Seful Neogen, Calin Fusu, a anuntat astazi pe Twitter ca reteaua
de socializare a fost mutata pe adresa de internet
FacesMoldova.com, intrucat domeniul Faces.md a fost suspendat.
“Autoritatile parca-si doresc sa trimita oamenii pe siteuri
externe (com/ru) si sa scape de investitii in online”, a scris
Fusu. Este deja a doua oara cand se intampla ca reteaua sa fie
blocala, primul incident avand loc la jumatatea anului
trecut.
Alexis Bonte, antreprenorul francez care se numara printre
investitorii care au sustinut eRepublik, fiind posesorul pachetului
majoritar de actiuni, a anuntat astazi ca lumea virtuala numara
deja peste un milion de membri, la putin peste un an de la lansarea
oficiala.
“Cifra depaseste atat asteptarile noastre, cat si cele ale
multor specialisti din industrie care ne-au spus de-a lungul
timpului ca eRepublik nu va reusi sa atraga in prima faza mai mult
de cateva zeci mii de utilizatori”, spune Alexis Bonte. “Mi s-a
spus chiar ca un numar de 250.000 de membri ar fi numarul maxim pe
care l-am putea atrage catre un asemenea joc.”
eRepublik nu numai ca are deja peste un milion de cetateni, dar
320.000 dintre acestia acceseaza lumea virtuala cu regularitate,
mai mult de jumatate dintre acestia din urma fiind prezenti in joc
in fiecare zi. Asta in conditiile in care, dupa spusele lui Bonte,
versiunea actuala a eRepublik reprezinta doar aproximativ 30% din
potential, echipa de 45 de programatori lucrand in permanenta la
dezvoltarea si extinderea lumii virtuale.
La jumatatea anului trecut, eRepublik a atras o investitie de
doua milioane de euro din partea fondului francez AGF Private
Equity, membru al Allianz Group, prin intermediul unei infuzii de
capital. In 2008, acelasi fond a preluat 4% din actiunile companiei
in schimbul a 200.000 de euro, iar Bonte s-a implicat in a doua
runda de finantare cu 150.000 de euro, dupa ce cu cateva luni
inainte investise 200.000 de euro alaturi de alti opt investitori
de tip “business angel”. In total, eRepublik a inghitit 2,75 de
milioane de euro, fiind evaluat la cel putin 5 milioane de
euro.
In luna decembrie, utilizatorii au realizat mai mult de 9.9
miliarde de cautari pe internet, dintre care, pe Google s-au
inregistrat 6,7 miliarde, astfel motorul de cautare se afla pe
primul loc in topul celor mai accesate site-uri de acest gen, avand
o cota de piata de 67,3.
Google este urmat de Yahoo, prin intermediul caruia s-au
realizat peste 1,4 miliarde de cautari si care detine o cota de
piata de14,4%, iar pozitia a treia este ocupata de motorul lansat
de Microsoft la inceputul anului 2009, Bing, care detine o cota de
piata de 9,9%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de
piata.
Potrivit CNNMoney.com, daca in anii 1600, florile dadeau tonul
cresterilor, tehnologizarea a facut ca, dupa febra aurului de la
mijocul anilor 1800, sa se impuna caile ferate, bicletele,
radiourile si, mai tarziu, electronicele si electrocasnicele.
Vedetele ultimilor douazeci de ani ai secolului al XX-lea au fost
internetul si sectorul IT, iar in noul mileniu au explodat
imobiliarele, iar goana dupa aur pare sa revina, de aceasta data ,
intr-un al treilea episod.
Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata
Nielsen Company, in 54 de tari, consumatorii sunt mai interesati in
a plati pentru informatiile din zona old media, pe muzica, filme,
si continut video profesional decat pentru bloguri sau continut
video generat de catre alti consumatori, poate si pentru ca acestia
sunt dispusi sa plateasca pentru ceva ce au platit si inainte,
decat pentru ceva ce au primit dintotdeauna gratis.
Pe de alta parte, utilizatorii apreciaza mai mult materialul
produs de profesionisti decat cel realizat de alti consumatori,
conform studiului realizat de compania de cercetare.
Un alt studiu de piata, realizat de GFK, in 17 tari (16 tari
europene si Statele Unite), la finalul anului trecut spune ca doar
13% dintre utilizatorii de Internet vor sa plateasca pentru
informatiile online, majoritatea preferand sa foloseasca in
continuare gratuit Internetul.
In ce priveste situatia pe tari, peste 50% dintre greci,
belgieni, suedezi si americani sunt de acord sa plateasca pentru
continutul online, in timp ce romanii arata cea mai mica deschidere
catre aceasta situatie – doar 22% dintre ei fiind dispusi sa
plateasca. Diferentele apar insa atunci cand vine vorba de
preferintele in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
folosesc web-ul pentru blogging si e-finance, iar in Marea
Britanie, bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul
platit.
Prin contrast, surferii din Statele Unite care folosesc
Internetul pentru jocuri, pentru a descarca muzica sau pentru
servicii electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau
de calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces, in
timp ce, in Europa, in general, cei care prefera sa faca plati pe
Internet sau sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa
plateasca decat ceilalti.
Procentul de consumatori la nivel mondial care au platit sau vor sa
plateasca pentru continutul online
Continut Procent
Muzica 57%
Filme 57%
Jocuri 51%
Continut video professional 50%
Reviste 49%
Ziare 42%
Stiri online 36%
Radio(muzica) 32%
Retele sociale 28%
Radio(stiri) 26%
Continut video generat de consumatori 24%
Bloguri 20%
Sursa : Nielsen Company
Visa Europe estimeaza ca luni, 30 noiembrie, va fi cea mai
aglomerata zi de pana acum din Europa pentru cumparaturile pe
internet, cei mai multi dintre clienti alegand sa ia cadouri si sa
isi faca cumparaturile de Craciun din timp. Potrivit estimarilor
Visa, 318 milioane de euro vor fi cheltuiti de detinatorii de
carduri Visa in Europa, doua treimi din aceasta suma fiind pe
carduri de debit. Volumul tranzactiilor pe internet este asteptat
sa creasca cu 13%, comparativ cu aceeasi zi a anului trecut.
In ultimii doi ani, cea mai aglomerata zi pentru cumparaturile pe
internet a fost intotdeauna lunea de la inceputul lunii decembrie,
care in acest an este in 30 noiembrie. Anul trecut, 1 decembrie a
fost cea mai aglomerata zi pentru comertul electronic, cu peste 280
de milioane de euro cheltuite pe cardurile Visa in Europa.
Cresterea continua a cheltuielilor pe internet este indicata si de
faptul ca volumul tranzactiilor pe carduri Visa a depasit deja
punctul de vârf din 2008 pe 2 noiembrie 2009.
Visa isi bazeaza estimarile pe datele privind volumul tranzactiilor
de pana acum si pe comportamentul de plata in preajma Craciunului
din anii anteriori. La fiecare 9 euro cheltuiti in Europa, un euro
este pe un card Visa..
Aproximativ 4,5 milioane de tranzactii se vor face pe 30 noiembrie,
cea mai plina perioada pentru tranzactiile online fiind asteptata
in jurul pranzului, cu un alt varf al tranzactiilor in jurul orei
19.00. Cresterea fata de 2008 este de 16%. In timpul zilei, 220.000
de euro vor fi cheltuiti pe cardurile Visa la fiecare minut.
In magazinele fizice, ultima vineri sau sambata inaintea
Craciunului sunt, de regula, cele mai aglomerate zile de
cumparaturi, dar cum Craciunul este intr-o zi de vineri anul
acesta, Visa Europe estimeaza ca cea mai plina zi va fi miercuri,
23 decembrie. Visa se asteapta sa proceseze peste 27 milioane de
tranzactii in Europa, in valoare de aproximativ 1,4 miliarde de
euro.
In ultimii cativa ani, internetul romanesc a fost pus sub lupa
mai multor fonduri de investitii straine si, in unele cazuri, chiar
si a unor antreprenori romani, aflati intr-o permanenta vanatoare
dupa cele mai importante, valoroase sau profitabile afaceri online.
Dovada sunt numeroasele achizitii de site-uri petrecute din 2007
incoace, chiar daca, de cele mai multe ori, sumele implicate au
fost de ordinul sutelor sau chiar al zecilor de mii de euro.
“Romania a avut o perioada de cinci sau sase ani de boom din
punctul de vedere al investitiilor, perioada reflectata in urma cu
doi ani si in domeniul internetului, cand au aparut investitori
interesati de regiune, iar accesul la finantare a devenit mai
usor”, rezuma Dan Lupu, directorul de investitii strategice pentru
zona Europei Centrale si de Est al fondului Intel Capital.
Interesul cumparatorilor isi gaseste justificare prin potentialul
de crestere al pietei, aflata inca in etapele incipiente de
dezvoltare – adica implicit prin posibilitatea de a obtine intr-o
perioada relativ scurta, de cativa ani, randamente frumoase pentru
investitiile lor.
Intre timp insa, a venit criza, care a generat doua efecte. Pe
de-o parte, investitorii se vad nevoiti sa amane planurile de exit
din companiile pe care le-au finantat de-a lungul timpului, chiar
daca investitia a ajuns poate la maturitate, in incercarea de a
evita pierderile. Iar pe de alta parte, antreprenorii care pana nu
demult primeau simultan oferte din partea mai multor cumparatori,
pe sume care depaseau cu mult valoarea reala a companieii, sunt
acum in asteptare, sperand ca vor obtine mai tarziu un pret mai bun
pentru afacerea lor, decat mai pot obtine acum, cand evaluarile
sunt mai realiste.
“Momentul este excelent pentru investitii, dar nu cred ca vom
mai vedea in urmatoarea perioada prea multe tranzactii de amploare
in online”, apreciaza Calin Fusu, fondatorul si directorul general
al Neogen. Deloc intamplator, cea mai valoroasa tranzactie din
internetul romanesc a avut loc chiar anul acesta, un moment
considerat de Asesoft Distribution cel mai potrivit pentru a face
achizitii. Distribuitorul de echipamente IT&C a cumparat o
participatie de 51% din eMAG, cel mai mare magazin online din
Romania, pentru putin peste 10 milioane de euro, dupa cum au
estimat mai multe surse din piata apropiate companiilor. Valoarea
eMAG s-a ridicat astfel la aproximativ 20 de milioane de euro, cu
mult peste cifrele vehiculate inaintea tranzactiei, cand eMAG s-a
aflat la masa negocierilor (la sfarsitul lui 2008, fondatorii
magazinului online au fost in discutii cu fondul de investitii
Romanian American Enterprise Fund, intreaga companie fiind atunci
evaluata la 10 milioane de euro, in timp ce cu un an in urma era
evaluata la cateva zeci de milioane de euro).
Lansarea serviciului online de achizitie a biletelor CFR vine cu
intarziere fata de companiile de transport aerian romanesti. Prima
companie locala care a avut o platforma online a fost Blue Air (pe
site se poate face insa doar rezervarea, care dureaza 48 de ore,
timp in care pasagerul poate plati biletul), platforma online fiind
insa aproape obligatorie pentru o companie de transport low-cost.
In urma cu doi ani a lansat serviciul online TAROM, iar Carpatair a
oferit pasagerilor sai serviciul online de achzitie a biletelor de
la inceputul acestui an.
Daca in Romania doar operatorii aerieni si CFR vand bilete pe
Internet, in Europa se pot cumpara online de la bilete de tren pana
la calatori cu feribotul. Click aici pentru a vedea
ce transportatori din alte tari au introdus achizitionarea prin
plata online.
Un locuitor din Romania sau Bulgaria realizeaza in medie cinci
plati electronice intr-un an, in timp ce in Franta, Marea Britanie,
Austria sau Olanda, numarul platilor realizate intr-un an de un
locuitor depaseste 230, potrivit datelor unui studiu At
Kearney.
Lansarea serviciului online de achizitie a biletelor CFR vine cu
intarziere fata de companiile de transport aerian romanesti. Prima
companie locala care a avut o platforma online a fost Blue Air (pe
site se poate face insa doar rezervarea, care dureaza 48 de ore,
timp in care pasagerul poate plati biletul), platforma online fiind
insa aproape obligatorie pentru o companie de transport low-cost.
In urma cu doi ani a lansat serviciul online TAROM, iar Carpatair a
oferit pasagerilor sai serviciul online de achzitie a biletelor de
la inceputul acestui an.
Daca in Romania doar operatorii aerieni si CFR vand bilete pe
Internet, in Europa se pot cumpara online de la bilete de tren pana
la calatori cu feribotul. Click aici pentru a vedea
ce transportatori din alte tari au introdus achizitionarea prin
plata online.
Un locuitor din Romania sau Bulgaria realizeaza in medie cinci
plati electronice intr-un an, in timp ce in Franta, Marea Britanie,
Austria sau Olanda, numarul platilor realizate intr-un an de un
locuitor depaseste 230, potrivit datelor unui studiu At
Kearney.
