În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei, “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor.
Acum: astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră ajunsese şi una dintre preferatele băncilor care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.
Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre şi încerca să îşi construiască şi Champs Elysées-ul autohton, după chipul şi asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureştiului, locul unde damele “bine” mergeau să îşi cumpere haine de blană şi să îşi croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Piaţa Unirii era populată de hale, prăvălii şi tarabe, un adevărat pol de comerţ al vremii. Nu se lăsau mai prejos nici străzile din actualul centru istoric care erau ocupate de meşteşugarii care mergeau mână în mână cu proprietarii de hanuri şi cârciumi. A rămas mărturie până astăzi caru’ cu bere, care, dacă ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Moşilor sau Calea Griviţei completau şi ele peisajul comercial al Bucureştiului de altă dată. Astăzi puţine sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii. Pe Calea Moşilor au mai rămas doar farmaciile. Până şi băncile au fugit, lăsând în urmă zeci de spaţii goale. Regina Elisabeta nu stă nici ea mai bine. A fugit tot comerţul la mall?
Bucureştiul are zece malluri, iar dacă adaugi şi centrele comerciale, numărul spaţiilor creşte undeva pe la 15. Raportând numărul de metri pătraţi la numărul de locuitori, Capitala rămâne chiar şi aşa în urma oraşelor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varşovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însă ritmul de construcţie este încetinit dacă facem comparaţia cu situaţia de acum patru-cinci ani. Totuşi dezvoltatorii nu se lasă păgubaşi în încercarea lor de a prinde din urmă celelalte capitale din Europa Centrală şi de Est. Ce îi încurajează?
Zilnic circa 300.000 de români calcă pragul centrelor comerciale şi mallurilor din Bucureşti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel puţin o dată pe săptămână printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni într-o zi. Prin comparaţie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante şi cafenele – reuşeşte o asemenea performanţă şi doar în zilele bune, de weekend de vară. Calea Moşilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, nu mai păstrează nimic care să amintească de “gloria de altădată”. Trecătorii de astăzi nu vin aici la plimbare sau la cumpărături de rochii, pălării sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grăbiţi, uneori fără să întoarcă măcar capul, pe lângă vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de altă dată?
În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Pânzeturi felurite, ţesături şi materiale menite să ia ochii trecătorilor decorau vitrinele magazinului construit parcă după chipul şi asemănarea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de Émile Zola în cartea cu acelaşi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie că aici a fost construit la 1859 şi hanul Solacolu, local frecventat de personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tănase, Maria Tănase, Liviu Rebreanu sau fraţii Teodoreanu. Astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră era şi una dintre preferatele băncilor, care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.
“Calea Moşilor a avut întotdeauna două mari probleme esenţiale, care au afectat permanent comerţul în zonă. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare şi în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune Ştefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agenţie de strategie şi creaţie în trade marketing. Ea explică faptul că, deşi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseşte însă parcarea, un element cheie în ziua de astăzi.
“Lipsa ambelor elemente este dramatică, în sensul în care au rămas pe Moşilor numai comercianţii nostalgici.” În opinia sa, şansa pe care o are Calea Moşilor este să ofere comerţ specializat şi “primul care îmi vine în minte este cel care a dispărut din centrul vechi, respectiv cel cu textile şi cel pentru mirese”. În zonă deja şi-au încercat norocul o serie de comercianţi (atât de puţini însă că îi poţi număra pe degete) şi norocul le-a zâmbit, spune ea.
Ştefania Harabagiu îşi aminteşte că au fost într-adevăr ani în care existau mărci pe Calea Moşilor pe care nu le mai găseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte la nivel mondial. Timpul şi-a pus însă amprenta pe artera dominată astăzi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu şi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termică, şi de spaţiile comerciale ale căror geamuri sunt tapetate cu semnele “de închiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comerţului cu bugete serioase?”, explică situaţia fondatoarea Brand Support.
Atunci: era o zonă cu prăvălii, hoteluri şi cinematografe, dar şi cu numeroase clădiri rezidenţiale importante pentru arhitectura oraşului.
Acum: nu mai reprezintă decât o zonă de tranzit spre Gară, urâţită de demolări şi clădiri degradate.
Atunci: palate, hanuri, hoteluri (Grand Hotel du Boulevard sau Athénée Palace), magazine de lux (Galeriile Lafayette) şi cafenele (pasajul Macca-Villacrosse) se înghesuiau pe Calea Victoriei.
Acum: este cea mai cunoscută arteră de lux a Capitalei, găzduind magazinele unor branduri cu renume precum Gucci, Hugo Boss sau Montblanc. Tot aici îşi au sediul şi unele dintre cele mai cunoscute hoteluri de patru şi cinci stele din Bucureşti.
Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt reabilitaţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toamnă sunt compromise. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în subordinea căreia se află centura, nu are altă soluţie decât să suspende contractele până în momentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.
Cel mai mare oraş, cea mai proastă centură ocolitoare: Doar 20 km din centura Capitalei au fost reabilitaţi în cinci ani
Din sinteza bugetului rectificat al Ministerului Transporturilor publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a
Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condiţiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.
Cititi mai multe pe www.mediafax,ro
“Faţă de preţul propus, preşedintele Consiliului de Administraţie va putea vinde cu aprobarea Consiliului de Administraţie, la un preţ care să nu fie sub 50% din valoarea propusă menţionată mai sus. Orice reducere de preţ sub 50% se poate face doar cu hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor”, se arată în hotărârile AGA transmise bursei.
Nu este clar dacă acest preţ include şi terenul pe care este amplasat magazinul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cel mai scump oraş din lume pentru expaţi în 2012 a devenit Tokyo (Japonia), care a urcat de pe poziţia a doua ocupată în clasamentul de anul trecut. Tokyo a surclasat capitala statului african Angola, Luanda, care a trecut pe locul secund în acest an. Următoarele poziţii sunt ocupate de Osaka (Japonia), Moscova (Rusia) şi Geneva (Elveţia), potrivit celui mai recent studiu privind costul vieţii elaborat de Mercer.
La polul opus, Karachi (Pakistan) este cotat drept oraşul cel mai puţin scump pentru expatriaţi la nivel mondial, cu costuri mai mici de o treime din cele înregistrate în Tokyo. Evenimentele mondiale recente, incluzând răsturnări economice şi politice, au afectat locurile ocupate de multe regiuni prin fluctuaţii valutare, inflaţie şi volatilitatea preţurilor la cazare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Stabilizarea pieţei închirierilor este însă evidentă atât în zonele centrale, cât şi la nivelul întregului Bucureşti. În luna mai, proprietarii şi-au menţinut pretenţiile în ceea ce priveşte chiria solicitată la cote apropiate de lunile martie-aprilie 2012. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, observăm o uşoară scădere la toate tipurile de unităţi, fluctuaţii normale pe o piaţă stabilă. Cea mai mare variaţie, de -6%, s-a înregistrat la apartamentele de 4 camere.
În centrul Bucureştiului, chiriile solicitate de proprietarii de apartamente pornesc în medie de la 265 euro/ lună pentru o garsonieră şi ajung până la 925 euro pentru un apartament de patru camere.
În cazul unei garsoniere situate în zonă ultracentrală (Universitate, Piaţa Romană), proprietarii pretind o chirie lunară de 265 euro. Chiriaşii plătesc o sumă similară şi pentru o garsonieră situată în zona Unirii, cu 17% mai mult faţă de media Capitalei. Un prag apropiat este vehiculat şi pentru unităţile amplasate în zona Piaţa Victoriei, chiria medie solicitată ajungând aici la 271 euro.
Chiria pentru un apartament de două camere situat în zonă centrală porneşte de la 400 euro în zona Universitate – Romană, creşte până la 408 euro în zona Victoriei şi atinge 424 euro/ lună în zona Unirii. Comparativ cu nivelul mediu al chiriei în Bucureşti, sunt astfel înregistrate chirii cu 17% până la 30% mai mari.
Pretenţiile proprietarilor în cazul apartamentelor de trei camere din zonele de centru pornesc de la 548 euro/ lună pentru o unitate din apropiere de Piaţa Victoriei, cu 17% mai mult faţă de media înregistrată la nivelul Capitalei. Pentru acelaşi tip de unitate, aflat însă în zona Unirii, proprietarii solicită 565 euro/ lună, ca în zona ultracentrală chiriile să treacă şi de pragul de 580 euro, cu 25% mai mult peste media Bucureştiului.
O situaţie similară se înregistrează şi în cazul apartamentelor de patru camere. Pentru o unitate amplasată în zona Unirii, proprietarii pretind aproximativ 760 euro/ lună, cu 17% peste media oraşului, pe când în zona Victoriei, chiria medie este de 740 euro. La distanţă considerabilă în această categorie, se situează zona ultracentrală unde chiria medie solicitată pentru un apartament de patru camere ajunge la 925 euro, cu 40% mai mult decât media Capitalei.Evoluţia chiriilor la nivelul Capitalei
În ce priveşte evoluţia chiriilor la nivelul întregului Bucureşti, luna mai a fost una calmă pe acest segment rezidenţial. Raportul Anunţuriparticulari.ro înregistrează doar mici fluctuaţii atât pozitive, cât şi negative. Garsonierele “îngheaţă” la pragul de 226 euro, identic cu luna aprilie şi cu 2% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 231 euro.În cazul apartamentelor de două camere, chiria medie solicitată trece cu doar un euro peste pragul de 320 euro, în creştere cu aproximativ 2% faţă de luna anterioară şi într-o uşoară scădere, de 1%, faţă de intervalul similar al anului trecut.
Comparativ cu luna aprilie, în luna recent încheiată, chiriile medii solicitate la apartamentele de 3 camere revin în jurul valorii de 467 euro, în creştere cu 2% faţă de aprilie, dar cu 3% mai mici pe interval de 12 luni.O scădere mai accentuată se observă în cazul unităţilor de 4 camere. Astfel, variaţia faţă de luna mai a anului trecut este de -6%, de la 703 euro, la 658 euro, respectiv de -4% comparativ cu luna aprilie a acestui an, de la 685 euro.
Numărul de oferte
Pregătindu-se pentru lunile de vacanţă, când piaţa chiriilor intră într-o formă de repaus, proprietarii au scos la închiriere în luna mai cel mai mare număr de apartamente de la începutul anului, ajungându-se la un total al ofertei imobiliare de peste 2.400 unităţi.Pe piaţa bucureşteană au apărut în luna mai peste 970 de oferte de apartamente de două camere, în creştere cu 21% faţă de luna aprilie a acestui an, de la 807 unităţi. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se păstrează un nivel apropiat, în mai 2011, 987 de oferte fiind scoase la închiriere.
Raportul Anunţuriparticulari.ro indică un record de oferte la garsoniere pentru această perioadă. Proprietarii au scos la închiriere în luna mai cel mai mare număr de unităţi din 2007 şi până în prezent – 869 de garsoniere, cu aproape 150 de unităţi mai mult faţă de luna aprilie 2012. O variaţie pozitivă (+9%) se menţine şi faţă de luna mai a anului trecut, de la 800 de unităţi la 869 în prezent.
Oferta la apartamentele de trei camere a crescut şi ea în luna recent încheiată, de la 346 unităţi câte erau înregistrate în luna aprilie a acestui an, la 457 unităţi în luna mai. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, observăm însă o ofertă sensibil mai mică, de doar 2,5%. Pentru prima oară în acest an, apartamentele de patru camere au trecut în luna mai de pragul de 100 de unităţi scoase la închiriere. înregistrăm astfel o creştere de 17% faţă de luna aprilie, când pe piaţă erau 88 de apartamente. Oferta este însă cu 12% mai săracă comparativ cu luna mai 2011.
Prognoză Anunţuriparticulari.ro
În condiţiile în care chiriile medii nu au suportat modificări considerabile în luna mai, deşi oferta înregistrată a fost net superioară lunilor anterioare, stabilizarea pe acest segment este deja o certitudine. Raportat la evoluţia ultimilor ani şi la ritmul scăzut al închirierilor din sezonul estival, nu se preconizează modificări majore în lunile de vară. Singura influenţă ar putea fi provocată de schimbări importante la nivel economic.
O “cursă” cu o miză de peste 2 miliarde de euro pe an va avea loc în Bucureşti pe data de 10 iunie: alegerile pentru primăria generală şi pentru cele de sector. Cu toate că atenţia va fi îndreptată în primul rând către primăria generală, contează la fel de mult şi rezultatele sectoarelor, unde “se joacă” o poveste mai discretă, însă care în materie de bugete este cel puţin la fel de importantă.
Primarii în funcţie, dintre care unii speră să intre în cel de-al patrulea mandat, cum se întâmplă la sectoarele 2 şi 5, au avut în ultimii patru ani pe mână bugete cumulate de trei-patru miliarde de euro.
Business Construct şi-a propus să îi scoată “la raport” pentru a-şi prezenta realizările din mandatele anterioare, în condiţiile în care aceşti edili au anual bugete comparabile cu cele ale celor mai mari oraşe din ţară.
Cu 1 miliard de euro în fiecare an în buzunare, din care sume cuprinse între 20 şi 40% sunt destinate investiţiilor, primarii din sectoarele Capitalei ar trebui să arate cum au cheltuit banii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
2011 a fost anul Pasajului Basarab şi al stadionului Arena Naţională, fostul Lia Manoliu, două proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro care au schimbat destul de mult percepţia bucureştenilor asupra oraşului în care locuiesc. 2012 va fi anul Pasajului Pipera, al Bibliotecii Naţionale şi al parcării de la Universitate.
Unele proiecte sunt mai mici, aşa cum este cazul parcării subterane ce va fi construită la o aruncătură de băţ de Universitate, altele sunt proiecte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Biblioteca Naţională, mall-ul cultural de peste 100 de milioane de euro ce găzduieşte o arhivă de 12 milioane de volume, a fost deschisă recent publicului, fiind astfel prima mare inaugurare din Capitală în acest an. Următoarea ar trebui să fie Pasajul Pipera, care, deşi nu este la fel de impresionant şi de scump ca Pasajul Basarab, va ajuta la decongestionarea fluxurilor de circulaţie din zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu. Pasajul Pipera, a cărui construcţie a început în octombrie 2010, trebuia finalizat la sfârşitul anului trecut, însă termenul a fost depăşit, primarul general Sorin Oprescu anunţând mai multe date de finalizare în ultimele 4-5 luni.
Săptămâna trecută, Oprescu a spus că pasajul situat în nordul Capitalei ar urma să fie gata “în câteva zile”, însă nu a precizat concret ce înseamnă acest termen. “În câteva zile va fi gata şi vom da drumul circulaţiei. (…) Nu ne împiedică nimic altceva să dăm drumul la pasaj, doar să terminăm localele (străzile adiacente – n.red.). Era o nebunie să dăm drumul la circulaţie, să se producă conflict de circulaţie la Caramfil (bulevardul Nicolae Caramfil – n. red.), la coborârea de pe pod. Iarăşi, cei care veneau pe Barbu Văcărescu nu puteau să facă dreapta să intre spre Pipera pe locală”, a spus Oprescu în timpul unei inspecţii făcute în prima parte a săptămânii trecute la Pasajul Pipera.
Circa 48.000 de maşini ar urma să circule zilnic pe fiecare sens de mers al Pasajului Pipera, care a costat circa 140 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Miza finalizării pasajului o constituie faptul că acesta este construit într-o zonă cu aproape 200.000 de metri pătraţi de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajaţi ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PricewaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive.
Dacă deschiderea circulaţiei pe Pasajul Pipera întârzie de ceva luni, la doar o aruncătură de băţ, pe Calea Floreasca, un alt proiect, de această dată privat, creşte de la zi la zi. Este vorba de turnul de birouri Sky Tower, dezvoltat de Raiffeisen Evolution şi construit de Strabag, care se înalţă, în medie, la fiecare şase zile cu un nou etaj. Tot anul acesta ar urma să fie gata şi parcarea subterană de la Universitate, o investiţie de 13 milioane de euro la care se lucrează, dar care probabil va fi întârziată câteva luni, ţinând cont de modul cum arată şantierul în prezent.
Oprescu spunea în toamna anului trecut că parcarea de 420 de locuri va fi gata în mai 2012. La 100 de metri distanţă, şi Teatrul Naţional a intrat în reabilitare încă de anul trecut, dar ar urma să fie gata în 2013, când se vor împlini 40 de ani de la darea în folosinţă a clădirii. Numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100. Firmele Aedificia Carpaţi, controlată de omul de afaceri Petre Badea, şi Romtest Electronic, controlată de omul de afaceri Ion Tudoran, reabilitează clădirea Teatrului Naţional pentru circa 50 de milioane de euro.
Ceva mai la nord de Capitală, se fac lucrări şi la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, momentan singura poartă aeriană din Bucureşti, după ce Ministerul Transporturilor a hotărât să mute în urmă cu mai bine de o lună zborurile avioanelor low-cost de pe Băneasa pe Otopeni. Aeroportul Henri Coandă va fi extins din vară cu încă 19.600 de metri pătraţi şi va avea alte 52 de noi ghişee de check-in, precum şi alte 8 noi porţi pentru zboruri Schengen, în urma unei investiţii de circa 62 de milioane de euro ce va fi gata în iulie. Şi anul trecut aeroportul a trecut printr-o extindere, suprafaţa construită a acestuia practic triplându-se de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi.