Parlamentul Ungariei a adoptat, luni, amendamente la câteva legi care au stârnit deja discuţii aprinse în rândurile liderilor UE.
Proiectul de lege, propus sâptămâna trecută de ministrul de Interne Sandor Pinter, a fost adoptat cu 151 de voturi pentru şi 42 împotrivă.
Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.
Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.
După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.
Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.
În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.
Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.
Libertatea câştigată prin apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.
În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.
Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.
Absent din ţară de aproape o lună, Victor Ponta a făcut un anunţ surprizător pe reţelele de socializare. Totul a început ca o simplă reacţie la votul de la referendumul din Grecia, pentru ca imediat tonul să se schimbe şi premierul să transmită un mesaj tranşant, pe care puţini l-ar fi anticipat.
„O să vedem în curând dacă şi de data asta vom strica tot când este bine sau putem să rupem acest blestem naţional”, fost reacţia imediată.
Facturile uriaşe la telefon îţi ruinează vacanţa şi conexiunea la internet nu se ridică la nivelul aşteptărilor tale?
Facturile uriaşe la telefon îţi ruinează vacanţa şi conexiunea la internet nu se ridică la nivelul aşteptărilor tale? Aceste experienţe neplăcute vor aparţine, în curând, trecutului. La doi ani după ce Comisia Europeană a înaintat propunerea pentru o piaţă de telecomunicaţii unică, Parlamentul European şi Consiliul European au ajuns la un acord istoric.
Eşecul negocierilor dintre UE şi Grecia aruncă Europa în cea mai complicată criză de la înfiinţarea sa şi până acum. Decizia luată de reprezentanţii Atenei la Bruxelles a avut efecte imediate şi dramatice în ţările UE, una dintre cele mai afectate fiind România.
Previziunile analiştilor nu sunt deloc optimiste, în ciuda apelurilor făcute de liderii UE.
Uniunea Europeană trăieşte una dintre marile crize de la începutul acestei construcţii.
Miniştrii de Finanţe din zona euro a refuzat să răspundă ameninţărilor lui Alexis Tsipras, aruncând din nou mingea în curtea Greciei. Consecinţele referendumului din Grecia pot fi dramatice:
Guvernul Ungariei a luat marţi o decizie contrară prevederilor Uniunii Europene, care i-a determinat pe reprezentanţii Executivului UE să reacţioneze imediat.
“Este necesară protejarea intereselor poporului ungar”, a explicat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, în interviuri acordate cotidianului austriac Die Presse şi site-ului ungar Index.
“Comisia Europeană cere Ungariei să ofere imediat clarificări în legătură cu natura şi amploarea problemelor tehnice invocate, precum şi despre măsurile luate pentru remedierea situaţiei”, anunţă un reprezentant al Executivului UE citat de Reuters.
CARE ESTE ANUNŢUL FĂCUT DE GUVERNUL UNGAR, CARE A PROVOCAT IMEDIAT O REACŢIE A EXECUTIVULUI UE
Guvernul Ungariei a luat marţi o decizie contrară prevederilor Uniunii Europene, care i-a determinat pe reprezentanţii Executivului UE să reacţioneze imediat.
“Este necesară protejarea intereselor poporului ungar”, a explicat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, în interviuri acordate cotidianului austriac Die Presse şi site-ului ungar Index.
“Comisia Europeană cere Ungariei să ofere imediat clarificări în legătură cu natura şi amploarea problemelor tehnice invocate, precum şi despre măsurile luate pentru remedierea situaţiei”, anunţă un reprezentant al Executivului UE citat de Reuters.
CARE ESTE ANUNŢUL FĂCUT DE GUVERNUL UNGAR, CARE A PROVOCAT IMEDIAT O REACŢIE A EXECUTIVULUI UE
Eurostat a pubicat marţi o serie de statisti pentru ţările din Uniunea Europeană, pentru anul 2014. Potrivit datelor publicate, România se află pe un loc codaş, la mai multe capitole.
România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa consumului individual efectiv şi a PIB-ului pe cap de locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Luxembourg.
În România, consumul individual efectiv, care măsoară bunăstarea populaţiei, este cu 45 de puncte procentuale sub media europeană, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor este cu 46 de puncte sub acest nivel.
CARE ESTE SINGURA ŢARĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ CARE SE AFLĂ SUB ROMÂNIA ÎN CLASAMENT
Republica Cehă – 161 locuri de muncă (50 lucrători în producţie; 50 operatori; 30 operatori autoclave/asamblori etc.); Germania- 66 locuri de muncă (50 asistenţi medicali generalişti; 15 factori poştali; 1 mecanic echipamente pneumatice); Suedia- 45 locuri de muncă (20 femei de serviciu; 15 vopsitori auto etc.); Marea Britanie-22 locuri de muncă (20 îngrijitor persoane; 1 asistent medical; 1 infirmier); Irlanda- 10 muncitori necalificaţi; Austria- 5 locuri de muncă (1 inginer software/dezvoltator software/technician software; 1 inginer electrotehnist în energie etc.); Norvegia- 3 locuri de muncă (2 bucătari preparate indiene; 1 doctorand în predicţia duratei de viaţă a struturilor din beton existente); Olanda- 2 locuri de muncă (1 operator CNC, 1 sudor TIG); Danemarca – 1 loc de muncă pentru medic specialsit în patologie chirurgicală; Finlanda – 1 loc de muncă pentru şofer autobuz.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.