“Preşedintele te poate chema în orice moment să-ţi dai cu părerea despre orice lucru din lumea asta şi din ţară, că vrea o idee. Ce face cu ea e treaba lui, dar consilier la Preşedinţie este o funcţie importantă” – preşedintele Traian Băsescu despre fişa postului de consilier prezidenţial
“Atunci să ne dăm cu toţii demisia, dacă asta cer oamenii!” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre criticile protestatarilor la adresa tuturor partidelor politice
“Nu mai putem să mergem la televizor să croşetăm, nu mai putem să mergem la televizor şi să spunem că ne stă broasca nu ştiu unde şi trebuie să o scuipăm” – Clement Negruţ, deputat PDL de Alba
“Un bărbat trebuie să aibă coloană vertebrală. După ce l-a scuipat Băsescu jumătate de oră în direct, să te întorci ca să… eu nu aş fi făcut-o. (…) Nu m-aş fi întors să ling acolo unde am fost scuipat” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, despre întoarcerea în MS a lui Raed Arafat
“Notorietatea îl recomandă drept un foarte bun candidat pe un vot uninominal, poate chiar contracandidatul doctorului Sorin Oprescu” – senatorul PDL Mihaela Popa despre Raed Arafat
Au fost comentatori care au încercat să detecteze fricţiuni între PSD şi PNL, pornind de la atitudinea mai conciliantă a lui Victor Ponta, cel ce a şi propus PDL un pact naţional pentru sănătate cu ocazia crizei din jurul demisiei lui Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii, raportată la comportamentul lui Crin Antonescu, adept al combaterii puterii prin proteste de stradă. În realitate, ceea ce au făcut cele două partide a fost să-şi împartă metodele, şi nici pe acestea până la capăt, ţinând cont că ambii lideri ai USL au participat şi la consultările cu premierul Boc, şi la mitingul din Bucureşti de joi.
Ceea ce au reuşit să obţină Victor Ponta şi Crin Antonescu la consultări a fost doar convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pentru două zile – 23 şi 24 ianuarie, aşa încât o zi întreagă să fie alocată discuţiilor despre situaţia politică, tensionată de manifestaţiile antiprezidenţiale care ameninţă să se extindă. PDL intenţionase să convoace plenul Parlamentului pentru o singură zi, 24 ianuarie, exclusiv pentru o şedinţă festivă de Ziua Unirii Principatelor.
1) Susţinătorii preşedintelui Băsescu, iniţial dezamăgiţi de eşecul legii sănătăţii şi porniţi să acuze opoziţia de a fi orchestrat nu numai toate protestele paşnice, ci şi ieşirile violente ale vandalilor, au început treptat să-şi revendice criticile pieţei la adresa politicilor guvernului Boc, ajungând să considere că protestele chiar fac parte dintr-un plan al preşedintelui de a combate rezistenţa la reforme a PDL, plan capabil să revitalizeze spiritul civic al electoratului de dreapta şi dându-i astfel arme noi lui Băsescu de a-şi duce planurile mai departe, cu lăsarea în ofsaid a opoziţiei.
2) O variantă de discreditare a protestelor în folosul PDL explică toate evenimentele prin manipulări ale unor forţe externe ostile actualului regim, din motive şi cu scopuri diferite (Rusia sau diverse facţiuni din politica americană). Adepţii acestor teorii tind să justifice atacurile la administraţia Băsescu-Boc prin intenţia “unor cercuri străine” de destabilizare a României, cu concursul televiziunilor controlate de oameni de afaceri filo-ruşi, al USL şi al ONG-urilor “finanţate de Soros”. Urmarea ar fi că participanţii la proteste ar fi ori nişte trădători de ţară ce asmut populaţia, ori nişte inconştienţi care lovesc în propria ţară fiindcă sunt manipulaţi.
3) Susţinătorii USL au mizat pe şansa ca protestele de stradă să scurteze drumul opoziţiei spre o preluare a puterii prin anticipate, lucru pe care Crin Antonescu l-a recunoscut atunci când s-a solidarizat cu demonstranţii (“suntem pentru protestul paşnic şi vom participa la el, îl vom organiza chiar”). Probleme au apărut odată cu lansarea lozincii “PDL = USD = mizerie”, întrucât adepţii PSD şi PNL au văzut în ea o formă de manipulare din partea PDL, care ar dori astfel să-i fie minimalizate erorile guvernării şi ar urmări să ţină opoziţia departe de protestatari. De aici şi teza “nu puteţi reuşi să răsturnaţi puterea fără sprijin politic”, vehiculată insistent în conversaţiile din mediul virtual, cu varianta “numai o gândire antidemocratică respinge din start toate partidele”.
4) În schimb, lozinca “PDL = USD = mizerie” i-a bucurat foarte pe cei ce au văzut în ea fie o poartă de afirmare pentru o terţă forţă (monarhia, Partidul Poporului, Noua Republică, Noua Dreaptă sau o nouă forţă “populară” încă nenăscută, cum ar fi mişcarea “Împreună 2012”, iniţiată de Bogdan Naumovici şi având ca ţintă clasa de mijloc), fie o reflectare a spiritului Occupy, de protest radical contra sistemului, cu şansa unei eventuale “revoluţii” de stânga care să depăşească sfera luptei cu Băsescu-Boc şi să treacă la contestarea FMI şi a ocultei financiare globale. Radicalismul de acest gen a acceptat cel mai uşor prezenţa “ultraşilor” la manifestaţii, ba chiar le-a creat acestora o aură de victime neînţelese, care n-ar face decât să răspundă cu violenţă la violenţa practicată de regim contra lor.
Manifestanţilor li s-au alăturat şi cadrele didactice care au protestat anterior, timp de o oră, la Ministerul Educaţiei. Sindicatele profesorilor reclamă faptul că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, plăteşte foarte greu pentru naveta cadrelor didactice, în timp ce el face naveta la Paris pe banii românilor, iar elevii obişnuiţi beneficiază doar de 2,3 la sută din PIB, în timp ce copiii demnitarilor merg la studii în străinătate.
Conform MEDIAFAX, manifestanţii au scandat “Jos Băsescu” şi “Monarhia salvează România” şi au afişat bannere pe care scrie, printre altele, “Băsescu egal Ceauşescu”, “Băsescu şi Boc v-au minţit, românii au sărăcit”, “Diaspora, trezeşte-te”, “Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară”, “Români, toată ţara vă aşteaptă în Capitală”, “Nu mai putem răbda până vă judecă istoria, semnat Ciumpalacii”, “Ciumpalaci din toate ţările, uniţi-vă”, “Pierdut clasă politică, o declar nulă”, “Vai de tine Românie, stat de drept în agonie, condusă de mitocani, de slugoi şi hoţomani”, “Traian, lasă-ne, du-te pe insula Elena”, “Schimb salariul de profesor cu salariul de parlamentar (şpaga inclusă)”, “Pierdut guvern şi preşedinte, îi declar nuli”.
S-a scandat inclusiv “Avem gabori civili printre noi” – aluzie la ideea că forţele de ordine şi-au trimis oameni să supravegheze manifestaţia deghizaţi în civili.
Protestele au continuat să strângă sute de oameni şi la Iaşi, Arad, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureş, Focşani, Bistriţa, totalul raportat pentru vineri de Jandarmerie la scară naţională fiind de peste 3.000.
Premierul Boc a fost la Cotroceni, pentru discuţii cu preşedintele Băsescu despre strategia de comunicare a PDL în faţa protestelor. La discuţii au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cel al Senatului, Vasile Blaga, precum şi ministrul de interne Traian Igaş. PDL a comunicat că la întâlnire a fost prezent secretarul general al Partidul Popular European, Antonio Lopez.
În cursul zilei de vineri au apărut primele declaraţii favorabile protestelor din partea unor fruntaşi PDL. Ministrul dezvoltării, Elena Udrea, a afirmat că ea consideră nemulţumirile oamenilor din stradă drept “perfect justificate”, iar europarlamentarul Monica Macovei a afirmat că “se regăseşte” în anumite revendicări ale protestatarilor, respectiv cele care reclamă corupţia din politică.
“Nu e nicio nenorocire, nu a murit nimeni nicăieri din alegeri anticipate, dimpotrivă, e singura formulă prin care să se poată ieşi în întâmpinarea acestui masiv protest din partea societăţii”, a spus Antonescu.
Liderii USL se vor întâlni la ora 13 la Parlament, cu premierul Emil Boc şi cu liderii coaliţiei de guvernare, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele PSD, Victor Ponta.
Explicaţia este, potrivit analiştilor ING Bank România, că “investitorii probabil au devenit mai puţin sensibili la astfel de evenimente pe parcursul ultimilor ani, moneda naţională are reputaţia unei monede straniu de stabile, iar sondajele sugerează că partidul aflat la guvernare probabil nu va mai conduce România după alegerile generale ce urmeaza sa aibă loc către finalul anului”.
Deşi violenţele izbucnite duminică în cursul protestelor ar putea descuraja alţi potenţiali demonstranţi să se alăture mulţimii, “o escaladare a protestelor rămâne probabilă, deoarece liderii opoziţiei au declarat că suporterii opoziţiei se vor alătura în mod paşnic începând de astăzi”, apreciază Vlad Muscalu şi Ana Morărescu, analişti ai ING.
Dacă protestele continuă, cresc şansele unui vid de putere “ce ar putea complica viitorul acordului current de finanţare internaţională, unul dintre cele importante aspecte pozitive ale României”, arată analiştii, iar în aceste condiţii, “leul s-ar putea confrunta cu o presiune de depreciere”.
Protestele au început în cursul săptămânii trecute în mai multe oraşe ale României, din cauza reformei controversate a sistemului sănătăţii, ce a dus la demisia subsecretarului de stat Raed Arafat. Manifestaţiile au devenit violente pe parcursul ultimelor zile în cazul Capitalei. Chioşcuri de ziare, maşini şi un magazin au fost incendiate duminică în centrul oraşului, făcând necesară intervenţia jandarmeriei, care a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
“Oamenii au ieşit pe străzi în mai multe oraşe pentru a exprima nemulţumirea faţă de măsurile de austeritate şi faţă de proiectul de reformare a sistemului medical. Dar protestele de la Bucureşti au devenit violente în momentul în care manifestanţii au refuzat să plece, intrând în conflict cu forţele de ordine”, notează Euronews, subliniind că este a treia zi de proteste în România.
Conform Associated Press, protestele sunt rezultatul “stării de nemulţumire în legătură cu reducerile salariale, diminuarea indemnizaţiilor sociale, majorarea taxelor şi corupţia generalizată” din România.
În ultimele trei zile, în ţară au fost mai multe proteste iniţiate ca acţiuni de solidaritate faţă de doctorul Raed Arafat. Sâmbătă, proteste sunt în derulare în mai multe oraşe, respectiv Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Iaşi şi Craiova.
La Cluj, protestatarii au cerut alegeri anticipate, au strigat “Demisia”, “Trădătorul!” şi l-au huiduit pe preşedintele Băsescu.
Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri că va cere premierului să retragă proiectul legii sănătăţii dacă nimeni nu îl vrea, iar ministrul Sănătăţii a retras imediat actul, totuşi oamenii nu au încetat protestele. Nici apelul lui Raed Arafat prin care cerea oamenilor să nu iasă în stradă nu a avut succes.
“Concluzia este simpla: Romania este astazi mai putin capabila sa se confrunte cu o criza decat avea in 2009, cand avea slava Domnului ceva osanza acumulata”, a declarat Calin Popescu-Tariceanu.
Bugetul pentru 2012 prevede o scadere a deficitului bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,4% din PIB in 2011. Potrivit declaratiilor din aceasta saptamana ale premierului Emil Boc, Guvernul s-a incadrat in acest an in plafonul de deficit de 4,4% din PIB.
Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.
Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.
Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.