O primă certitudine este că o prăbuşire a regimului lui Gaddafi va avea un efect benefic pentru industria petrolului, notează revista Time. Reducerea masivă a livrărilor de petrol în ultimele luni, determinată de luptele din Libia, va lua sfârşit, iar oferta suplimentară de petrol va fi necesară nu atât în perspectiva unei relansări bruşte a cererii mondiale şi a preţului odată cu ea, ci din punctul de vedere al pariului pe termen lung al investitorilor care iau în considerare creşterea cererii de petrol de-a lungul actualului deceniu.
Ca atare, principalii câştigători vor fi acţiunile marilor companii petroliere americane, considerate plasamente rentabile pe termen lung pentru investitorii care privesc dincolo de orizontul actual al crizei de pe pieţele financiare: ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips.
În privinţa economiei americane, reluarea livrărilor de petrol e aşteptată să producă o ieftinire a produselor petroliere, necesară ca aerul pentru a stimula în sfârşit consumul în SUA, scrie publicaţia GlobalPost, care calculează că un penny mai puţin plătit pentru un galon de benzină, americanii vor avea în plus pentru cheltuială 1,4 miliarde de dolari. Un efect asemănător ar urma să se manifeste şi în Asia şi Europa.
Un astfel de efect, la rândul său, va spori şansele electorale ale preşedintelui american Barack Obama de a obţine un nou mandat la alegerile din 2012, respectiv ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a fi reales. Unii experţi sunt însă mai pesimişti, arătând că reluarea producţiei şi a fluxului de petrol dinspre Libia nu vor putea avea loc decât peste cel puţin un an.
Companiile europene se grăbesc deja să profite de oportunitate. Firma italiană ENI, cel mai mare producător străin cu activitate pe piaţa petrolieră libiană înainte de război, şi-a trimis deja oamenii în Libia pentru repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din est, chiar în condiţiile în care luptele continuă în Tripoli, în vest, conform Reuters, care l-a citat cu o astfel de declaraţie pe ministrul de externe Franco Frattini. Acţiunile firmelor europene de profil – ENI, OMV din Austria şi Total din Franţa – au crescut deja în cursul zilei de luni cu 3-5%.
Noi jucători vor intra în piaţă, de asemenea: compania naţională de petrol din Qatar sau firma olandeză de comerţ cu energie Vitol vor avea ocazia să concureze cu companiile americane şi europene cu prezenţă tradiţională în zonă.
Noii-veniţi nu vor putea proveni însă din ţări care s-au opus sancţiunilor contra regimului lui Gaddafi sau operaţiunilor militare contra lui, aşa după cum a avertizat Abdeljalil Mayouf, purtător de cuvânt al firmei petroliere AGOCO, condusă de rebeli: “N-avem o problemă cu ţări occidentale ca Italia, Franţa, Marea Britanie. Dar avem probleme de ordin politic cu Rusia, China şi Brazilia”, a spus respectivul.
Rusia va pierde şi pe alt plan, dat fiind că a fost până acum un furnizor tradiţional de armament pentru Libia (şi pentru Siria). Cât priveşte China, Libia va deveni un nou front pe care se va tranşa competiţia mondială între Occident şi China, având în vedere implicarea economică, în creştere continuă în ultimul deceniu, a Chinei în Africa. Cum Vestul este cel ce câştigă, practic, războiul în Libia, e de aşteptat ca firmele din ţările occidentale să domine această piaţă.
Înainte de conflictul început în primăvară, Libia producea circa 2% din livrările mondiale de petrol, iar după declanşarea ostilităţilor, livrările sale au scăzut cu peste 90%. Italia şi-a asigurat în ultimii ani din Libia circa 20% din importurile de petrol, iar Franţa, Elveţia, Irlanda şi Austria peste 15%.
