Tag: europa

  • De ce e nevoie de mai mult decât de un guvern nou pentru a trece de criza economică

    Adevărata criză cu care avem de-a face e dublă: pe de o parte, Europa a pierdut teren în faţa altor pieţe emergente, în frunte cu China – a pierdut în materie de populaţie, nivel de trai, competitivitate şi inovaţie -, iar, pe de altă parte, şi în interiorul Europei apar schimbări de nivel de trai, “în funcţie de vrednicia din trecut, prezentă şi cea percepută pentru viitor a ţărilor ei”. Cam aşa arată, rezumată de guvernatorul BNR, perspectiva din care trebuie privit viitorul României, într-un moment de îndoială ce dă fiori nu numai celor ce au crezut şi cred în proiectul european, dar şi celor ce l-au dezavuat.

    “Este posibil ca proiectul european să nu fie de succes, din punctul de vedere al competitivităţii”, afirmă pentru prima dată Mugur Isărescu. “Şi de fapt aceasta e marea întrebare – în ce măsură poate rezista proiectul multicultural al Europei, aşa cum a fost conceput de părinţii UE, cu păstrarea particularităţilor naţionale şi a diferenţelor culturale, care sunt o bogăţie şi nu o piatră de moară pentru Europa, şi în acelaşi timp noi, europenii, să nu devenim muzeul de antichităţi al omenirii în această bătălie pentru competitivitate.”

    Problema fiind pusă aşa, ce poate face România ca să-şi găsească drumul, într-un context unde atât acordurile cu UE şi FMI, cât şi presiunea pieţelor financiare limitează tot mai strâns marja de acţiune a guvernului? La conferinţa de săptămâna trecută de la BNR, guvernatorul a tratat aceste limite drept ancore economice, sugerând că ar trebui să profităm de ele exact în măsura în care ne avantajează. În speţă, după încheierea actualului acord preventiv cu FMI, e posibil ca România să mai încheie unul, dar ar fi de preferat să nu “lungească” relaţia, pentru că aşa apare percepţia că ţara “are mari slăbiciuni” atât la capitolul guvernării, cât şi la cel al finanţării.

    Cel mai sănătos e ca România să se finanţeze de pe pieţe şi să ajungă la disciplina lor, spune Mugur Isărescu – ceea ce exclude o acumulare de datorii care să ne ducă din nou la un ciclu asemănător anilor ’70-’80, cu o economie care se îndatorează timp de zece ani şi se obişnuieşte să crească pe deficite de cont curent de 10% din PIB, pentru ca apoi în 2-3 ani să se restrângă brutal cu 20% pentru plata datoriilor, cu consecinţa detehnologizării şi a tăierii oricărei şanse în competiţia internaţională.

    Ancora cea mai nouă pentru România, respectiv ceea ce se numeşte “noua guvernanţă economică europeană”, cu regulile ei de disciplină fiscală, trebuie văzută din mai multe unghiuri. Ea implică garantarea în comun a datoriilor ţărilor europene, care vine la pachet cu o anumită cedare de suveranitate, “astfel încât cine vrea să aibă datoria garantată trebuie să accepte această cedare de suveranitate, iar, dacă nu acceptă, atunci să nu facă datorii sau măcar să nu aibă pretenţia de la alţii să i le garanteze”, explică Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

    În acelaşi timp, Lazea arată că după sistemul de monitorizare a statelor UE din cadrul Semestrului European, element al “noii guvernanţe”, România stătea mai bine decât majoritatea ţărilor europene încă din 2010, când îndeplinea 7 din 10 criterii macro (cele neîndeplinite fiind soldul contului curent ca medie a ultimilor trei ani, poziţia investiţională externă netă şi ritmul mediu de creştere anuală a salariilor în ultimii trei ani). În 2011 a îndeplinit şi criteriul costului cu forţa de muncă, având o medie a creşterii pe ultimii trei ani de 6,3%, faţă de 22% în 2010. “România este deci o ţară normală din punct de vedere macroeconomic, iar această normalitate e ca sănătatea pentru un om: abia atunci când o pierzi îţi dai seama ce preţioasă e”, a conchis Lazea, trimiţând la dezechilibrele lăsate de epoca de aparentă bunăstare dinainte de 2009, pe care atât de rapid a topit-o criza.

  • Europa îngheţată: 620 de oameni au murit din cauza frigului

    De la începutul lui februarie, aproape 620 de persoane au murit din cauza temperaturilor glaciale pe tot continentul, inclusiv în Rusia. În ROMÂNIA, trei persoane au murit de hipotermie în ultimele 24 de ore, ridicând bilanţul valului de frig la 68 de morţi . Mii de pompieri, militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne au depus eforturi toată noaptea pentru a degaja căile de acces în două judeţe din estul ţării foarte afectate de ninsori şi frig.

    Două noi victime ale frigului s-au înregistrat duminică în ALBANIA şi una în SERBIA, ridicând la 50 numărul deceselor provocate de intemperii în BALCANI, regiune în care continuă să ningă abundent. În total s-au înregistrat 20 de morţi în Serbia, 11 în Bosnia, şapte în Kosovo, patru în Muntenegru, trei în Croaţia, trei în Albania şi doi în Macedonia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imagini uimitoare cu lumea îngheţată (GALERIE FOTO)

    În urma îngheţului s-au creat mai multe peisaje de-a dreptul uimitoare, în special în Europa de Est.

    La Constanţa, pe malul Mării Negre au fost făcute fotografii cu ţărmul şi portul Tomis acoperit de zăpadă şi de gheaţă. Iată imaginile care au făcut înconjurul lumii.

    SURSA: www.dailymail.co.uk

  • Cocor Media Channel, vânzări de 1,4 milioane de euro în 2011

    “Rezultatele obţinute în 2011 arată interesul crescut al clienţilor pentru outdoor-ul digital spectaculos. În plus, poziţionarea Cocor Media Channel la kilometrul zero al Capitalei şi faptul că este singurul vehicul outdoor dotat cu contorizator al traficului asigură brand-urilor atât maximul de vizibilitate, cât şi datele necesare pentru evaluarea campaniilor”, a declarat Carmen Andrei, director Cocor Media Channel.

    În urma datelor oferite de Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei, faţada media a magazinului Cocor a înregistrat în 2011 un trafic mediu de aproape trei milioane de maşini pe lună pe şase din cele opt benzi de circulaţie ale bulevardului I.C.Bratianu.

    Pe langa datele oficiale de trafic, Cocor a realizat studii proprii care arată că timpul de staţionare prin faţa ecranelor este între 45 de secunde şi patru minute, în funcţie de trafic. În acelaşi timp, expunerea participanţilor din trafic la mesajele afişate pe faţada media este între două şi şapte ori pe săptămână. Pe langa spoturile clasice difuzate si contentul necomercial, mediafatada ofera si transmisii live, proiecte digitale integrate mobil-online-outdoor.

  • În ce ţări fac legea hackerii (GALERIE FOTO)

    Potrivit unui raport global pe tema securităţii cibernetice, citat de Business Insider, cu cât gradul de penetrare a internetului într-o anumită ţară este mai mic, iar conexiunile mai puţin sofisticate, cu atât acea ţară este mai periculoasă pentru securitatea cibernetică. Iată care sunt ţările ce reprezintă o ameninţare din acest punct de vedere.

    SURSA: www.businessinsider.com

  • Fitch ar putea coborî cu una sau două trepte ratingurile a şase ţări din zona euro

    Fitch a plasat în decembrie Belgia, Spania, Slovenia, Italia, Irlanda şi Cipru sub evaluare cu perspectivă negativă. La momentul respectiv, agenţia considera că zona euro nu mai poate găsi o soluţie decisivă şi completă pentru criza datoriilor de stat.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Gazprom reduce preţurile gazelor pentru mai multe companii europene mari

    Astfel, Gazprom a “ajustat” contractele cu GDF Suez, Wingas (Germania), SPP (Slovacia), Sinergie Italiene şi EconGas (Austria). Reprezentanţii Gazprom au refuzat să precizeze reducerile acordate clienţilor, dar o sursă apropiată discuţiilor dintre grupul rus şi Sinergie Italiane a spus că preţurile au au fost revizuite semnificativ în scădere.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Duster a realizat anul trecut aproape jumătate din vânzările totale ale mărcii Dacia

    În România, pe o piaţă în scădere cu 8,3%, Dacia a vândut 30.867 de vehicule, consolidându-şi poziţia de lider, cu o cotă de piaţă de 28,9%, conform datelor comunicate de companie. Aproape jumătate din totalul vânzărilor (15.019 unităţi) au fost realizate prin intermediul programului Rabla.

    Vânzările de flote au avut o contribuţie importantă la rezultatul Dacia – aproape 40% din totalul înmatriculărilor, în special ca urmare a livrărilor către marile conturi (societăţi româneşti şi internaţionale) care au atins un nou nivel record – peste 4.200 de unităţi.

    Cel mai vândut model Dacia în cursul anului trecut pe piaţa românească a fost Logan berlină, cu 15.830 unităţi, urmat de Duster, cu 7.252 de înmatriculări şi cu poziţie de lider al segmentului 4X4. Versiunea vârf de gamă, Laureate, a fost preferată de 95% dintre clienţi. Duster se bucură şi de un succes remarcabil şi la export, unde au fost vândute până acum aproape 230.000 de unităţi.

    Logan MCV a vândut 2.741 de unităţi, iar Sandero (inclusiv versiunea Stepway) a vândut 2.519 unităţi. Logan Van a vândut 1.634 de unităţi, iar Logan Pick up – 896.

    Vânzările Dacia în afara României au înregistrat în 2011 un nou record, cu peste 312.000 de unităţi comercializate. Marca şi-a consolidat succesul pe piaţa europeană, unde au fost înmatriculate 240.470 de vehicule.
    Dacia, al cincilea în topul brandurilor de maşini personale ale grupului Renault, şi-a confirmat poziţionarea – “o maşină atractivă, fără discount, perfect adaptată pentru ‘wise consumption’ – consumatori care apreciază un raport just între preţ şi calitatea maşinii, uşurinţ de conducere şi durabilitate”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Carlos Tavares, directorul de operaţiuni al Renault.

    DINASTIA DE LA MIOVENI (GALERIE FOTO)

    Franţa rămâne prima piaţă de export pentru Dacia, cu peste 94.000 de unităţi, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 3,5 %. Dacia ocupă locul al cincilea pe piaţa vânzărilor către persoane fizice. Potrivit aceluiaşi criteriu, Duster figurează pe locul al şaselea în clasamentul modelelor preferate de clienţii francezi, cu 53.148 de înmatriculări.

    Germania ocupă a doua poziţie în topul exporturilor Dacia, cu 43.452 de unităţi vândute, în creştere cu 7,8% faţă de anul 2010. O creştere importantă a vânzărilor Dacia (15%) a fost înregistrată şi în Italia, unde în 2011 au fost comercializate 26 838 de unităţi.

    Alte pieţe externe importante pentru Dacia anul trecut au fost Maroc (22.356 unităţi), Turcia (21.339 unităţi) şi Algeria (19.242 unităţi). În Europa de Est, maşinile Dacia s-au vândut cel mai bine în Polonia (7.382 unităţi).

    Pentru 2012, gama Dacia urmează să se extindă cu noul Lodgy, monovolum compact produsă la uzina Renault din Tanger (Maroc), şi cu Logan II, a cărui intrare în producţie se pregăteşte la uzina de la Mioveni, urmând să fie disponibil. Lodgy va fi prezentat la Salonul Auto de la Geneva din luna martie şi va fi disponibil comercial din următoarele luni, în România urmând să fie lansat în iunie. În afară de acestea, spre sfârşitul anului va fi lansat şi un model de furgonetă ce va fi produs în Maroc.

    Conform estimării lui Bernard Cambier, senior vicepreşedinte al grupului Renault pentru zona Franţa, “performanţa Renault va fi ceva mai slabă în primele luni ale anului, în special pentru Dacia, dar pe ansamblu se va menţine cel puţin la nivelul din 2011, în condiţiile unei relansări a vânzărilor de Dacia în a doua parte a anului”.

  • S&P: Liderii europeni sunt dezbinaţi şi mereu cu un pas în urma crizei, dar BCE a acţionat bine

    Acţiunile anticriză ale politicienilor europeni nu au ţinut pasul cu riscurile, a declarat Moritz Kraemer, director S&P pentru ratinguri suverane din Europa, citat de Bloomberg. Pactul fiscal convenit în decembrie la iniţiativa cancelarului german Angela Merkel şi preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, principalul instrument al planului anticriză al zonei euro, nu este o realizare semnificativã, consideră reprezentantul S&P.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro