BusinessMagazin

Tag: politica

  • Mare suspans, mare suspendare

    De data aceasta, motivul este declaraţia preşedintelui că, indiferent de rezultatul sesizării de către opoziţie la Curtea Constituţională a îngheţării pensiilor şi salariilor în 2012, “bani nu există” în buget pentru majorarea acestora.

    PSD, PNL şi PC au anunţat că studiază ideea unei proceduri de suspendare a preşedintelui, chiar şi în lipsa unei majorităţi în Parlament – un exerciţiu care ilustrează mesajul de “gălăgie politică” incriminat recent de Jeffrey Franks pentru neîncrederea în capacitatea de redresare economică a României.

    Decizia partidelor va fi anunţată în cursul zilei de luni, după ce juriştii acestora vor fi studiat problema.

  • Se schimbă şi legea electorală tot prin asumarea răspunderii?

    Premierul Emil Boc a resuscitat tema adormită a comasării alegerilor locale şi parlamentare în noiembrie 2012 şi pe cea a modificării Constituţiei pentru trecerea la un parlament unicameral, cu 300 de parlamentari în loc de 471, conform votului de la referendum. După consultările cu partidele din coaliţie a reieşit însă că se preferă o soluţie de compromis, cu 300 de deputaţi şi 88 de senatori, iar uninominalul pur va fi evitat şi de această dată printr-o listă de compensare la nivel naţional, care va acoperi circa o treime din mandatele Camerei Deputaţilor.

    O decizie privind formula exactă a fost amânată însă până la anul, când vor fi anunţate rezultatele recensământului populaţiei, şi odată cu aceasta a amânat şi premierul Emil Boc un răspuns la întrebarea privind modul cum va promova schimbările în legea electorală, adică prin vot normal în Parlament sau tot prin asumarea răspunderii, metoda preferată a guvernului său.

    Opoziţia a anunţat deja, prin Crin Antonescu, că USL va iniţia moţiune de cenzură dacă Guvernul va recurge la asumarea răspunderii, în timp ce preşedintele Traian Băsescu, dezamăgit de deznodământul discuţiilor, i-a îndemnat cu ironie pe “pedeliştii cinstiţi” să voteze mai bine varianta USL, cu 200 de deputaţi şi 100 de senatori, oricum mai bună decât micul compromis de acum.

  • CARICATURA ZILEI

    Curtea Constituţională arată că solicitarea de înlocuire de poate face de către grupul care l-a propus pe preşedintele Senatului, “dar nu spune că se face aşa, tam-nesam şi doar prin anunţarea voinţei dvs. a acestei manevre politice”, a spus Rădulescu, adresându-se senatorilor PSD.

    “Apropo, grupul care a propus atunci aceasta nu mai există: PSD+PC. Nu poţi şi cu tigaia unsă şi cu slănina în pod’, a adăugat Cristian Rădulescu.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©

  • Careul de paşi: lupta orgoliilor din PSD

    Trădarea respectivă ar fi constat nu numai în faptul că Mircea Geoană s-ar fi prezentat drept lider al opoziţiei în cursul vizitei recente în SUA (acuzaţie negată de împricinat), ci şi în declaraţiile lui Geoană despre o nouă candidatură la preşedinţie, precum şi în faptul că nu combate suficient puterea, ba chiar dimpotrivă, din funcţia lui de preşedinte al Senatului. Amplificarea scandalului, cu ameninţarea lui Victor Ponta că îşi dă demisia din PSD, după ce Geoană a refuzat să plece, i-a cam lăsat în ofsaid pe patriarhii partidului, Ion Iliescu şi Adrian Năstase, care iniţial se situaseră de partea lui Ponta.

    Ridicolul situaţiei a alimentat imediat o mulţime de scenarii despre viitorul liderilor aflaţi în conflict: ba că Geoană ori Ponta pleacă din PSD şi-şi fac neapărat câte un partid nou de stânga, ba că Geoană ar putea migra către UNPR, unde i s-a transmis deja că e binevenit, ba că Geoană nu se dă dus tocmai ca să facă jocul PDL şi să compromită opoziţia, ba că înlăturarea lui de la şefia Senatului şi înlocuirea lui cu un pedelist (Vasile Blaga fusese deja pregătit drept succesor) vor deschide calea părăsirii complete a Parlamentului de către USL, pe considerentul că opoziţia ar izbuti să lupte mai eficient din afara Parlamentului contra actualei puteri.

  • Ca să ştie alegătorii dacă le cresc sau nu salariile şi pensiile

    Borbely susţine că solicitarea lui este conformă înţelegerii cu FMI, care a acceptat în negocierile cu partea română ca deficitul bugetar iniţial de 1,9% din PIB (calculat în bază numerar) să fie majorat în a doua jumătate a anului la 2,5% (corespunzător limitei de 3% calculat în bază ESA, sistemul de raportare contabilă la care România va trece din 2012).

    Preşedintele Traian Băsescu a confirmat că aceasta va fi schema de stabilire a deficitului, însă înţelegerea cu FMI nu prevede nicio garanţie că vor fi mărite salariile şi pensiile. Potrivit lui Băsescu, singura garanţie la momentul actual este că în 2012 nu vor fi reduse salariile şi pensiile.

  • CARICATURA ZILEI

    Liderul USL, Victor Ponta, a ameninţat că va bloca bugetul pe 2012 în Parlament dacă puterea nu acceptă lista de condiţii puse de PSD şi PNL, între care reducerea CAS cu 3%, revenirea treptat în câţiva ani la TVA de 19%, indexarea după lege a pensiilor cu rata inflaţiei, schemă de susţinere a agricultorilor prin reţinerea a numai 9% din TVA, reducerea la jumătate a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, suspendarea programului de investiţii ale MDRT şi anularea majorării cu 0,5% a contribuţiei la pilonul II de pensii.

    Ponta susţine că măsurile propuse de USL ar aduce la buget echivalentul a 5% din PIB. Ministrul de Interne, Traian Igaş, spune însă că propunerile “iresponsabilului” lider PSD de amendare a bugetului de stat pe 2012 ar determina un dezastru economic, îndatorând România cu miliarde de euro.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©

  • De ce nu trec legile în Parlament

    Opoziţia, prin Victor Ponta, a dezavuat în continuare legile cerute, afirmând că legea asistenţei sociale va avea efecte negative asupra populaţiei cu venituri reduse, iar modificarea procedurii de numire a magistraţilor Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, dorită de Băsescu, nu e o cerinţă a UE, aşa cum susţine preşedintele, ci reflectă doar intenţia Cotrocenilor de a promova la ÎCCJ procurori de la DNA, pentru a continua şi în 2012 campania “dosarelor politice”.

    Problema nu e însă numai, sau atât la opoziţie, cât la parlamentarii puterii, care au dovedit că nu doresc din motive electorale legea asistenţei sociale şi nu doresc din motive mai personale să-i dea mai multă putere braţului deocamdată cam scurt al justiţiei. O concluzie provizorie i-ar aparţine ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu, care reflecta la B1TV că Traian Băsescu deţine în continuare controlul în PDL, unde “foarte mulţi oameni îl ascultă, dar nu mai e ca altă dată. Ca popularitate s-a mai erodat, e normal”.

  • Preda: Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare şi fundamentalişti religioşi

    “Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare, y compris pentru fundamentalişti religioşi. Mă tem că acest loc nu reprezintă azi mai mult de 3-4 procente, adică mai puţin decât actualul prag electoral”, afirmă Preda, referindu-se la proiectul formaţiunii Noua Republică, condusă de teologul Mihail Neamţu şi susţinut de fostul ministru Sebastian Lăzăroiu, caracterizat de Preda drept “un sociolog din ce în ce mai angajat, dar fără de partid”.

    Ca să evite pierderea de viteză electorală de pe urma căreia ar câştiga formaţiuni situate şi mai la dreapta PDL, aşa cum este Noua Republică, PDL trebuie să-şi asume însă “o parte esenţială a dreptei, cea care a fost abandonată de PNL atunci când acest partid a ales să se arunce în braţele stângii”, consideră Preda.

    În opinia lui, cele cinci idei liberale sunt următoarele: politicienii slujesc cetăţeanul, nu statul; sectorul privat şi cel public au o demnitate egală; scopul ultim al politicilor trebuie să fie creşterea economică, nu diminuarea deficitului public; funcţia esenţială a statului este protecţia vieţii, bunurilor şi libertăţilor individuale; moderaţia, capacitatea de a discuta cu ceilalţi parteneri politici, e soluţia ieşirii din izolare.

    “Statul trebuie să producă protecţie, de la previzibilitatea de care au nevoie actorii economici la compasiunea pentru actorii neeconomici lipsiţi de resurse. Doar ignoranţii pot crede că, în faţa crizei, statul trebuie să demisioneze. Lumea modernă e strâns legată de rafinarea modalităţilor protecţiei”, afirmă Preda.

  • Regele şi patrioţii

    Într-un plan ceva mai concret, relaţiile civilizate între fostul suveran şi corifeii USL i-au întristat pe monarhiştii cu state vechi, i-au bucurat pe monarhiştii de stil nou coalizaţi de adversitatea faţă de preşedintele Băsescu, iar pe simpatizanţii puterii i-au stimulat să denunţe diverse scenarii oculte, de la ambiţii politice ale lui Radu Duda până la conspiraţii urzite de serviciile secrete pentru a demola actualul regim şi republica în general.

    Unde încape între toate acestea prezenţa fostului monarh? Discursul său a conţinut o subliniere a rolului Coroanei ca simbol al unităţii naţionale şi o critică la adresa guvernării prezente (“Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului (…) Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”). Suficient pentru a-l transforma într-un actor politic? Nu. Dar nici nu era cazul.

  • Aţi sacrifica democraţia pentru mai multă bunăstare?

    Conform unui sondaj de opinie realizat recent de Institutul Nézőpont pentru gazeta Magyar Nemzet, susţinătorii partidelo de opoziţie MSZP (socialist), Jobbik (extrema dreaptă) şi LMP (verzii) sunt mai dispuşi să schimbe actualul regim democratic cu unul autoritar, dar în care să se bucure de un nivel de viaţă mai bun. În schimb, susţinătorii actualului partid de guvernământ de centru-dreapta, Fidesz, nu sunt înclinaţi spre o astfel de schimbare.

    Sondajul arată că 65% dintre susţinătorii Jobbik ar prefera un regim autocratic, dar cu creştere economică robustă. În cazul adepţilor MSZP, procentul este de 57%, pentru adepţii verzilor – 38%, iar pentru cei ai Fidesz doar în jur de o treime.

    Indiferent de simpatiile politice, cetăţenii cu nivelul cel mai scăzut de educaţie sunt cei mai dispuşi spre o astfel de schimbare de regim, reiese din sondaj: 34% dintre respondenţii care au doar studii primare, dar numai 23% dintre cei cu studii liceale şi 18% dintre cei cu facultate ar accepta să sacrifice democraţia în numele unui grad de bunăstare mai mare.