Tag: castigare

  • Cum a reuşit un tânăr de 24 de ani din România să câstige peste 200.000 de dolari jucându-se

    Nimic din înfăţisarea lui Armand Pittner nu trădează faptul că la 24 de ani a strâns o mică avere, de 260.000 de dolari, doar din câştigurile de la turnee de jocuri video.

    În spatele meu, pe perete, se află panouri cu eroi desenaţi, creaturi fantastice cu arme impresionate şi cu puteri nebănuite, iar el este unul dintre cei care-i controlează, le înhămează puterile şi le pune în folosul echipei. Este ceva mai înalt decât mine, să aibă 1,80-90 m înălţime, şi poartă o pereche de blugi albaştri şi un tricou pe care scrie „Come and join the universe”. Îi urmez îndemnul şi vă invit în galaxia sportului electronic, în universul Dota, în microcosmosul lui Armand „b0ne7” Pittner.

    Armand Pittner este cel mai bine plătit român jucător profesionist de jocuri video, cu câştiguri de până la 260.000 de dolari, doar din turnee. Joacă de mic, iar Dota (Defence of the Ancients) încă de la începuturi. Părinţii au strâmbat din nas când vedeau că petrecea atât de mult timp în faţa calculatorului, dar nu i-au interzis să se joace. Odată cu primul turneu la care a participat în străinătate, părinţii s-au deschis mai mult spre jocurile video. Acum îi urmăresc meciurile pe internet de fiecare dată când au ocazia, şi, chiar dacă nu înţeleg total fenomenul, se bucură pentru fiecare victorie a fiului lor.

    Nu a existat un moment precis în viaţa lui Armand când a luat decizia de deveni jucător profesionist. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Nu era nimic planificat. Totul a început ca un hobby.”  A jucat din ce în ce mai mult şi a devenit mai bun. Primul LAN (concurs local ce se joacă în reţea) l-a jucat într-o sală de jocuri din Bucureşti. Pe atunci nu erau spectatori, doar tineri entuziaşti ce iubeau jocul. „Am jucat şi într-un mall şi era distractiv cum oamenii se opreau şi se uitau la noi în calculatoare să vadă ce facem”, îşi aminteşte zâmbind b0ne7.

    Pare un tânăr obişnuit abia ieşit de pe băncile facultăţii, dar banii pe care i-a câştigat în turnee (aproximativ 260.000 de dolari) îl plasează pe locul 69 în topul celor mai bogaţi jucători profesionişti de jocuri video. Asta făcând abstracţie de salariul său lunar. Deşi nu-mi poate dezvălui câţi bani primeşte de la Cloud9, organizaţia la care este angajat, Pittner spune că salariul unui jucător dintr-o echipă de top variază între 2.000 şi 6.000 de dolari pe lună. Nu pare să-i pese foarte mult de banii câştigaţi, nu are de gând să-i investească deocamdată sau să-şi înceapă un business: „Banii aceia există şi apelez la ei dacă am nevoie de ceva”, mărturiseşte Armand Pittner. Ochii albaştri i se aprind când vorbim mai mult despre Dota şi intrăm în detalii, ceea ce arată că şi-a păstrat entuziasmul şi plăcerea de a juca, chiar dacă acum participă la turnee cu premii substanţiale şi îl urmăresc mii de fani.

    Drumul nu a fost uşor. Armand Pittner povesteşte că a trecut prin multe încercări şi a schimbat mai multe echipe până să ajungă la Cloud9, unde avea să-şi facă o casă. Dota este un joc de echipă foarte competitiv. „Trebuie să ştii când să renunţi la un jucător slab care trage echipa în jos. E important să nu ai relaţii puternice de prietenie cu coechipierii. Am întâlnit multe echipe care nu au evoluat tocmai pentru că nu voiau să renunţe la jucătorii mai slabi”, explică Armand din secretele jocului care i-a adus confortul financiar înainte de a împlini 25 de ani.

  • Ce salariu câştigă un profesor la ASE

    De obicei profesorii lucrează cu două norme, plus proiecte de cercetare, care sunt mereu derulate în facultăţi”, a declarat la ZF Live Sorin Anagnoste, profesor asociat FABIZ- ASE Bucureşti. 

    Eu aş milita pentru mai multă flexibilitate în învăţământul superior pentru a avea acces la bani. Spre exemplu pentru ONG-uri ale facultăţilor, care să atragă sponsorizări, iar cu banii respectivi să fie plătiţi profesorii. 

     
  • Ce salariu câştigă un programator în funcţie de limbajul folosit şi de experienţă

    Urmând linia unor articole care pun în dezbatere binecunoscută dilema „în ţară sau afară“, aş vrea să fac o comparaţie raportându-mă la experienţă mea personală, având în vedere că ultimii ani i-am petrecut alternând contractele între două locaţii, mai exact între Bucureşti şi Dublin, din poziţia de consultant baze de date Oracle pentru zona de banking.

    O să încerc să mă rezum la o comparaţie din punctul de vedere al aspectelor profesionale şi financiare, unde pot face o analiză obiectivă, însă trebuie menţionat că există anumite aspecte asupra cărora nu ne putem exprima decât subiectiv, aspecte care pot fi mai puţin importante pentru unii însă esenţiale pentru ceilalţi, aspecte cum ar fi: vremea, infra­structura pentru biciclete, calitatea unor servicii, atitudinea celor din jur etc.

  • Ce salariu câştigă un medic la Regina Maria. ”Sunt medici americani care visează la aşa sume”

    “În Bucureşti sunt 100 de medici care câştigă sute de mii de euro pe an, sume pe care şi le-ar dori şi doctori din America”, povesteşte fondatorului companiei.

    În prezent, este mult mai uşor pentru clinicile şi spitalele private să găsească medici, dar în urmă cu 4-5 ani mulţi ezitau, considerând că este riscant la privat. Practic, spitalele Regina Maria au devenit profitabile abia în 2013, la şase ani de la deschiderea primei unităţi. “Acum e mult mai uşor să găseşti medici pentru privat în oraşele mari. În cele mici încă e o problemă acută”

  • Câţi bani au câştigat olimpicii loturilor internaţionale de matematică, informatică şi fizică

    Pentru performanţa de anul acesta, cei 15 olimpici au primit premii în bani, în valoare totală de 122.000 lei. Fiecare medaliat cu aur a primit un premiu în valoare de 10.000 lei. Medaliaţii cu argint au primit premii în valoare de câte 8.000 lei, iar medaliaţii cu bronz câte 6.000 lei. Profesorii care au pregătit cele trei loturi au primit premii în valoare totală de 42.300 lei.

    Fundaţia eMAG şi BCR au premiat loturile internaţionale de matematică, informatică şi fizică, în cadrul celei de-a patra ediţii a Întâlnirii cu Olimpicii. Este al patrulea an în care Fundaţia eMAG premiază olimpicii şi profesorii celor trei loturi naţionale, în cadrul proiectului Hai la Olimpiadă!, pentru rezultatele obţinute la Olimpiadele Internaţionale.

    La cea de-a patra ediţie a Întâlnirii cu Olimpicii au participat Tudor Vlad (preşedintele Fundaţiei eMAG), Dana Demetrian (Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR), IuIian Stanciu (CEO eMAG) şi Răzvan Ziemba (CEO NOD), precum şi alţi parteneri ai proiectului Hai la Olimpiadă. Aceştia au subliniat importanţa investiţiei în educaţie, mai ales în domeniile în care România are o tradiţie din a câştiga medalii, precum şi faptul că tinerii trebuie încurajaţi să se pregătească mai bine pentru a fi performanţi într-o societate globală, aflată într-o permanentă evoluţie.

    „Sunt încântat că îi putem premia pe aceşti copii cu rezultate extraordinare la matematică, fizică şi informatică. Faptul că şi anul acesta toţi cei 15 membri ai loturilor naţionale au reuşit să câştige câte o medalie la Olimpiadele Internaţionale confirmă încă o dată că în România există o comunitate de copii şi profesori capabili de cea mai înaltă perofmanţă”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG.

    „Ne-am alăturat proiectului Hai la Olimpiadă! pentru că suntem convinşi că tinerii din România au un potenţial uriaş, care trebuie încurajat şi susţinut. Olimpicii de astăzi, elevii care se pregătesc în fiecare zi să fie mai buni vor fi cei care peste câţiva ani vor conduce afaceri importante în România. De aceea, BCR sprijină iniţiative care să pună în evidenţă tot ceea ce are mai bun societatea noastră”, spune Dana Demetrian, Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR.

    La Olimpiada Internaţională de informatică din Kazahstan, lotul naţional de informatică  şi-a adjudecat patru medalii, una de aur, două de argint şi una de bronz.

    Rareş Darius Buhai, (clasa a XII-a) a câştigat a patra medalie de aur consecutivă la această competiţie. Medalii de argint au fost obţinute de Alexandru Velea (clasa a XII-a) şi de Marius Valentin Hărşan (clasa a XII-a). Andrei Popa (clasa a X-a) a câştigat medalia de bronz. Profesorii care au pregătit lotul naţional de informatică sunt Adrian Panaete şi Marius Nicoli.

    Lotul naţional de matematică şi-a adjudecat în total şase medalii la a 56-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale, care a avut loc la Chiang Mai, Thailanda: o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. În competiţia de anul acesta au participat 577 de olimpici din 104 de ţări.

    Simona Diaconu (clasa a XII-a) a obţinut medalia de aur, Marius Bocanu (clasa a XII-a), Ciprian Bonciocat (clasa a X-a), Andrei Andronache (clasa a XI-a) şi Ştefan Spătaru (clasa a XII-a)  au câştigat medalii de argint, iar Andrei Puiu (clasa a XII-a), bronz. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de matematică a fost alcătuită din Radu Gologan, Mihai Bălună şi Cătălin Gherghe.

    Olimpicii lotului naţional de fizică au câştigat la Olimpiada Internaţională din Mumbay, India, două medalii de aur, două medalii de argint şi una de bronz.

    Ştefan Eniceicu (clasa a XI-a) şi Tudor Creţu (clasa a XII-a) au câştigat medalii de aur, Cristian Frunză (clasa a XII-a) şa Răzvan Radu (clasa a X-a) au obţinut medalii de argint, iar Ileana Rugină (clasa a XII-a), bronz. Cei cinci olimpici sunt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de fizică a fost alcătuită din Adrian Dafinei şi Delia Davidescu, ambii titulari la Liceul Internaţional de Informatică, şi Sebastian Popescu, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Fizică „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012 în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la matematică, informatică şi fizică. Începând din 2014, BCR devine partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri pentru elevi. Prin Hai la Olimpiadă!, profesorii din Centrele de Performanţă sunt recompensaţi material pentru orele de pregătire a elevilor, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale primesc premii.

  • Un licean român a câştigat Alumni Leadership Award în finala europeană ”Compania anului 2015” de la Berlin

    Vlad Dinu, reprezentantul start-up-ului SmartRead, membru în echipa de liceeni care a reprezentat România la finala europeană a competiţiei Compania anului 2015 a primit Alumni Leadership Award. Juriul a evaluat abilităţile de lider, spiritul de echipă, atitudinea şi entuziasmul tinerilor din cele 36 de ţări reprezentate în competiţia de antreprenoriat “Compania anului 2015”, organizată anual de JA Europe. Juriul a selectat 11 elevi excepţionali din cadrul competiţiei, care vor participa în această toamnă la Conferinţa liderilor alumni JA de la Copenhaga, Danemarca.

    Vlad Dinu şi colegii lui de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti – Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu – au format una dintre cele 37 de echipe de liceeni ce au concurat în finala europeană a concursului. Echipele şi-au prezentat proiectele de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.
    Tinerii au câştigat faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement cu aplicaţia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau. SmartRead îi ajută pe elevi să se evalueze şi să reţină mai multe informaţii din conţinutul unui manual sau al unei cărţi, prin intermediul unor teste. Aplicaţia poate fi folosită pentru orice disciplină şi le este utilă şi profesorilor, care pot obţine informaţii detaliate despre modul în care elevii citesc şi învaţă, permiţându-le să creeze planuri personalizate de studiu.

    Marele premiu al ediţiei de anul acesta a competiţiei Compania anului a revenit start-up-ului Rauteck din Germania, un business sustenabil, bazat pe dezvoltarea unor produse din piese auto reciclate. Ei folosesc piesele metalice ale centurilor de siguranţă pentru a produce desfăcătoare de sticle stilizate şi transformă materialul textil al centurii în genţi cu design original, mizând în promovarea business-ului lor pe ideea de autenticitate şi sustenabilitate.

    Competiţia Compania anului 2015 a celebrat la Berlin cei mai buni tineri antreprenori din Europa, participanţi în programul de antreprenoriat Junior Achievement. Juriul a evaluat competenţele lor de comunicare, de lucru în echipă, de planificare şi rezolvare a problemelor, capacitatea de a gestiona financiar o firmă, de a dezvolta produse şi servicii inovatoare, de a face planuri fezabile de marketing şi vânzări, precum şi proiecţiile financiare ale business-ului lor.

     

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Povestea tinerei din Oradea care poate să citească gândurile. Este vicecampioană mondială în Magie Mentală

    O orădeancă a câştigat titlul de vice-campion Mondial în Magie Mentală la FISM 2015. Cu show-ul lor, The Mind-Reading Revolution, orăeanca Anca Lucian împreună cu soţul ei, iluzionistul Lucca Lucian, au reprezentat Austria şi au câştigat al doilea loc în magie mentală la cel de-al 26-lea Campionat Mondial al Magiei organizat de Federatia Internaţională a Cluburilor de Magie (FISM), între 6 şi 11 iulie 2015 la Rimini, Italia, scrie Vocea Transilvaniei.

    Peste 150 de concurenţi din toată lumea au participat la 8 categorii ale magiei şi au fost evaluaţi atât prin punctajul strict al unui juriu internaţional, cât şi de către aplauzele celor 3,000 de magicieni veniţi să asiste la campionat.

    Vice-campionii mondiali în magie mentală spun că show-ul lor „The Mind-Reading Revolution“ s-a remarcat printr-o interpretare inovativă şi umoristică a iluziei clasice de citire a gândurilor spectatorilor. Cu acest show Anca şi Lucca au câştigat în categoria magie mentală, în 2014 titlurile de campioni în Austria, vice-campioni în Germania şi locul 1 în Elvetia, iar în 2015 titlul de vice-campioni mondiali.

    „Atât juriul, cât şi publicul au fost impresionaţi de imposibilitatea prezetării noastre. A trebuit să demonstrăm juriului într-o şedinţă separată o parte a metodei noastre, pentru a-i convinge că nu am folosit maşinării electronice şi nici complici în public pentru a crea iluzia de citire a gândurilor“, povesteşte Lucca, potrivit sursei citate.

  • Surpriza din statisticile oficiale: iată cele mai mari salarii din ţară! Această doamnă, care are o meserie BANALĂ, ia o leafă uriaşă – 41.540 de euro pe lună!

    Sume la care majoritatea românilor nici nu visează, de ordinul zecilor de mii de euro, sunt câştigate, lunar, de câţiva angajaţi. Asta reiese dintr-un top al celor mai mari salarii din România, realizat pe baza datelor furnizate de Inspecţia Muncii.

    Surpriza din statisticile oficiale: iată cele mai mari salarii din ţară! Această doamnă, care are o meserie BANALĂ, ia o leafă uriaşă – 41.540 de euro pe lună!

  • Cât câştigă un şofer RATB? Compania plăteşte în fiecare an salarii de 500 de milioane de lei

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de aproximativ 3.500 lei şi bonuri de masă. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de aproximativ 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    Un raport al Autorităţii Municipale de Reglementare în domeniul Serviciilor Publice arată că RATB are în acest moment aproape 11.000 de angajaţi, iar pentru salariile lor regia plăteşte anual 505 milioane de lei, adică aproape întreaga subvenţie primită de la primărie, potrivit Digi 24. Din totalul numărului de angajaţi, 261 au funcţii de conducere.

    În 2012, RATB a avut venituri de 902 milioane de lei şi deţinea 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.