Novac, care insa nu a mai fost finalizat. Albinuta, un motiv parca tot mai popular pe internetul romanesc, este totodata si mascota portalului Neobizz.ro, lansat nu demult de Neogen. Ideea in sine a 100eyes.ro nu este deloc noua, site-uri de photo sharing, cum ar fi Flickr, fiind destul de populare in randul publicului din Romania. “Principalul element de diferentiere al site-ului este faptul ca este centrat pe teme si nu neaparat pe utilizatori”, explica Dragos Novac. In prezent, la categoria “flori”, spre exemplu, au fost publicate peste 70 de poze, in timp ce tema “Bucuresti” a adunat aproape 130 de imagini. Iar oricine poate cauta prin galeriile foto si poate contribui cu fotografii proprii pentru o anumita tema, dar isi poate crea in acelasi timp si un album foto personal.

    Site-ul este in prezent in perioada de testare, cu un public restrans care are deocamdata rolul de a privi cu un ochi critic fiecare functionalitate a site-ului. “Scopul este obtinerea unei variante stabile. Trebuie sa ajunga un produs relevant, care sa fie folosit de cat mai multa lume, moment in care sunt convins ca vom gasi usor un model lucrativ”, spune Novac.

  • Sedinta online la ora 10

    Cand au fost lansate telefoanele mobile cu capacitati 3G in Japonia, in 2001, toata lumea vorbea despre modul cum aceasta tehnologie revolutionara le va permite utilizatorilor sa vada imagini video in timp real cu interlocutorii lor pe ecranul celularului, pe parcursul discutiei telefonice. Dincolo de faptul ca aceasta idee a generat la acel moment nenumarate discutii legate de invadarea intimitatii celor ce poarta asemenea conversatii, tehnologia 3G, raspandita de-a lungul ultimilor ani in toata lumea, nu a insemnat atat o crestere de popularitate a apelurilor video, cat o posibilitate de promovare a serviciilor de date la viteze ridicate.

    Conferintele video si-au insa gasit insa locul pe internet, prin intermediul serviciilor de genul Skype sau chiar Yahoo! Messenger, care permit efectuarea de apeluri video online. Singura conditie ar fi existenta unei camere web care sa adauge componenta video conversatiilor telefonice prin internet. Spre deosebire de tehnologia 3G, videoconferintele realizate prin Skype sunt gratuite atat timp cat la capatul celalalt al firului se afla un utilizator al aceluiasi serviciu, fapt care i-a atras in primul rand pe cei interesati sa-si vada familia si cunostintele aflate la mare departare. Si a determinat totodata si alte companii decat cele de mesagerie instantanee sa ofere astfel de servicii. In lumea virtuala Second Life, de exemplu, avatarurile online ale utilizatorilor au acces la apeluri si video conferinte, jocul fiind adesea folosit inclusiv de companii pentru intalnirile intre angajati din diverse zone ale lumii.

    In ce priveste utilizatorii de business, companiile prefera totusi sisteme specifice, care sa le ofere o calitate superioara a imaginilor video, securitatea informatiilor discutate in cadrul conferintelor si diferite functionalitati utile, cum ar fi posibilitatea schimbului de documente intre participanti.

    Interesul companiilor pentru sistemele de videoconferinte a crescut vizibil in ultima perioada, mai ales in conditiile reducerii multor bugete alocate calatoriilor de afaceri, inclusiv ca efect al scumpirii combustibililor si al scumpirii biletelor de avion. “Exista deja multe companii care au recunoscut ca prefera sistemele de videoconferinta in defavoarea calatoriilor de afaceri”, afirma Erica Schroeder, directorul departamentului care se ocupa de TelePresence, cel mai avansat sistem de conferinte al Cisco Systems.

    Unul dintre exemple ar fi compania de resurse umane Manpower, care a inceput anul acesta sa foloseasca tot mai mult sistemele de videoconferinta pentru a reduce costurile cu calatoriile. “Inainte, mergeam pe ideea ca daca e posibil ca intalnirea sa fie inlocuita cu o videoconferinta, foarte bine, dar nu era obligatoriu. Acum conferinta este prima optiune”, spune Allan McKisson, vicepresedinte in cadrul Manpower si cel care aproba o parte dintre cererile angajatilor pentru calatorii de afaceri. Acelasi lucru se intampla si in cazul producatorului de mobila pentru birou Herman Miller. “Incurajam angajatii sa foloseasca videoconferintele si sa plece in calatorii numai daca este absolut necesar”, spune Susan Koole, purtatorul de cuvant al companiei.

    Furnizorii de sisteme de conferinta destinate companiilor, precum Cisco Systems, Polycom sau Hewlett-Packard (HP), au consemnat o crestere a interesului companiilor pentru videoconferinte, in conditiile strategiei de reducere a cheltuielilor cu calatoriile. “Este unul dintre subiectele principale de discutie ridicate de clientii nostri”, spune Michael Kourey, directorul financiar al Polycom, observand o schimbare a situatiei fata de anii trecuti, cand compania era cea care se straduia sa promoveze in randul potentialilor clienti optiunea videoconferintei.

    Potrivit furnizorilor de solutii de teleconferinta, reducerea cheltuielilor este considerabila, un bun exemplu fiind inclusiv experienta proprie. In cazul Cisco Systems, prin utilizarea la nivel intern a TelePresence s-au economisit aproximativ 150 de milioane de dolari (96 de milioane de euro), bani pe care firma i-ar fi cheltuit pentru calatoriile angajatilor in ultimul an si jumatate, dupa cum spune Erica Schroeder. De asemenea, unul dintre clientii Polycom, compania EasyNet, subsidiara a News Corp., si-a redus costurile cu calatoriile de afaceri cu 35% in doar trei luni, potrivit directorului Mike Ayres.

    Cu toate acestea, costurile de instalare a unui sistem de videoconferinta nu sunt deloc mici. Spre exemplu, pentru unul dintre sistemele avansate tehnologic ale Polycom, clientii aloca intre 300.000 si 700.000 de dolari (192.000-449.000 de euro), cam cat costa si un sistem furnizat de Cisco Systems. Este drept ca exista si alternative mai ieftine, al caror pret nu depaseste cateva zeci de mii de euro, dar companiile interesate sa achizitioneze un sistem complet de videoconferinta cauta performanta si calitate video ridicata, preferand sa investeasca mai mult. “Claritatea imaginilor high definition este impecabila, dand senzatia ca esti in aceeasi camera cu ceilalti participanti la conferinta”, spune Larry Quinlan, directorul de tehnologie al companiei de consultanta si audit Deloitte, care foloseste un sistem Polycom.

    Totusi, din cauza costurilor ridicate pentru un sistem dedicat salii de conferinte si intalniri, multe companii opteaza pentru conferintele web, care presupun un abonament lunar de cateva sute de dolari. Aceasta forma de conferinta, care include componentele audio si video, castiga rapid teren in randul companiilor. WebEx, spre exemplu, care sustine ca are o cota de 61% din piata conferintelor web, cu 100.000 de astfel de reuniuni online pe zi, permite conectarea la sistem a pana la sase utilizatori din birouri diferite, imaginea video a fiecaruia dintre ei fiind afisata pe ecran. Avantajul WebEx pentru clientii din segmentul corporatist este insa faptul ca pe parcursul conferintei pot fi afisate pe ecrane documente pe care participantii le pot modifica in timp real. Folosirea serviciului presupune plata lunara a unei taxe de 375 de dolari (240 de euro), ceea ce exclude de la bun inceput din lista clientilor pe consumatorii obisnuiti, care au la indemana si alternative gratuite, de genul DimDim.

    La o privire de ansamblu, industria videoconferintelor este departe de maturitate. In Europa, de exemplu, piata sistemelor dedicate conferintelor la distanta ar urma sa ajunga anul acesta la un miliard de dolari (640 de milioane de euro), potrivit unui studiu realizat de Wainhouse Research, insa potentialul este insa de patru ori mai mare.

  • Caut zbor low-cost

    Pentru a merge la Roma, in perioada 15-22 iunie, cel mai ieftin bilet de avion dus-intors cu plecare din Bucuresti costa aproape 135 de euro, dar in functie de preferintele legate de ora si de compania aeriana, pretul poate ajunge pana la 200 de euro. In aceeasi perioada, pentru un zbor catre Barcelona este nevoie de cel putin 283 de euro, dar exista alte cateva variante, cea mai scumpa fiind de putin peste 563 de euro. Pentru Londra, biletul de avion dus-intors costa aproape 305 euro.

    Acestea sunt cateva dintre rezultatele returnate la o cautare pe site-ul Flypod.ro, un soi de agregator de zboruri low-cost din toata lumea, lansat recent de Mihai Fanache, proprietarul agentiei de publicitate Media Cafe. Din Bucuresti, spre exemplu, exista zboruri catre 62 de destinatii, dar punctul de plecare nu trebuie neaparat sa fie unul dintre cele doua aeroporturi din Capitala, site-ul fiind capabil sa caute cursele operatorilor low-cost indiferent de orasul de plecare sau de destinatie. “Investitia in acest proiect s-a ridicat la 20.000 de euro, la care se vor mai adauga inca 80-100.000 de euro pentru promovare in urmatorul an”, spune Fanache. Una dintre principalele componente ale investitiei, dincolo de designul aerisit al site-ului, este platforma pe care este realizat, Flypod.ro avand la baza diferite elemente intuitive, cum ar fi sugestiile legate de orasele de plecare si de destinatie odata ce sunt tastate cateva litere. Evident, Flypod.ro nu este o agentie de turism. Biletele sunt emise de companiile aeriene, motiv pentru care au fost necesare o serie de parteneriate cu acestea, iar pentru fiecare bilet este perceputa o taxa de 7 euro, echivalentul comisioanelor percepute de parteneri si cele de procesare a platilor cu cardul. “Dintre cei 7 euro, cam 1-2 euro reprezinta castigul nostru”, explica Mihai Fanache.

  • Yahoo!: Romania, printre cele mai promitatoare piete pentru publicitatea online

    "Aceste piete se apropie de un moment de referinta. Odata cu cresterea gradului de penetrare a Internetului, asistam la un interes sporit pentru serviciile de publicitate online", a aratat Mehta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dincolo de web 2.0

    YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

    Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

    Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

    Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

    Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

    Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

    Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

    Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

    Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.

  • Lista cu promotii

    Site-ul aduna la un loc promotii si reduceri disponibile online pentru diferite produse din oferta retailerilor online sau a celor care au si magazine virtuale. “Consumatorii pot gasi aici mult mai repede si mai usor oferte pentru produsele de interes, fara a fi nevoiti sa caute in jungla magazinelor online”, considera Alexandru Popa, administratorul site-ului.

    Lansat in luna martie a acestui an in urma unei investitii de 500 de euro, alocati pentru design de catre proprietarul Marius Voica, Ocaziuni.ro numara aproximativ 200 de oferte la produse comercializate de magazine din internetul romanesc, precum Domo.ro sau Digitalmall.ro. “Ocaziunile”, cum sunt numite ofertele si promotiile, sunt adaugate pe site fie de companiile care le ofera, fie de alti utilizatori care le descopera pe internet. Produsele nu pot fi insa cumparate direct de pe site, potentialii cumparatori fiind redirectionati catre oferta originala. Deocamdata, site-ul nu are un public prea vast, dat fiind ca a fost lansat de putin timp, insa dintre cei 1.500 de vizitatori unici, “cifra care se va dubla in urmatoarele cateva luni”, dupa estimarile lui Alexandru Popa, aproximativ 90% acceseaza mai departe oferta originala, publicata pe site-ul magazinului online care o ofera.

    In ce priveste modelul de afaceri, Ocaziuni.ro nu aduce inca venituri proprietarului, mai ales ca “nu ne propunem sa taxam companiile pentru publicarea ofertelor lor, asa cum procedeaza alte site-uri de acest gen din lume”, spune Popa. Veniturile vor proveni din reclamele online care vor fi adaugate pe site in urmatoarea perioada.

  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • Portofoliu de imagine

    Inspirat dintr-un model international si adaptat pietei romanesti, site-ul Portfolios.ro a fost lansat recent din nevoia formarii unei comunitati de designeri web din Romania, o resursa destul de rara, mai ales in conditiile in care recrutarea acestui tip de oameni creativi este destul de anevoioasa. “Nu exista prea multi specialisti in resurse umane care sa poata recunoaste si selecta un designer de top”, spune Marius Dascalu, creative director in cadrul agentiei de strategie si design 2Fresh si cel care a pus bazele Portfolios.ro.

    Dincolo de faptul ca poate fi considerat un portal de joburi specializat pe nisa designerilor web, pe site fiind deja afisate cateva anunturi de locuri de munca in domeniu, Portfolios.ro le permite specialistilor in design sa-si creeze propriul portofoliu online si sa comunice online cu alti designeri. “Proiectul a necesitat sase luni pentru dezvoltare si implementare si o investitie de 15.000 de euro”, afirma Dascalu, care a creat site-ul impreuna cu alti trei specialisti din companie. In prezent, Portfolios.ro numara 72 de membri inregistrati, dintre care 36 si-au creat deja portofolii, publicand in total 377 de lucrari. Pentru a deveni membru al acestei comunitati este nevoie insa de o invitatie, care poate fi primita numai de la echipa site-ului. “Limitarea accesului prin invitatie este un avantaj, pentru ca astfel selectam designerii cu adevarat talentati, iar continutul publicat pe site va fi de calitate”, explica directorul de creatie al 2Fresh. Aceasta politica are, evident, si dezavantaje, tinand de limitarea numarului de utilizatori inregistrati.

  • Intre doua semafoare

    Ideea ComenziInTrafic.ro a aparut din experienta proprie a lui Daniel Carlig (31 de ani), proprietarul unei companii de consultanta imobiliara si unul dintre fondatorii site-ului. Omul petrece aproape in fiecare zi cel putin o ora si jumatate in trafic, pe bulevardele aglomerate din centrul Capitalei, iar seara, cand ajunge acasa, sotia sa, Alexandra, se asteapta ca el sa fi avut timp sa faca si cumparaturile. “Daca ar fi magazine in loc de semafoare, as mai zice, dar asa, cand sa mai pot ajunge si la cumparaturi?”, zice Carlig, replica sotiei sale fiind: “Ar trebui sa faci tu magazine langa semafoare”.

    Pornind de la aceasta gluma, cei doi s-au gandit la finalul anului trecut sa fructifice ideea si astfel au pus bazele afacerii ComenziInTrafic.ro, impreuna cu un tert partener, Marcel Alecu. Despre ce e vorba? Pe doua trasee prestabilite din zona centrala a Bucurestiului, cei sase agenti ai companiei preiau o comanda de cumparaturi si o livreaza la urmatorul semafor in timpul in care soferul sta in trafic. Intervalul necesar pentru onorarea comenzilor nu depaseste in general 20 de minute.

    Investitia initiala in aceasta afacere a fost de 5.000 de euro, suma cheltuita in cea mai mare parte cu realizarea site-ului, a clipurilor promotionale publicate pe site si cu promovarea ideii. In prezent, compania inregistreaza saptamanal aproximativ 450 de comenzi, in valoare de aproximativ 5.500 de euro. “Estimez insa ca in perioada urmatoare, odata cu promovarea si deschiderea unor noi puncte de servire, totalul de comenzi saptamanale se va ridica la 1.800”, spune Alexandra Carlig, care considera ca pana la finalul acestui an vor fi acoperite in total sase trasee foarte aglomerate din Bucuresti.

    Veniturile ComenziInTrafic provin din comisionul de 5% din valoarea cumparaturilor. In ce priveste produsele, deocamdata sunt livrate numai alimente, dar sunt luate in calcul si produse cosmetice, oferta si preturile fiind afisate pe site.