BusinessMagazin

Tag: online

  • Autostop pe internet

     

    In timpul unei calatorii in Germania, Andrei Petrut (23 ani) a optat pentru un serviciu de autostop online, prin care a putut cauta lista soferilor dispusi sa ajute autostopisti si traseele urmate de acestia. Petrut a ales un sofer, a schimbat cateva e-mail-uri cu el prin intermediul servi­ciu­lui, cerand informatii despre durata calatoriei si ruta exacta, iar la locul si ora stabilita, tanarul autostopist s-a urcat in masina respectivului sofer si a pornit la drum.
     
    “Am observat ca acest sistem functioneaza foarte bine la ei si mi-am zis ca trebuie sa incerc si in Romania”, a spus Andrei Petrut, administratorul site-ului Autostoponline.ro, pe care l-a lansat la inceputul acestui an si care numara intre 400 si 1.600 de vizitatori pe luna, in functie de sezon.
     
    Investitia initiala in dezvoltarea site-ului a fost de aproximativ 500 de euro, suma necesara pentru inregistrarea site-ului in.ro si pentru promovarea ideii. “Ma astept sa-mi recuperez investitia pana la sfarsitul anului si sa incep sa castig incepand cu anul viitor cel putin 1.000 de euro pe luna”, sustine Petrut.
     
    Modelul de business al Autostoponline.ro se bazeaza pe publicitatea online, cea mai mare parte a incasarilor provenind de la hostelurile care se promoveaza pe site in cadrul unei sectiuni speciale, in schimbul unei sume cuprinse intre unu si cinci euro. Deocamdata, pe Autostoponline.ro exista 44 de asemenea hosteluri inscrise, numai din Romania, dar Andrei Petrut urmareste sa extinda aceasta lista cu oferte din toata Europa.
     
    Pentru a se putea dezvolta insa, site-ul are nevoie de o investitie consistenta, estimata la aproximativ 25.000 de euro, pe care administratorul Autostoponline.ro spera sa o obtina de la fondul de investitii Seed Money, lansat de curand pe piata romaneasca. Petrut i-a contactat deja pe proprietarii fondului si ramane sa mearga la interviu pentru a-si prezenta ideea si planurile. 

     

  • Business online, afaceri reale

    Ca si in viata reala, si in online se intampla ca un business de succes pe hartie sa fie falimentar cand este pus in aplicare. Care ar fi atunci ingredientul minune pentru o afacere online?
    “Succesul in mediul online are la baza o idee inovatoare care este pusa exemplar in practica. Restul se rezolva pe parcurs”, sustine Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh, agentie de consultanta pentru branding si design interactiv. Termenul de “idee inovatoare” in online nu este foarte bine definit. Sunt exemple de idei “imprumutate” care au avut un succes si in Romania, precum site-urile de social networking sau site-uri care au mers pe drumul deschis de YouTube.
    Un exemplu elocvent din Romania este Trilulilu, care a fost achizitionat, in proportie de 51%, cu peste un milion de euro, de investitorul francez Alexis Bonte. Dupa cum recunoaste si Sergiu Biris, fondatorul site-ului, Trilulilu a avut o abordare autohtona si jucausa la un business model deja existent. Astfel de idei, cum este exemplul Trilulilu, au fost “inovatoare” pe plan local, pentru publicul din Romania, nu si pentru universul online la momentul respectiv. In acelasi timp, “multe afaceri online de succes pareau stupide inainte de a fi lansate”, crede George Lemnaru, fondatorul Erepublik,com, un joc online massive-multiplayer.
    Insa acestea au dovedit, in timp, ca ideea din spatele lor a fost exact ce lipsea in momentul acela. Biris este de parere ca tocmai faptul ca au fost primii in Romania care au imprumutat reteta YouTube a reprezentat un avantaj competitiv, care insa nu a garantat faptul ca vor avea succes. Foarte multi isi pornesc afacerea promitand ‘marea cu sarea’. Consider ca este mult mai bine sa promiti putin, dar sa oferi peste asteptari”, spune Biris.

    Competitia conteaza Daca in urma cu 5 ani aproape orice concept de afacere online avea toate sansele sa aiba succes, acum lucrurile sunt un pic mai dificile, pentru simplul fapt ca multe teritorii din acest mediu au fost ocupate. Astfel, “inovator”, in online, ar putea insemna acum “de nisa”.
    “Principala miza este gasirea unor teritorii neexplorate; sunt multe nise inca deschise. In acelasi timp, online-ul inca evolueaza rapid, transformarile sunt majore de la an la an. Sa nu uitam ca YouTube are numai 3 ani de existenta, FaceBook numai 4. Ideile noi pot avea evolutii spectaculoase”, spune Dascalu.
    Un lucru la fel de important ca si gasirea unei idei si a unui spatiu de “desfasurare” este felul in care privesti afacerile din mediul online. “Un business online urmeaza aceleasi concepte de baza ca si in lumea reala. Este nevoie de munca pentru a-l creste si a-l imbunatati, exista cheltuieli (ceva mai mici, dar exista totusi), exista concurenti si exista si esec”, spune Mihai Dragan, fondatorul MB Dragan, agentie de publicitate. Despre concurenta, Dragan considera ca e cel mai important aspect ce trebuie studiat inainte de a incepe o afacere. Astfel, un studiu de piata ar trebui sa vizeze competitorii si sa raspunda la intrebarile: Ce ofera?, Ce nu ofera?, Care sunt avantajele si slabiciunile lor?, Care sunt nevoile clientilor?, Cum sunt satisfacute acestea?, Exista o modalitate mai buna de a le satisface?
    “Tendinta pietei este un alt vector important. Spre exemplu, in acest moment, tendinta de crestere in e-commerce este mai putin interesanta in domeniul IT&C decat in alte sectoare (in mare parte datorita saturatiei)”, crede Dragan. Pe de alta parte, finantarea este probabil cel mai des uitat amanunt, desi probabil este cel mai important. “Evident ? exista povesti de succes si fara finantare initiala sau cu finantari scazute, dar acestea sunt exceptii, nu reguli.”
    Referitor la necesitatea unui studiu de piata in prealabil, parerile din online sunt impartite. Sunt voci care sustin necesitatea unui astfel de studiu, cum ar fi fondatorul Trilulilu, sau voci care sustin ca afacerile de succes au nevoie de viziune si originalitate, nicidecum de un studiu de piata. “Adevaratele afaceri online nu s-au facut pornind de la studii de piata, ci au fost construite pe baza unei viziuni, prin inspiratie. Asta nu inseamna ca o analiza amanuntita a tot ceea ce ar implica viitoarea afacere nu e necesara, insa un studiu riguros de piata probabil ca ar consuma prea multe resurse pentru cineva care se afla la inceput”, spune Dascalu. Biris crede ca studiile de piata asupra segmentului de consumatori caruia te vei adresa sunt absolut necesare. “Fara o pozitionare corecta, proiectul are sanse foarte mari de esec.”

    Publicitate pentru utilizatori Scopul final al unei afaceri este profitul. Chiar daca cel care dezvolta un startup online o face initial din pasiune, profitul este ceea ce intereseaza pana la urma. Cu atatea povesti de succes in care personaje principale sunt tineri care s-au imbogatit “peste noapte”, mediul online a deschis apetitul romanilor pentru business. Dar lansarea unui site nu garanteaza banii. Banii vin poate la fel de greu in online cum vin in viata reala. In mediul real clientii iti aduc banii, in mediul virtual utilizatorii ii atrag prin vanzarea de publicitate. Cand se vorbeste de publicitate pe site, se vorbeste automat de trafic. “Daca ai un site care are trafic si continut de calitate, publicitatea vine singura”, spune Dascalu. Insa, traficul se masoara in cifre.
    Astfel ca, in opinia lui Dascalu, un site ar trebui sa aiba minimum 10.000 de vizitatori lunar, pentru a incepe sa vanda publicitate, dar rentabil este abia peste 50.000 de vizitatori lunar. “Exista insa cazuri care functioneaza cu succes sub limita aceasta, de cele mai multe ori pentru ca abordeaza o nisa de calitate, foarte valoroasa pentru advertiser. Sunt insa si multe alte variabile care determina profitabilitatea, cum ar fi costurile de administrare a site-ului, care variaza mult in functie de tipul proiectului”, spune Dascalu. Dragan crede ca atragerea publicitatii pe site se poate face fie prin afilierea la o retea de vanzare de media online, precum Boom, Arbomedia sau Adevolution, fie prin angajarea unei echipe serioase de vanzari. In acelasi timp, numarul de utilizatori unici ar trebui sa fie de cel putin 1.000 pe zi (aprox. 30.000 de utilizatori unici pe luna).
    Lemnaru crede si el in utilitatea unei echipe competente de vanzari, dar spune ca un site ar trebui sa aiba cel putin 20.000 de vizitatori pe saptamana (aproximativ 80.000 de vizitatori pe luna) pentru a atrage publicitate. Biris este si mai strict; el crede ca un site devine interesant pentru advertiseri in momentul in care depaseste 1 milion de vizitatori unici lunar.
    Un lucru este cert ? pana la problema numarului de utilizatori este necesara dezvoltarea afacerii. Pentru aceasta este nevoie de o idee, de un plan de afaceri si de resurse. Si ceea ce toata lumea sustine ? un business online este ca oricare altul; daca nu este privit cu seriozitate, esecul este garantat.

    Ce costuri implica un business online?

    “Este greu de cuantificat o suma pentru acest gen de proiect. Poate sa inceapa cu 100 de euro si sa aiba un succes imens sau poate sa inceapa cu sute de mii sau milioane de euro si sa se piarda intr-o pleiada de afaceri online falimentare.”
    Mihai Dragan, fondator al MB Dragan

    “In Romania apar in continuare retete de succes care nu au pornit cu investitii mai mari de 50.000 de euro. Noi am lansat un site pentru comunitatea de designeri, arhitecti si profesionisti in arte vizuale in luna mai cu costuri de dezvoltare de 15.000 de euro. Costurile crearii unui business online sunt legate in special de dezvoltare si imbunatatirea unei aplicatii/platforme online si de mentenanta acesteia. A doua directie mare de cheltuieli o reprezinta investitii in promovare. Insa aici exista si un arsenal de solutii low-cost la care poti apela.”
    Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh

    “Depinde foarte mult de tipul fiecarui proiect. Un proiect de video sharing ca Trilulilu are cheltuieli ridicate datorita costurilor mari implicate de partea de streaming. Comparativ cu o afacere offline, investitia initiala poate fi destul de mica – pana in 30.000 de euro.”
    Sergiu Biris, fondator al Trilulilu

    “Sunt site-uri care au pornit cu investitii initiale de cateva sute de euro si multa munca din partea antreprenorului si s-au dovedit proiecte de succes. In cazul in care vrei sa lansezi un proiect international de talia Facebook trebuie sa pornesti cu o investitie initiala de cel putin cateva sute de mii de euro.”
    George Lemnaru, fondator al Erepublik

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Persoanele fizice autorizate vor putea plati online impozitul, din 1 octombrie

    Astfel, impozitul pe veniturile din activitatile persoanelor fizice autorizate, precum doctori, notari, veniturile din drepturile de proprietate intelectuala sau veniturile din tranzactii imobiliare va putea fi platit online, pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), utilizand cardul.

     

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
     

  • In loc de hotel

    “Unii exclud de la bun inceput varianta impersonala a hotelului, preferand un loc care le ofera confort, dar ii si fereste de bataile de cap legate de administrarea si intretinerea locuintei”, spune Iza Pop (30 ani), administrator si asociat la Easyrental.
     
    Site-ul easyrental.ro functioneaza in principal pentru prezentarea serviciilor oferite de companie, cu posibilitatea de rezervare online si plata online a rezervarilor.
     
    Pana acum nu a adus companiei incasari spectaculoase, din 2006 si pana in prezent numarand doar 10.000 de vizitatori, dintre care 10% clienti. Iza Pop spune insa ca are in plan pentru urmatoarea perioada sa-l dezvolte. Intr-o prima faza pregateste, impreuna cu compania de web design Avantaj Net, o relansare a site-ului, care va include pe langa oferta imobiliara, si oferte de servicii de inchirieri auto sau curatenie, precum si un magazin online cu livrarea la domiciliu a cumparaturilor.
     
    Incasarile lunare ale companiei se ridica in medie la 25.000 de euro, cifra care variaza insa in functie de gradul de ocupare a apartamentelor, perioadele “moarte” fiind reprezentate de lunile de vacanta. In proprietatea Easyrental sunt 16 apartamente, dintre care sase garsoniere, in zone centrale ale Bucurestiului, precum Parcul Cismigiu, Ateneu, Calea Victoriei si Bd. Magheru.
     
    Easyrental nu are un plafon maxim de zile pentru care inchiriaza un apartament, mai ales ca principalii clienti ai companiei sunt de fapt reprezentanti sau angajati ai unor mari companii straine, care lucreaza in Romania pentru diverse proiecte, avand contracte pe durata medie sau lunga.

  • In loc de hotel

    “Unii exclud de la bun inceput varianta impersonala a hotelului, preferand un loc care le ofera confort, dar ii si fereste de bataile de cap legate de administrarea si intretinerea locuintei”, spune Iza Pop (30 ani), administrator si asociat la Easyrental.
     
    Site-ul easyrental.ro functioneaza in principal pentru prezentarea serviciilor oferite de companie, cu posibilitatea de rezervare online si plata online a rezervarilor.
     
    Pana acum nu a adus companiei incasari spectaculoase, din 2006 si pana in prezent numarand doar 10.000 de vizitatori, dintre care 10% clienti. Iza Pop spune insa ca are in plan pentru urmatoarea perioada sa-l dezvolte. Intr-o prima faza pregateste, impreuna cu compania de web design Avantaj Net, o relansare a site-ului, care va include pe langa oferta imobiliara, si oferte de servicii de inchirieri auto sau curatenie, precum si un magazin online cu livrarea la domiciliu a cumparaturilor.
     
    Incasarile lunare ale companiei se ridica in medie la 25.000 de euro, cifra care variaza insa in functie de gradul de ocupare a apartamentelor, perioadele “moarte” fiind reprezentate de lunile de vacanta. In proprietatea Easyrental sunt 16 apartamente, dintre care sase garsoniere, in zone centrale ale Bucurestiului, precum Parcul Cismigiu, Ateneu, Calea Victoriei si Bd. Magheru.
     
    Easyrental nu are un plafon maxim de zile pentru care inchiriaza un apartament, mai ales ca principalii clienti ai companiei sunt de fapt reprezentanti sau angajati ai unor mari companii straine, care lucreaza in Romania pentru diverse proiecte, avand contracte pe durata medie sau lunga.

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Sa vezi ce-au facut colegii








    Disponibila in limba romana si in engleza, aplicatia online Teamness le permite angajatilor unei companii sa colaboreze la acelasi proiect, chiar daca nu se afla in aceeasi cladire sau acelasi oras. “E o aplicatie de project management care ajuta la rezolvarea problemelor de comunicare ce pot aparea pe parcursul dezvoltarii unui proiect, cu facilitati precum lista de sarcini, monitorizarea stadiilor de lucru, organizare pe fisiere, rezumatul activitatii si un motor de cautare”, spune Paul Marculescu, directorul Bitground Software Solutions, compania din spatele Teamness.ro.




     

    Lansat de doua luni, site-ul a avut pana in prezent aproximativ 6.000 de vizitatori unici, dintre care 10% si-au creat conturi active pentru a putea folosi aplicatia. Principalii utilizatori ai site-ului sunt echipele formate din 20-30 de membri, ce au nevoie sa acceseze de pe internet datele proiectelor in care sunt implicate si sa interactioneze de la distanta. Modelul ales pentru Teamness este SaaS sau “software as a service”, ceea ce inseamna ca aplicatia software este folosita ca un serviciu, fiind accesibila online, fara instalare. In ce priveste investitiile facute pentru dezvoltarea si promovarea proiectului, Paul Marculescu spune ca acestea se ridica la aproximativ 5.500 de euro, dintre care aproape jumatate pentru hosting si realizare, iar restul pentru licente de software si reclama. “Momentan serviciul este gratuit, dar din 2009, dupa ce vom atinge pragul de 10.000 de conturi active, vom introduce si planuri de pret”, afirma Marculescu. Paul Marculescu (30 de ani) si Sorin Ostafiev (29 de ani), antreprenorii de la Bitground Software Solutions, sustin ca mizeaza pe pietele unde exista vorbitori de limba engleza si romana, adica SUA, o parte din Europa, eventual India si Australia. La un moment dat s-ar putea orienta insa si spre tarile cu vorbitori de spaniola si franceza, avand in plan sa lanseze versiuni ale aplicatiei in aceste limbi.