BusinessMagazin

Tag: buget

  • Basescu a spus coalitiei ca bugetul nu permite mentinerea la 2 ani a indemnizatiei de copii

    “Presedintele a aratat ca actualele constrangeri bugetare nu
    permit mentinerea la doi ani a perioadei de acordare a
    indemnizatiei pentru copii si a sugerat ca ar trebui redusa la un
    an”, au declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Discutiile pe tema concediului pentru cresterea copilului nu au
    fost finalizate, urmeaza sa aiba loc dupa-amiaza intalniri ale
    grupurilor parlamentare cu ministri, a declarat, luni,
    vicepresedintele PDL Gheorghe Flutur, inainte de sedinta BPN al
    PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul nu stie cat a economisit cu recalcularea pensiilor

    Ministrul muncii, Ioan Botis, afirma ca nu i-a fost adus la
    cunostinta cuantumul pensiilor platite, pana in prezent, acestor
    categorii de pensionari, drept urmare nu poate sa estimeze daca
    s-au facut sau nu economii in urma recalcularii pensiilor. Pentru
    prima data insa Guvernul anunta numarul pensiilor speciale
    (militari, politisti, servicii secrete) – 156.000.

    In vara, Guvernul estima ca va face economii, prin recalcularea
    pensiilor, de sute de milioane de euro anual. “Trebuie sa spun ca
    nici eu nu stiu. Noi am primit o suma si am prins-o in buget pentru
    a putea plati aceste pensii”, a spus Botis.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Noi si-ai nostri, noi si banii nostri

    Conform calculelor agentiei Mediafax, din totalul fondurilor,
    33,9 milioane de lei au fost acordate pentru 633 de primarii PDL,
    iar 12 milioane de lei au fost alocate pentru 325 primarii PSD;
    pentru 232 de primarii PNL au fost alocate 9,6 milioane de lei, iar
    pentru 108 primarii UDMR au fost acordate 4,7 milioane de lei.

    Primarii PDL din judetele Buzau, Caras, Suceava si Maramures au
    priit cele mai multe fonuri, primele doua filiale – reprezentate de
    vicepresedintii Cezar Preda si Sorin Frunzaverde – fiind si cele
    mai critice la adresa premierului in trecutul apropiat.

  • Revista presei economice din Romania

    Bancherii ar putea porni o adevarata campanie de executari silite anul viitor,
    pentru a recupera macar o parte din banii neachitati de clienti
    prin valorificarea garantiilor imobiliare, insa persoanele fizice
    ar putea scapa, pentru ca “bancile nu se pot transforma in agentii
    imobiliare”, anticipeaza Gandul. Numarul inmatricularilor
    noi de automobile Dacia din Franta a crescut cu 11,8% in noiembrie,
    comparativ cu aceeasi luna din 2009.

    Software pentru Sony Ericsson, made in Cluj:
    compania suedeza MoSync isi va deschide o reprezentanta la Cluj
    care va genera cateva zeci de noi locuri de munca in anul 2011.
    Liviu Iordache, directorul Companiei Nationale de Autostrazi,
    declara pentru Romania Libera ca el nu crede in ipoteza
    furtului de bani publici destinati infrastructurii, ci doar in cea
    a cheltuirii neeficiente a acestora, intrucat “poate sunt licitatii
    care nu sunt bine urmarite”.

    Petrom inaugureaza astazi noul sau cartier general, Petrom City din Bucuresti, cel mai mare sediu
    al unei companii din Romania si o investitie care a depasit 130 de
    milioane de euro, anunta Adevarul. O noua criza politica,
    derapajele bugetare, dar si turbulentele din zona euro ar putea fi
    principalele amenintari la adresa monedei nationale in prima parte
    a anului viitor, conform analistilor care se asteapta la o scumpire
    a euro pana la 4,35-4,4 lei.

    Desi, pe hartie, Romania are un plan de combatere a defrisarilor ilegale, este
    pe ultimul loc in UE la capitolul actiuni concrete si risca
    sanctiuni dure in urmatorii doi ani, scrie Evenimentul
    Zilei    , citand opinii ale oficialilor europeni conform carora ne
    aflam la coada Uniunii la capitolul grija fata de paduri. Astazi
    debuteaza targul imobiliar tIMOn, la AFI Palace Cotroceni, unde
    tinerii pot cumpara garsoniere fara sa plateasca TVA.

    Aurul a urcat saptamana aceasta la un maxim
    istoric     la cursul BNR, de 145 de lei pentru un gram, cu circa
    40% peste nivelul de la inceputul anului, in special datorita
    fluctuatiilor pe plan international, remarca Ziarul
    Financiar    . Guvernul a cuprins in proiectul de buget pentru 2011
    o reducere de 1,2 mld. lei (285,7 mil. euro) la capitolul asigurari
    sociale si ajutoare pentru familii si copii, inainte de a anunta
    cum vor modifica legile de acordare a acestora.

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Guvernul cumpara cu 70.000 de euro fiecare vot al parlamentarilor puterii ca sa-si treaca bugetul

    Este o practica la care Emil Boc a apelat si la bugetul pe 2009,
    cand fiecare parlamentar, inclusiv unii pesedisti si liberali, a
    primit, pentru colegiul sau, tot aproximativ 70.000 de euro. Banii
    vin sub forma de finantari pentru proiecte locale – reparatii de
    scoli, biserici sau peticirea unor drumuri – cu bani de la stat.
    Boc va proceda la fel ca si in 2009 si va ascunde aceasta suma –
    aproximativ 18 milioane de euro – tot intr-un fond de rezerva aflat
    la dispozitia premierului.

    Banii vor merge la parlamentarii PDL, UDMR si cei ai
    minoritatilor, dar premierul este dispus sa ofere suma respectiva
    si senatorilor si deputatilor Opozitiei, cu conditia sa isi dea
    votul la buget.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.

  • Si totusi, CAS nu scade

    Cotele de contributii la asigurarile sociale vor fi mentinute la
    31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de
    angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii
    deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, iar
    cotele de contributii la asigurarile de sanatate raman si ele
    neschimbate, la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori.

    Inghetate vor ramane si pensiile din sistemul public, inclusiv
    pensia minima garantata, cu valoarea punctului de pensie la acelasi
    nivel de 732,8 lei. In schimb, conform premierului Emil Boc,
    salariile de baza din sectorul public vor fi majorate cu 15% din
    2011, raportat la nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de
    baza minim brut pe tara va creste de la 600 lei la 670 lei. Fondul
    de salarii, cifrat la 39 de miliarde de lei, va trebui sa ajunga
    pentru 1.290.000 de bugetari, adica atatia cat preconizeaza
    Guvernul ca vor fi la inceputul anului viitor, dupa ce
    restructurarile din 2010 se vor fi incheiat.

    Aceste masuri ar trebui sa mentina deficitul fiscal in 2011 in
    limita convenita cu FMI, respectiv 4,4% din PIB, in scadere de la
    6,8% din PIB in 2010. In mai multe randuri, reprezentantii FMI au
    cerut Guvernului sa nu modifice taxele si impozitele, considerand
    orice reducere importanta a fiscalitatii (cota unica sau CAS) drept
    periculoasa pentru buget.

  • Primariile arunca sute de mii de euro pe decoratiunile 3D de Craciun

    Primaria Sectorului 3 a estimat ca va cheltui 492.832 de lei
    (114.402 euro) pentru decorarea parcului bucu-restean Alexandru
    Ioan Cuza, cu pri-lejul Sarbatorilor de iarna. Figurine
    tridimensionale de Mos Craciuni, reni si un elf, un castel, un om
    de zapada, un ingeras de 2 metri, o sanie, brazi si alte
    decoratiuni, cu descrieri extrem de detaliate, se regasesc,
    deocamdata, in anexele caietelor de sarcini ale celor doua anunturi
    -“invitatii de participare la cerere de oferta”, publicate de
    subordonatii primarului Liviu Negoita, pe site-ul gu-vernamental
    www.e-licitatie-ro.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.