BusinessMagazin

Blog

  • Protestele in care oamenii le spun „game over” liderilor se extind in lume

    Fara ca “revolutia” din Egipt sa fi invins, protestele care au
    lasat in urma peste 300 de morti in cel mai populat stat arab
    continua sa inspire miscari de contestare a liderilor in intreaga
    lume. Trecuta in plan secund, asa-zisa “revolutie a iasomiei” de la
    Tunis face inca victime. La Belgrad presedintelui Boris Tadici,
    care viseaza la aderarea tarii sale la UE, i se cere plecarea
    precum a lui Slobodan Milosevici. Anuntarea unor reforme la Amman,
    Damasc si Saana nu a inlaturat definitiv riscul unor revolte in
    Iordania, Siria si Yemen. Ultimele intrate pe lista posibilelor
    destinatii unde va lovi “valul revolutionar” din 2011 sunt Irakul
    si Iranul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • La Belle Epoque cu banane

    De pe blogul economistului Stephen Levitt am cules o istorioara
    numita conandoylesc “misterul tonetei cu fructe”. Este vorba
    despre, desigur, o toneta cu fructe unde vinde o doamna. Doamna in
    cauza vinde banane la gramada – doua banane cu un dolar sau trei
    banane pentru un dolar. Bananele sunt de aceeasi marime, de aceeasi
    calitate si au acelasi gust, iar gramezile de “doua la un dolar” si
    “trei la un dolar” sunt departate si de dimensiuni egale. Doamna se
    supara daca incerci sa iei trei banane din gramada de “doua la
    dolar” sau invers.

    Intrebarea vine firesc, de ce vinde asa? Si, slava Domnului, Web
    2.0 ofera si posibilitatea postarii de raspunsuri de la cititori,
    si aici incepe distractia.

    Unul zice ca unele banane vin din Peru si altele din Brazilia,
    chiar daca arata la fel, altul ca poate unele sunt ceva mai vechi,
    iar altul se pierde intr-o expunere docta despre cum poate el manca
    doua banane, dar in nici un caz trei, de unde trage concluzia ca
    vanzatoarea are studii serioase de anatomie stomacala si psihologie
    comportamentala. Nu lipseste nici vizionarul care diferentiaza
    bananele organice de cele crescute conventional, iar altcineva,
    sa-i spunem “analistul”, a studiat fotografiile si face un
    mercurial: “o banana pentru 40 de centi, doua pentru 80 de centi,
    doua pentru un dolar si trei pentru un dolar”. Dar analistul nu mai
    explica nimic si ne lasa sa tragem propriile concluzii.

    Si citez in continuare, pentru ca exercitiul este minunat: unul
    crede ca bananele vin in ciorchini de cate cinci si doamna in cauza
    are un ciudat sentiment al echilibrului care ii impune sa
    repartizeze marfa in multimi luate cate doua sau trei (de unde si
    nervozitatea care apare atunci cand iei bananele din gramada
    nepotrivita) – insul in cauza numeste asta “market segmentation”.
    Imediat urmatorul comentator ii da dreptate, dar introduce in
    ecuatie un personaj aparte, CelCeVreaMereuCelMaiBunRezultat si care
    ii permite doamnei sa nu piarda o chestie ce suma magnific in
    engleza, adica “the lucrative margins of the luxury segment”. Ceva
    mai jos altcineva descopera la taraba cu banane germenii strategiei
    Apple de stabilire a preturilor produselor. Si tot asa cale de 150
    de comentarii si posibile explicatii, care ajung pana la a invoca
    “briciul lui Ockham”. Mai trebuie sa remarc numarul personajelor
    lucide, care au raspuns citand o replica a unui personaj de film –
    ceva de genul “dintr-o toneta cu banane castigi intotdeauna,
    oricum” si al celor si mai lucizi, care au replicat “de ce nu o
    intrebati pe vanzatoare?”.

    Diversitatea de opinii poate fi interpretata ca un semn si un
    posibil raspuns la intrebarea cu care am pornit, daca a tinut
    mintea noastra pasul cu ritmul de dezvoltare al stiintei si
    tehnicii. Aici si nu in imobiliarele chineze sau in pretul
    alimentelor sau al metalelor pretioase este urmatorul balon de
    sapun care se va sparge, este un domino social, economic si politic
    care va schimba fata lumii si care trebuie interpretat ca
    atare.

    Nu intamplator am pomenit de Belle Epoque – a inceput spre
    finele secolului XIX si s-a terminat in momentul in care Gavrilo
    Princip l-a impuscat pe arhiducele Franz Ferdinand si a izbucnit
    Primul Razboi Mondial. Pana la izbucnirea razboiului, Belle Epoque
    a insemnat forta de munca ieftina, cai ferate, aparitia sampaniei
    si a traiului boem, a serelor si a banchetelor somptuoase. Intre
    1870 si 1914 si stabilitatea politica a lumii occidentale a fost o
    realitate pe care nici macar pierderea Alsaciei si a Lorenei de
    catre Franta nu a tulburat-o. Aparent, pentru ca in cancelarii s-au
    acumulat tensiuni, iar balurile stralucitoare ascundeau tendinte
    nationaliste, rivalitati economice, dispute teritoriale si sisteme
    de guvernare complicate. Iar la terminarea unuia dintre cele mai
    sangeroase conflicte, harta lumii nu mai era aceeasi – disparusera
    patru mari imperii si patru mari dinastii. Iar perioada de relaxare
    a Belle Epoque a indus un entuziam inconstient, pentru ca initial
    s-a plecat la razboi pe baza de voluntariat. Pe urma au murit
    milioane de oameni, iar Hemingway a vorbit de “generatia pierduta”,
    a celor marcati de marele conflict.

    Si un amanunt: Germania a facut ultima plata din contul
    despagubirilor pe care le-a avut de platit abia in octombrie 2010,
    cand, au spus unii, s-a terminat cu adevarat razboiul. Ce vreau sa
    spun? Pai, asemeni “analistului” bananier, am oferit toate datele
    problemei, si, in plus, pare ca lumea gandeste mai intens si mai cu
    folos decat in urma cu un secol. Si nu uitati ca toata lumea, de la
    doamna cu banane si pana la stabii care se intalneasc la Davos sau
    la comentatorii de pe bloguri vor MereuCelMaiBunRezultat; asta nu
    inseamna, totusi, “the lucrative margins of the luxury segment”. Ci
    urmatorul balon.

  • Rezolvarea tensiunilor din Tunisia si Egipt ar putea ieftini cu 30-50% vacantele in aceste state

    “In momentul in care vor iesi din criza politica vor fi nevoiti
    sa faca reduceri considerabile, de 30-50%. Nu au alta solutie
    pentru a recupera terenul pierdut in fata altor destinatii de
    turism, cum ar fi Turcia”, a declarat pentru gandul Traian
    Badulescu, consultant turism. Dupa cum explica el, cele mai
    importante reduceri se vor aplica pachetele turistice mai scumpe,
    de peste 1.000 de euro pentru sapte zile. Chiar si asa, un pachet
    turistic de sapte zile in Egipt, la un hotel de patru stele cu
    transport cu avionul care pana acum costa 500 de euro ar putea
    cobori in jurul sumei de 400 de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Parlamentarul PSD care si-a declarat un contract cu statul de 280 de milioane de euro pe 25 de ani: „Asfaltangiii PDL-ului iau banii astia intr-un an”

    Aceste rezultate au fost obtinute prin insumarea sumelor trecute
    de parlamentari in declaratiile de interese completate in ultimul
    trimestru al anului trecut. Este prima data cand declaratiile de
    interese trebuie sa contina prevederi explicite referitoare la
    contractele incheiate , in ultimii ani, de firmele la care
    parlamentarii si alte persoane publice sunt actionari/asociati.
    Conform acestor documente publicate pe site-urile celor doua camere
    parlamentare, doi deputati au perfectat contracte a caror valoare o
    depaseste, cu mult, pe cea din declaratiile tuturor celorlalti 468
    de parlamentari, la un loc. Este vorba de Eduard Stelian Martin
    (PSD) si Mihai Lupu (PNL). Cei doi se considera onesti,
    transparenti, sustinand ca lucrurile ar arata cu totul altfel daca
    si colegii lor ar fi asemenea si nu si-ar ascunde afacerile – fie
    “uitand” sa le treaca in declaratii, fie folosindu-se de rude, pe
    post de paravan.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Electronice made in Romania. Cine sunt romanii care concureaza cu Apple si Amazon

    Undeva la marginea Shenzhenului, un fost sat pescaresc
    transformat dupa investitii de 30 de miliarde de dolari intr-unul
    dintre cele mai mari centre de productie ale Chinei, cativa
    localnici lucreaza de zor pe o plantatie de ceai. De la distanta se
    vad doar palariile conice din paie, spalacite din cauza soarelui,
    presarate din loc in loc printre frunzele de ceai. Pe marginea
    plantatiei stau aliniate o puzderie de biciclete colorate, in fata
    unei fabrici de produse dispozitive electronice care ajung inclusiv
    in magazinele de la noi. In ultimul deceniu, in zona au rasarit
    precum ciupercile dupa ploaie zeci sau chiar sute de astfel de
    fabrici ce lucreaza pentru firme din toata lumea, inclusiv pentru
    nume mari precum Apple.

    “Nu sunt cinci fabrici intr-un loc, ci mai degraba o aglomeratie
    de vreo suta”, incearca Alexandru Dragoiu, unul dintre putinii
    oameni de afaceri care produc si comercializeaza electronice sub
    brand romanesc, sa dea o dimensiune productiei din orasul
    industrial. In anumite parti ale orasului, fabricile in care se
    face aproape orice, de la haine si pana la mobilier, se intind cat
    vezi cu ochii, insa cele mai multe sunt cele care fac pe banda
    rulanta produse electronice si IT. “Shenzhen este deja un soi de
    Mecca a electronicelor”, continua el, iar ritmul de dezvoltare al
    orasului este ametitor. Dragoiu a avut suficient timp sa remarce
    transformarea, pentru ca merge acolo de doua ori pe an, inca din
    2000, cu prilejul targurilor dedicate producatorilor de
    electronice, care atrag cu fiecare editie zeci de mii de oameni din
    toate colturile lumii.
    Asemenea lui, alti cativa oameni de afaceri romani se indreapta
    spre Shenzhen in fiecare aprilie si octombrie, cand au loc aceste
    targuri, pentru a vedea noutatile din industrie si eventual pentru
    a semna noi contracte.

    E un maraton care dureaza cam zece zile, patru pentru rupt
    pantofii printre standuri, iar restul pentru vizite la fabricanti
    cu care deja lucreaza, dar si la altii potentiali. “Ma intalnesc
    mereu acolo cu Lucian Peticila, desi in tara nu luam deloc
    legatura”, spune Dragoiu despre un alt producator, cu precadere de
    telefoane mobile dual SIM, care a lansat la sfarsitul anului trecut
    si o tableta PC. Asa si-au inceput practic afacerea mai toti cei
    care aduc astazi pe piata produse sub brand romanesc. E drept,
    productia dispozitivelor se face in intregime in China, iar nume
    precum E-Boda, Evolio, Allview sau Serioux suna mai degraba
    englezesti sau frantuzesti, dar faptul ca oamenii de afaceri din
    spatele acestor marci sunt romani, iar decizia lor de a porni un
    astfel de business sustine intr-un fel sau altul economia de aici,
    prin locurile de munca generate si dezvoltarea unor afaceri
    adiacente, nu poate fi ignorat.

    “Ajung in China o data sau de doua ori pe an. Aleg modele de
    produse, le personalizez pana la cel mai mic detaliu, negociez
    preturi si ma intorc acasa”, explica si Liviu Nistoran (42 de ani)
    motivul vizitelor sale, concretizate in livrari de produse sub
    numele Evolio. Trece in decurs de o saptamana pe la toate cele
    cinci fabrici cu care lucreaza – doua pentru navigatoare GPS, una
    pentru tablete, una pentru cititoare de carti electronice si ultima
    pentru echipamente multimedia, printre care si laptopuri. Si-a ales
    producatorii de-a lungul timpului, pentru ca nu tot ce se fabrica
    acolo este si bun, din contra, majoritatea dispozitivelor sunt de
    proasta calitate, iar cei dispusi sa bata palma cu o fabrica de
    acolo fara sa vada in prealabil o mostra pot avea surprize foarte
    neplacute.

    Liviu Nistoran a inceput sa cocheteze cu ideea unor electronice
    sub marca proprie prin 2006. Dupa ce a condus companii precum
    Avenir Telecom sau Net Com, s-a concentrat tot mai mult pe
    Televoice, firma sa de distributie de produse IT&C. A inceput
    sa produca sub brandul Evolio navigatoare GPS, intr-un moment in
    care cererea era in crestere si ocupa astazi locul cinci pe piata.
    “Erau insa probleme. Producatorii mondiali aveau lipsuri din
    punctul de vedere al hartilor pentru Romania si nici aplicatiile
    software nu erau personalizate pentru consumatorii de aici”, spune
    omul de afaceri. Fostul sef al Autoritatii de Reglementare in
    Comunicatii s-a orientat atunci spre fabricanti din Coreea, pentru
    ca in China productia de astfel de electronice inca nu era bine
    inradacinata, hartile le-a luat de la Suncart, iar aplicatiile
    software de la Nav & Go din Ungaria, proprietara softului iGo.
    A vandut in total zeci de mii de navigatoare, dintre care in jur de
    15.000 estimeaza doar pentru anul acesta dintr-un total de
    aproximativ 70.000, cate sunt estimate sa fie vandute in intreaga
    piata in 2011. Nistoran estimeaza ca in jur de 11.000 vor fi Evolio
    si restul Navigon, brand cu care a semnat recent un contract de
    distributie.

  • De ce se desfiinteaza 71 de spitale. Ce spun ministrul, primarii si medicii

    “Sunt foarte curios sa vad criteriile dupa care s-au facut
    propunerile de inchideri.” Radu Marius Curcean, primarul orasului
    Agnita din judetul Sibiu, s-a aratat revoltat cand a aflat ca se
    inchide spitalul din localitate. Pacientii ar urma sa parcurga
    aproape 70 de kilometri pana la cel mai apropiat spital, cel din
    Sibiu, iar medicii sa fie distribuiti in unitatile din Fagaras,
    Medias si Sibiu. La cea din Agnita sunt medici specialisti, insa
    doar o linie de garda. “Unitatea de Primire Urgente e recent
    renovata, am construit si locuinte pentru medici, insa oamenii vor
    ramane fara locuri de munca, iar bolnavii fara tratament.”


    Agnita e un mic oras din Depresiunea Transilvaniei, insa pe
    lista reorganizarii sunt spitale din alte 70 de localitati. Acestea
    ar urma sa fie transformate in camine de batrani sau centre de
    permanenta, adica locuri unde asistenta medicala va fi asigurata de
    medici de familie cu program non-stop. Este o solutie buna pentru
    unitatea din Agnita? “De fapt, reprofilarea spitalelor mascheaza
    inchiderile”, crede primarul, adaugand ca in aria sa teritoriala
    exista deja cel putin trei camine de batrani, deci transformarea
    intr-o unitate de acest tip nu este fezabila.


    In total, conform proiectului Ministerului Sanatatii, dintre
    cele 435 de unitati sanitare cu paturi care exista in prezent, 182
    de unitati sunt propuse sa ramana fara personalitate juridica si sa
    se reorganizeze in sectii exterioare. Dintre cele 182 de spitale,
    111 unitati sanitare vor fi comasate, iar restul de 71 se vor
    reprofila in camine pentru batrani sau centre de permanenta.

    Vestea a venit intr-o dimineata de marti, de la sediul
    ministerului, dupa luni intregi in care medicii, pe de-o parte, si
    pacientii, de cealalta parte, asteptau sa vada ce se va intampla cu
    spitalul unde fie lucreaza, fie se trateaza. O conferinta de presa
    in care ministrul Cseke Attila s-a ferit sa dea numele spitalelor
    care se inchid, trimitand jurnalistii catre pagina de internet a
    institutiei. Daca ne uitam la economiile facute, bugetul celor 71
    de spitale reprofilate inseamna 2,8% din cheltuielile spitalicesti,
    adica circa 200 de milioane de lei, bugetul total alocat spitalelor
    fiind de sapte miliarde de lei. “Nu este importanta valoarea. Nu
    vreau sa intelegeti ca motivatia reprofilarii si a comasarii e
    financiara. De aceea va intereseaza, ca dupa aceea sa spuneti ca e
    financiara. Motivatia e legata insa de pacient”, a spus Cseke. Prin
    reorganizarea spitalelor se vor reduce si 560 de functii de
    conducere, ceea ce va genera economii de inca 20 de milioane de
    lei.

    Pana in prezent, zece unitati sanitare (cinci in Dambovita, doua
    in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges) au fost desfiintate
    din punct de vedere juridic prin hotararile de guvern aprobate anul
    trecut. “Nu am vazut niciun protest la inchiderea lor, de aceea nu
    cred ca vom vedea nici acum medici in strada”, a declarat
    ministrul.

    In discursul sau, “binele pacientului” a fost, asadar,
    principalul argument pentru care s-a recurs la noua masura. Dupa
    cum spune Cseke Attila, daca pacientul intra intr-un spital,
    trebuie sa existe o posibilitate mare ca el sa fie si tratat. Adica
    sa fie acoperite toate specialitatile in acel spital. Insa la cele
    care se propun pentru reprofilare, aceasta posibilitate nu exista.
    “Aici ar trebui sa existe cel putin doua linii de garda, una care
    sa acopere specialitatile medicale si una de chirurgie.” Dintre
    cele propuse pentru inchidere, 14 nu au deloc linie de garda, deci
    daca un bolnav ajunge la spital dupa-amiaza ori seara nu se va
    intalni cu niciun medic.

    In plus, spune ministrul, realitatea arata ca e nevoie de o
    retea de camine pentru batrani care sa preia o parte insemnata a
    asistentei sociale pentru aceasta categorie de varsta. In ce
    priveste situatia spitalelor care urmeaza a fi reprofilate, medicii
    vor fi repartizati in unitatile nou-infiintate, chiar si in
    centrele de batrani. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri de
    unitati spitalicesti, se are in vedere si achizitia a 600-1.250 de
    ambulate pentru asigurarea mai buna a tratamentului in regim de
    urgenta, iar procedura de licitatie se afla deja in curs.
    Reorganizarea spitalelor a fost rezultatul unei evaluari a
    ministerului care a durat mai multe luni, inclusiv cu sprijinul
    Directiilor Judetene de Sanatate Publica.

  • Basescu: Noul acord preventiv cu FMI va fi in valoare de 5 mld. euro si va fi incheiat pe doi ani

    Actualul acord pe doi ani cu FMI si BM s-a incheiat cu succes,
    economia a fost stabilizata si s-au luat masurile necesare pentru
    iesirea din criza, a afirmat Basescu. S-au creat conditii pentru a
    se trece la o crestere economica durabila, economia a iesit din
    zona riscurilor de derapaj, iar etapa care urmeaza este de
    consolidare a situatiei macroeconomice si de prefigurare a
    cresterii economice viitoare.

    “Nici eu, nici Guvernul, nici majoritatea parlamentara nu am luat
    cu bucurie masurile dureroase care s-au impus, ci cu gandul la cei
    care sunt afectati de masurile de reducere a veniturilor”, a
    adaugat Traian Basescu.

    Urmatorul program cu FMI, UE si Banca Mondiala, care va incepe in
    aprilie, va fi de tip preventiv, asadar fara finantare – “FMI si UE
    ne tin la dispozitie 5 miliarde de euro” (3,6 de la FMI si 1,4
    miliarde de la UE) pentru situatii neprevazute. “Suntem intr-o
    criza a datoriilor suverane si nu stim cum va evolua conjunctura
    externa, de aceea avem nevoie de o astfel de suma, acoperitoare
    pentru un eventual derapaj care s-ar intampla in alte tari din UE”,
    a spus Basescu.

    Acordul va fi incheiat pe doi ani si va avea obiective pe termen
    mediu, cu o viziune de modernizare a statului si a serviciilor
    sale, urmand sa aiba cateva obiective fundamentale: consolidarea
    macroeconomica, dezvoltarea unor politici de crestere sustenabila,
    bazata nu pe speculatii si consum excesiv, si concentrarea pe
    sectoare-cheie care pot genera crestere economica, in acord cu
    obiectivele generale ale UE, incluzand elemente ale strategiei de
    dezvoltare a UE pana in 2020.

    Sectoarele nominalizate de presedinte sunt:

    – transporturile (avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii si
    este necesara restructurarea companiilor de cai ferate), sectorul
    energetic (stimularea investitiilor publice si private in
    modernizare);;

    – extinderea facilitatilor IT pentru firme si populatie (reducerea
    birocratiei, eficientizarea in administratie), imbunatatirea
    mediului de afaceri tinand cont de conditiile impuse de stat membru
    UE (nu se intelege ca statul va subventiona “tot soiul de
    activitati spre bucuria managerilor slabi”);

    – utilizarea fondurilor europene (o utilizare buna a acestora ar
    adaga 1-2% de crestere economica peste cea prognozata).

    Acordul este necesar nu numai pentru consolidarea macroeconomica
    interna, a aratat Basescu, ci si din cauze legate de riscul
    regional, care este inca destul de ridicat, spune presedintele,
    subliniind ca sunt alte tari din UE care abia anul acesta incep sa
    aplice programe de stabilizare. In al doilea rand, este vorba de
    riscul intern, legat de perspectiva alegerilor si de “perspectiva
    partidelor de a pacali electoratul cu populisme”. Or, noul acord se
    incheie in aprilie 2013, asadar trece de momentul alegerilor din
    2012. In al treilea rand, avem nevoie de asistenta pentru a realiza
    programul de convergenta cu UE si programul national de reforma, in
    concordanta cu obiectivele de convergenta europeana.

    Noul acord va fi aprobat la sedinta FMI din 23 martie, urmand ca
    prima vizita a FMI in Romania in cadrul noului program sa aiba loc
    in luna iunie. Din punctul de vedere al tintelor macroeconomice,
    acordul va pastra obiectivul unui deficit bugetar de 4,5% din PIB
    in 2011 si de 3% in 2012.

  • Fostul comisar Gunter Verheugen nu mai are voie sa calce in institutiile de la Bruxelles

    Executivul european nu i-a interzis insa noua activitate, asa
    cum cereau organizatiile neguvernamentale si cum a facut in 2010
    pentru un alt fost comisar, irlandezul Charlie McCreevy.
    Bruxellesul l-a autorizat pe Gunter Verheugen sa isi continue
    activitatea la conducerea unei companii de consiliere privind
    institutiile europene, pe care a fondat-o anul trecut in Germania,
    “The European Experience Company”, impreuna cu partenera sa si
    fosta sefa de cabinet de la Bruxelles.

    Verheugen a fost comisar european responsabil cu extinderea
    Uniunii (1999-2004), iar ulterior, pana anul trecut, comisar pentru
    industrie.

    In octombrie, fostul comisar european responsabil cu piata
    interna, Charlie McCreevy, a fost constrans de Comisie sa
    demisioneze dintr-o banca, din cauza unui posibil conflict de
    interese, o premiera in acest tip de caz.

  • Arestarea vamesilor de la Siret implineste promisiunea facuta de presedinte la Strasbourg

    Operatiunea de la vama Siret a fost prefigurata la sfarsitul
    lunii trecute de o declaratie a presedintelui Traian Basescu in
    fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, de la Strasbourg,
    pe tema securizarii viitoarei frontiere Schengen. Presedintele
    roman a spus atunci ca “undeva in luna februarie” vor fi observate
    actiuni de restabilire a ordinii la punctele de trecere a
    frontierei estice a Romaniei.

    N-a fost vorba de acest subiect in discursul oficial tinut de
    Traian Basescu cu acea ocazie, ci in raspunsul oferit de seful
    statului la intrebarea unui europarlamentar francez care dorea sa
    stie ce va face Guvernul ca sa lupte cu traficul de droguri si
    imigratia ilegala. Presedintele a evocat faptul ca peste 50 de
    vamesi si peste 120 de politisti de frontiera au fost arestati si
    cercetati pentru coruptie si i-a sugerat europarlamentarului ca
    poate va avea ocazia sa vada ce se intampla in continuare in acest
    sens “undeva in luna februarie”.

  • Negocieri putere-opozitie in Parlament: Noi cedam, voi ce dati?

    Negocierile pentru configuratia finala a Biroului Permanent vor
    fi reluate in aceasta saptamana, in discutie fiind insasi functia
    de presedinte a lui Mircea Geoana, pe care PDL il acuza de lipsa de
    sustinere intrucat, formal, grupul PSD-PC care l-a propus in
    functie s-a desfiintat, conservatorii fiind acum in alianta cu
    liberalii.

    “Cucerirea” Biroului Permanent este cruciala pentru promovarea
    pe ordinea de zi a acelor proiecte de legi si hotarari pe care
    puterea avea majoritatea sa le adopte in plen, dar pe care opozitia
    le amana sine die cu ajutorul majoritatii din Biroul
    Permanent.