BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Merkel: Perspectiva asupra păcii în Ucraina este “incertă” în urma discuţiilor cu Putin

    Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit vineri, la Moscova, cu liderul rus. Sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, Merkel a declarat că nu este sigură dacă discuţiile lor au avut succes, dar că a meritat să încerce. Ea a apărat caracterul “inviolabil” al graniţelor Europei.

    Rusia a dovedit lipsă de respect pentru pace şi integritate teritorială, iar acţiunile Moscovei în Ucraina contravin angajamentelor asumate, a adăugat cancelarul german.

    Modificarea graniţelor prin forţă este contrară păcii şi securităţii şi riscă să ducă la escaladarea tensiunilor, a precizat Merkel.

    “Vrem să conturăm securitatea împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, a subliniat ea, avertizând însă că nu va încheia un acord cu Moscova care să excludă liderii ucraineni. Soluţia trebuie să fie în conformitate cu acordul de la Minsk, a mai spus Merkel.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

  • Un fost ofiţer nazist va fi judecat pentru complicitate la 300.000 de crime

    Groening era cunoscut drept “contabilul” lagărului de exterminare. El se ocupa de număratul bancnotelor luate de la deţinuţi şi trimiterea lor către superiorii săi de la Berlin, potrivit procurorilor din Hanovra.

    El este acuzat, de asemenea, că a ajutat la îndepărtarea bagajelor victimelor, astfel încât ele să nu fie văzute de nou-veniţi, şi de acoperirea urmelor exterminării în masă.

    Procurorii susţin că Groening ştia că prizonierii predominant evrei care nu erau consideraţi capabili să muncească “erau ucişi direct după sosire în camerele de gazare de la Auschwitz”.

    El va compărea în faţa tribunalului la 21 aprilie, fiind acuzat de 300.000 de capete de acuzare pentru complicitate la crimă. Este vorba despre 425.000 de persoane despre care se crede că au fost deportate într-un lagăr din Polonia ocupată, în perioada mai-iulie 1944, dintre care cel puţin 300.000 au murit în camerele de gazare.

    Groening a declarat pentru cotidianul german Bild în 2005 că regretă că a lucrat la Auschwitz, afirmând că încă aude strigătele din camerele de gazare, după zeci de ani. “Mi-a fost ruşine zeci de ani şi îmi este ruşine şi astăzi”, a declarat Groening, care a fost angajat în lagăr la vârsta de 21 de ani. “Nu de actele mele, pentru că nu am ucis niciodată pe nimeni. Dar mi-am oferit ajutorul. Am fost o rotiţă în maşina de ucis care a eliminat milioane de persoane nevinovate”, a declarat el.

    Timp de peste 60 de ani, tribunalele germane au pus sub acuzare criminali de război nazişti doar dacă existau dovezi că au fost implicaţi personal în comiterea de atrocităţi. Dar în 2011, un tribunal din Munchen l-a condamnat pe John Demjanjuk la cinci ani de închisoare pentru complicitate în exterminarea evreilor din lagărul Sobibor, unde era gardian, stabilind că toţi foştii gardieni ai lagărului pot fi judecaţi.

    De la deschiderea proceseleor naziste de la Nurnberg (1945-1949), aproximativ 106.000 militari germani sau nazişti au fost judecaţi, 13.000 dintre ei fiind recunoscuţi vinovaţi, iar jumătate condamnaţi, potrivit Biroului german însărcinat cu anchetarea crimelor naziste.

  • Duma de Stat din Rusia ar putea să ceară Germaniei reparaţii de război

    “De fapt, Germania nu a plătit Uniunii Sovietice reparaţii pentru distrugerile şi atrocităţile din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, a declarat pentru Izvestia Mihail Degtearev, un membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia.

    “Deşi cu aliatul nostru – R.D.G. (Republica Democrată Germană) – s-a încheiat după război o înţelegere de încetare a plăţilor de reparaţii, cu R.FG. şi îndeosebi după reunificarea Gerrmaniei astfel de înţelegeri nu s-au semnat, ceea ce înseamnă că problema rămâne deschisă şi extrem de actuală”, a justificat el acest demers.

    “În plus, Germania continuă să aducă prejudicii Rusiei, promovând sancţiuni ilegale în UE”, a continuat deputatul rus.

    De curând, noul premier grec Alexis Tsipras a promis la rândul său că va cere Germaniei să plătească despăgubiri pentru un împrumut acordat de Grecia în 1942, la presiunea naziştilor.

  • Angela Merkel va efectua, între 8 şi 10 februarie, vizite în Statele Unite şi Canada

    Angela Merkel va discuta cu Barack Obama şi cu Stephen Harper despre agenda summitului G7, programat în Germania în iunie, despre criza ucraineană şi despre relaţiile Occidentului cu Rusia.

    Pe agenda discuţiilor de la Washington şi Ottawa figurează şi campania militară contra grupului terorist Stat Islamic, situaţiile din Afganistan şi Irak, subiecte de politică economică, climă şi comerţ.

  • Germania şi Ungaria nu vor oferi armament Ucrainei, confruntată cu un conflict separatist

    “Conflictul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe cale militară. Berlinul va face totul pentru soluţionarea crizei prin negocieri”, a declarat Angela Merkel la Budapesta, după întrevederea cu Viktor Orban.

    “Este necesar un nou armistiţiu, iar Acordul de la Minsk va fi baza oricărei încetări a focului”, a spus Merkel, subliniind, în contextul crizei ucrainene, că este importantă diversificarea resurselor energetice.

    Referindu-se la situaţia din Ungaria, Merkel a notat că, indiferent dacă Guvernul Orban are o majoritate solidă în Parlament, trebuie să fie apreciat şi rolul opoziţiei, al societăţii civile şi al instituţiilor media.

    Întrebată despre o dispută ideologică, Merkel a explicat că nu poate interpreta conceptul “nonliberal” în contextul unui sistem democratic.

    În replică, Orban, susţinător al conceptului “nonliberalism”, a afirmat: “Nu orice democraţie este în mod automat una liberală. Dacă cineva susţine că democraţia este în mod automat liberală, atunci are nevoie de un sistem de idei pe care noi nu îl acceptăm”.

  • Vizitele lui Merkel şi Putin la Budapesta îl obligă pe Viktor Orban la o echilibristică diplomatică

    Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta, în timp ce sancţiunile europene împotriva Moscovei tocmai au fost prelungite pe fondul conflictului ucrainean.

    Liderul rus este aşteptat în capitala ungară 15 zile mai târziu, la 17 februarie, pentru prima sa vizită într-o ţară membră UE din octombrie.

    “Una dintre preocupările lui Merkel este de a găsi un răspuns la expansionismul rus şi la degradarea relaţiilor dintre UE şi Moscova. Ungaria este un caz-şcoală, cu dependenţa ei energetică şi ocheadele” aruncate Moscovei, analizează fostul ministru ungar de Externe Peter Balazs, contactat de AFP.

    Viktor Orban nu a ezitat în ultimele luni să se declare adeptul unui model de societate “iliberală”, citându-l pe şeful statului rus ca exemplu şi lansând o ofensivă împotriva ONG-urilor.

    Foarte dependentă de gazul rusesc, Ungaria a încheiat anul trecut un contract de 12,5 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare ruseşti în apropiere de Budapesta.

    Dar împingând de fiecare dată limitele, Orban nu a atacat până în prezent frontal UE, în timp ce ţara sa, membră din 2004, este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale europene.

    “Orban vrea să continue să obţină maximum de la UE cedând cât mai puţin posibil. Astfel, el va zâmbi şi va accepta criticile lui Merkel, apoi va continua să facă lucrurile în felul său”, apreciază Balazs.

    La rândul său, Merkel, a cărei ţară este principalul partener comercial al Ungariei şi al cărei partid, la fel ca cel al lui Orban, face parte din grupul conservator din Parlamentul European, ar urma cel mai probabil să se abţină de la a-l critica direct pe premierul ungar.

    În opinia lui Daniel Hegedus, de la Consiliul german pentru relaţii internaţionale, cancelarul va “face totul pentru ca Ungaria să rămână în rândurile UE şi să nu slăbească poziţia Uniunii şi a Berlinului în conflictul ruso-ucrainean”.

    Potrivit lui Csaba Toth, de la institutul Republikon, cancelarul va “încerca să îl calmeze pe Orban în retorica sa şi modul de a aborda relaţiile internaţionale”.

    “Mesajul lui Merkel este clar: Ungaria nu trebuie să creeze probleme. Berlinul are destule cu Ucraina, Rusia şi Grecia şi nu vrea să fie nevoită să îşi piardă timpul pentru a disciplina mica ţară membră UE”, subliniază Hegedus.

    Un fapt revelator este faptul că ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită şi este puţin probabil ca ei să facă publică o eventuală dispută.

    “Merkel nu îl va critica deschis pe Orban. Ea se va mulţumi să spună câteva cuvinte care vor împiedica Guvernul ungar să se laude cu un succes total”, apreciază Hegedus.

    În ceea ce priveşte venirea lui Putin, Orban a anunţat deja că va profita de aceasta pentru a încheia un nou contract pe termen lung cu Rusia, pe tema gazelor.

  • UNTRR cere Guvernului să solicite Germaniei introducerea unui moratoriu privind salariul minim

    Germania a introdus, de la 1 ianuarie, salariul minim, în valoare brută de 8,5 euro pe oră, aplicat şi în cazul şoferilor profesionişti străni care efectuează operaţiuni de transport internaţional de marfă şi persoane către şi din Germania, cabotaj sau tranzit pe teritoriul ţării.

    Pentru fiecare oră lucrată de un şofer român pe teritoriul german se va aplica salariul minim din Germania, şi nu cel din România, iar amenda pentru nerespectarea acestei prevederi poate ajunge până la 500.000 euro.

    În prezent, serviciile Comisiei Europene (CE) au lansat o investigaţie detaliatã cu privire la noua lege germanã şi sunt în curs de iniţiere, foarte curând, a procedurii de pre-infringement, menţionează UNTRR.

    CE a solicitat autorităţilor germane clarificări în legătură cu obiectivele, temeiul juridic şi mecanismele de punere în aplicare a acestor dispoziţii naţionale în transportul internaţional.

    “Având în vedere însă că procedura de pre-infrigement a Comisiei Europene este de durată, iar legea salariului minim din Germania este deja în vigoare de la data de 01.01.2015, solicitãm Guvernului României să se alăture demersurilor celorlalte guverne europene şi să solicite Guvernului Germaniei sã introducã un moratoriu pentru transportatorii români privind aplicarea legii salariului minim din Germania, având în vedere că aceştia reprezintă companii care nu sunt stabilite în Germania”, se arată într-un comunicat transmis de UNTRR.

    Uniunea Naţionalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) are peste 13.000 membri – operatori care efectueazã transporturi interne şi internaţionale de marfã şi persoane.

  • Germania a înregistrat inflaţie negativă în ianuarie, pentru prima oară după 2009

    Preţurile de consum din cea mai mare economie a lumii au scăzut în ianuarie cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,3% comparativ cu luna decembrie, potrivit Biroului Federal de Statistică. Analiştii anticipau un declin al preţurilor de 0,2% faţă de ianuarie 2014 şi de 1% faţă de decembrie, transmite Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat săptămâna trecută un program de achiziţii de obligaţiuni în valoare de cel puţin 1.100 miliarde de euro, pentru a evita deflaţia în zona euro.

    Analiştii anticipează că zona euro a înregistrat în ianuarie o inflaţie anuală de -0,5%. Eurostat, biroul european de statistică, urmează să publice vineri datele referitoare la inflaţie.

    În decembrie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,2% comparativ cu intervalul similar din 2013.

    “Este probabil ca inflaţia din zona euro să rămână negativă în prima jumătate a anului, înainte ca deprecierea euro şi alţi factori fundamentali să îşi facă efectul. Revenirea inflaţiei aproape de ţinta BCE de 2% rămâne o perspectivă îndepărtată”, a declarat Christian Schulz, analist la Berenberg Bank în Londra.

    La ora transmiterii ştirii euro este în urcare cu 0,2%, la 1,1312 dolari pe unitate.

    Indicele DAX al bursei din Frankfurt este în declin cu 0,4%.

  • Berlinul nu este de acord pentru moment cu noi sancţiuni europene împotriva Moscovei

    “Guvernul german nu este de părere că ar trebui să formulăm rapid noi sancţiuni”, a declarat miercuri seara ministrul social-democrat, într-un interviu pentru postul public german de televiziune ZDF.

    Miniştrii europeni de Externe participă joi, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară pentru a discuta despre atitudinea care trebuie adoptată faţă de Rusia, după intensificarea violenţelor în estul Ucrainei şi bombardarea oraşului-port Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morţi sâmbătă.

    Uniunea Europeană se orientează spre o simplă extindere a listei negre cu persoanele sancţionate, a indicat miercuri o sursă europeană. Conform unor surse de la Bruxelles, cei 28 de miniştri ar urma să decidă de asemenea prelungirea primei serii de sancţiuni vizându separatişti ucraineni şi oficiali ruşi, care expiră în martie. Deja prelungite o dată, aceste sancţiuni vizează în special oficiali ruşi, precum vicepremierul Dmitri Rogozin.

    “În prezent, cred că este prea devreme pentru a adopta noi sancţiuni. Cred că trebuie să evaluăm situaţia de acolo (din Ucraina-n.r.) şi să observăm dacă conflictul s-a reintensificat efectiv”, a declarat Gabriel.

    El a apreciat că este posibil ca, dimpotrivă, Moscova să fi înfrânat recent o ofensivă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. “Sunt oameni care spun că separatiştii au anunţat acolo o nouă ofensivă (…) şi faptul că această ofensivă nu a mers mai departe poate că nu a fost o decizie a separatiştilor, ci mai degrabă (decizia) altor persoane care nu vor o escaladare şi care nu se pot afla decât la Moscova”, a explicat el.

    “Nu sunt pentru ca noi să provocăm o escaladare”, a precizat Sigmar Gabriel, dând asigurări că Berlinul nu va ezita să sancţioneze Moscova dacă separatiştii încearcă să cucerească noi teritorii pentru a face legătura între partea separatistă a Ucrainei şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.

    Întrebat despre reuniunea de joi de la Bruxelles, el a precizat că se aşteaptă ca miniştrii de Externe din UE să “evalueze situaţia”. “Dar nu cred că suntem pregătiţi să decidem următoarea etapă de sancţiuni”, a adăugat el.

    El a amintit că politica dusă de cancelarul german Angela Merkel are ca scop o soluţie negociată la conflictul ucrainean, pentru care Berlinul nu vede o rezolvare pe cale militară.

  • REPORTAJ: Europa s-a recules la Auschwitz, îngrijorată de ascensiunea antisemitismului – FOTO

    “Am crezut că voi fi dusă să fiu incinerată şi că nu voi mai trăi niciodată experineţa primului sărut. Dar, nu ştiu cum, eu, tânăra de 14 ani, am supravieţuit”, a spus Halina Birenbaum, născută la Varşovia în 1929 şi care a trăit în copilărie experinţa a patru lagăre naziste, inclusiv Auschwitz. Emigrată în Palestina în 1947, cu un înainte de crearea Israelului, ea a devenit poetă şi scriitoare.

    Ceremonia oficială a reunit la Oswiecim – numele polonez al Auschwitzului -, în sudul Poloniei, aproximativ 300 de supravieţuitori şi zece şefi de stat. Aproximativ 40 de ţări au fost reprezentate.

    Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, care a deschis ceremonia salutând supravieţuitorii, şi-a exprimat “respectul şi recunoştinţa” faţă de militarii sovietici care au elliberat Auschwitzul, unde aproximativ 1,1 milioane de persoane au fost exterminate, dintre care aproximativ un milion au fost evrei.

    El a corectat astfel gafa ministrului polonez de Externe Grzegorz Schetyna, care a atribuit eliberarea lagărului “ucrainenilor”, atrăgându-şi furia Moscovei.

    Însă Komorowski a părut totodată să pună pe picior de egaitate “cele două totalitarisme” – nazist şi sovietic -, amintind exterminarea la Katyń a elitelor poloneze de către serviciile speciale ale lui Stalin.

    Evocarea Holocaustului a determinat mai mulţi participanţi să mediteze la viaţă şi moarte, dar şi la natura umană.

    “Sunt aici pentru a mi-i aminti şi pentru a mă ruga pentru toţi cei care au rămas aici pentru totdeauna. Mă rog pentru ei, dar cum nu ştiu să spun rugăciuni, mă voi ruga în gândurile mele”, a declarat pentru AFP Michal Habas, deportat la Auschwitz la vârsta de 17 ani.

    “Eram în Blocul 10 A, iar de acolo vedeam multe lucruri, le vedeam pe fereastră. Toată lumea spunea «deci nu există Dumnezeu», cu tot ceea ce vedeam, oamenii împuşcaţi, mutilaţi”, a spus el.

    Ceremonia, la care au asistat preşedinţii francez François Hollande, german Joachim Gauck şi ucrainean Petro Poroşenko, dar şi regii Olandei şi Belgiei, s-a desfăşurat într-un imens cort alb, instalat în faţa intrării lagărului Auschwitz-Birkenau, acoperit de un strat gros de zăpadă.

    Cortul a fost ridicat peste şinele pe care au venit trenuri din toată Europa către crematoriile de la Birkenau.

    – “Pilonii amintirii”

    Unul dintre “Pilonii amintirii” – generosul donator al Muzeului de la Auschwitz – americanul Ronald S. Lauder a avertizat în legătură cu ascensiunea antisemitismului, citând “ultimele evenimente de la Paris”. Evocând Holocaustul, el a lansat din nou un apel, devenit laitmotivul ceremoniei, “Nu permiteţi ca acest lucru să se mai repete”.

    Liderii lumii întregi au privit marţi către Auschwitz.

    Preşedintele american Barack Obama s-a angajat “să nu uite niciodată” cele şase milioane de evrei şi multe alte persoane ucise de către naziştii germani şi a îndemnat la rândul său comunitatea internaţională să garanteze că “acest lucru nu se va mai repeta niciodată”.

    Înainte să ia avionul pentru a veni la Auschwitz, François Hollande a denunţat, la Memorialul Shoah de la Paris, “fagelul” antisemitismului, care “determină anumiţi evrei să se întrebe despre prezenţa lor în Franţa. Voi, francezi de confesiune iudaică, locul vostru este aici. Franţa este patria voastră”, a spus Hollande.

    Într-o întâlnire, marţi seara, cu omologul său polonez Bronislaw Komorowski pe aeroportul din Cracovia, preşedintele francez a apreciat că ceremonia de la Auschwitz are loc “în urma tragediei” atentatelor de la Paris, soldate cu 17 morţi, inclusiv patru evrei – într-o luare de ostatici într-un magazin alimentar cu specific evreiesc -, potrivit anturajului său.

    La 20 de zile de la atentatele sângeroase comise de către jihadişti francezi, Consiliul Reprezentativ al Instituţiilor Evreişti din Franţa (CRIF) a anunţat marţi că numărul acţiunilor cu caracter antisemit a crescut de două ori în 2014, în comparaţie cu 2013.

    Sărbătorirea eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, la 27 ianuarie 1945, este totodată Ziua internaţională pentru comemorarea victimelor Holocaustuluui.

    – Putin denunţă o “tentativă de rescriere a istoriei”

    Nici Washingtonul şi nici Moscova nu au trimis personalităţi de prim rang. Rusia a fost reprezentată de către şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Ivanov. Preşedintele rus Vladimir Putin nu a dorit să efectueze vizita – aşa cum a procedat în 2005 – pentru că nu a fost invitat în mod oficial.

    Putin a catalogat, la Moscova, “inacceptabilă şi imorală” orice “tentativă de rescriere a istoriei”, referindu-se la personaje controversate din al Doilea Război Mondial, considerate colaboratori ai naziştilor de către Moscova şi eroi ai independenţei de către unii din Ucraina şi ţările baltice.

    Ceremonia principală s-a încheiat cu un sunet sfâşietor de şofar, un corn folosit în anumite ritualuri evreieşti.

    După aceea, o delegaţie a supravieţuitorilor şi liderilor politici a mărşăluit prin ninsoare până la monumentul victimelor de la Birkenau, unde a depus flori şi lumânări.