BusinessMagazin

Tag: psd

  • Cine este Cătălina Elena Ştefănescu, deputatul cu numărul 317: vorbeşte trei limbi străine şi a studiat la Moscova

    Ce nu se ştia este că vorbeşte trei limbi străine, că a studiat la Moscova, că este olteancă şi că a preferat, spre deosebire de unii colegi din PSD, să nu îşi umfle CV-ul cu unele studii pe care încă nu le-a finalizat cu diplomă, scrie Gândul.

    În campania electorală, împotriva ei s-a lansat o poză veche, care i-a pecetluit renumele: o tânără dansatoare lascivă, agăţată de gâtul secretarului general al PSD şi actual vicepremier Liviu Dragnea. Aşa ar fi intrat Cătălina Ştefănescu în politică. Nimic mai greşit, spune ea.

    “S-au spus multe răutăţi. S-au dat poze în care nu eram eu. Acum vă puteţi da seama că nu eram eu, pentru că mă vedeţi. Era o dansatoare profesionistă, brunetă, mult mai înaltă decât mine, era un eveniment la care eu nici măcar nu am participat. Vi se pare că acum 4 ani, adică la 20 de ani, aş fi putut arăta ca la 35?”, râde cochet Cătălina Ştefănescu, când o întrebi dacă a valsat primii paşi în politică alături de Liviu Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD preia preşedinţia Comisiei SRI, iar PNL pe cea a Comisiei SIE

    Potrivit surselor citate, PSD îl va propune pe Georgian Pop pentru preşedinţia Comisiei SRI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comitetul Executiv Naţional al PSD, în şedinţă pentru a vota viitorii miniştri

    Cei cinci stau la masa la care s-au aşezat liderii PSD, fără a avea însă şi călăreţi cu numele lor.

    De la şedinţă lipseşte Iulian Iancu, al cărui nume fusese vehiculat pentru Energie, în schimb este prezent Constantin Niţă, propus şi el pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Am primit la PSD telefoane de la cetăţeni de etnie maghiară, să nu intre UDMR la guvernare

    “Azi ar trebui să avem o întâlnire cu UDMR să finalizăm discuţiile, e de fapt cel mai fierbinte subiect”, a spus Dragnea.

    El a arătat că există reacţii din ţară, pe care le-a catalogat ca “foarte intense”, referitor la intrarea UDMR la guvernare.

    “O să fie o discuţie importantă, subiectul e foarte fierbinte, foarte fierbinte, reacţiile din ţară sunt destul de intense, ca să nu spun altceva, în toate sensurile”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu către politicieni: Aveţi puţintică răbdare!

    “Domnul preşedinte Traian Băsescu va urma calea constituţională şi instituţională pentru întregul proces de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru şi nu va face nicio abatere de la rigoarea procedurii, aşa cum este prevăzută în Constituţia României”, adaugă Oprea.

    Administraţia Prezidenţială face cunoscut că preşedintele Traian Băsescu va convoca Parlamentul şi va anunţa programul de consultări pentru desemnarea prim-ministrului care să formeze viitorul guvern imediat după publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor.

    Biroul Electoral Central a anunţat, marţi,, rezultate oficiale finale ale alegerilor parlamentare. După numărarea voturilor din toate secţiile, USL a obţinut 58,63% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi 60,10% pentru Senat.

  • Micile vise de mărire ale clasei politice

    Fumigena lui Voiculescu, cu rolul de a descuraja un nou plan prezidenţial de a forma o nouă majoritate post-electorală în jurul PDL, le-a dat ocazia unora dintre liderii USL (Călin Popescu-Tăriceanu, Ioan Rus) să-şi afirme frustrările faţă de actuala conducere a uniunii (Tăriceanu, principalul vânător al şefiei PNL în locul lui Crin Antonescu, a spus chiar că “unii ar trebui să se vindece de obsesia suspendării”, făcând evident aluzie şi la Antonescu). De partea cealaltă, fumigena lui Voiculescu a dat prilejul unora dintre liderii opoziţiei (Sulfina Barbu) să dezvăluie că speră încă nu doar la spargerea USL înainte sau după alegeri (ceea ce, având în vedere caii mari pe care se află candidaţii uniunii, are probabilitate zero), ci chiar la desemnarea de către preşedintele Băsescu a unui premier din partea ARD.

    Numai că ARD nu face nimic ca să merite puterea: proiect de guvernare nu are, nici măcar unul de formă; a repus pe liste 23 dintre cei 36 de candidaţi respinşi de comisia de etică formată de Monica Macovei, ba chiar cu indignare că Macovei şi-a permis să le refuze candidatura pe motive de integritate morală; şi-a trimis candidaţii “grei” din Bucureşti exclusiv în colegiile uşoare (Arad, Neamţ), iar în rest a desemnat doar candidaţi care nu pun deloc probleme celor de la USL, lăsând impresia unui non-combat extrem de dezagreabil pentru electoratul dreptei.

  • N-aduce anul (o vară întreagă cu Barroso) ce-aduce ceasul (o zi cu Dan Diaconescu)

    În privinţa liniştii, Victor Ponta deja a dovedit de mult că o doreşte, sătul fiind să tragă ponoasele împreună cu PSD, la Bucureşti şi la Bruxelles, pentru eşecul de la referendum. Mai greu va fi cu linia cea foarte sensibilă, întrucât pe de o parte trebuie să ofere ceva părţii din electorat şi din USL care îl acuză ba că a făcut blat cu Traian Băsescu, ba că şi-a pierdut curajul în faţa ameninţărilor de la CE şi FMI, iar pe de altă parte trebuie să dea satisfacţie părţii din electorat şi din USL care s-a săturat de scandal şi vrea să vadă că Guvernul face ceva pentru economie şi societate până la alegeri.

    Chiar dacă toate sondajele arată că USL va câştiga alegerile cu ponderi de vot între 49% (sondaj CSOP, 7-10 sept.) şi 62% (sondaj CCSB, 28 aug. – 1 sept.), USL nu mai poate miza în niciun caz numai pe cartea luptei cu Băsescu şi să lase pe planul al doilea calitatea guvernării. Această realitate post-referendum se reflectă în faptul că Victor Ponta, adeptul încetării conflictului politic, a urcat pe primul loc în topul încrederii în politicieni, ajungând la 24% (sondaj IRES, 10 sept.) – 29% (sondaj CSOP), în timp ce Crin Antonescu a coborât la 17% (sondaj IRES) – 25% (sondaj CSOP). În aceste condiţii, în tabăra PNL creşte temerea că PSD şi-ar pregăti un candidat propriu la prezidenţiale. Sondajul IRES, institut coordonat de Vasile Dâncu (PSD), pune deja întrebarea dacă Sorin Oprescu are şanse să candideze la preşedinţie în 2014, întrebare la care 66% dintre cei chestionaţi răspund afirmativ.

    Până la alegeri USL nu se va rupe, însă speculaţiile despre trădarea lui Antonescu de către Ponta şi chemările tot mai insistente ale liderilor PDL adresate PNL de a forma ulterior o coaliţie cu alianţa dreptei (la care, fireşte din considerente de stabilitate a guvernării, ar fi invitate PP-DD şi UDMR) lasă deschis pentru PSD riscul de a rămâne în ofsaid după alegeri. Şi nu sunt de neglijat nici efectele scandalului Oltchim, care s-ar putea dovedi mult mai eficient decât prestaţia Alianţei România Dreaptă în a rupe voturi de la PSD în favoarea PP-DD: un Dan Diaconescu care pozează fie în salvator al Oltchim, fie în victima care n-a fost lăsată de USL să salveze Oltchim este o figură care subminează politic imaginea lui Victor Ponta net mai mult decât retorica unor Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu sau Mihail Neamţu.

  • Gabriela Firea s-a înscris în PSD: Dacă răspund criteriilor partidului, voi intra şi în competiţia pentru Parlament

    Potrivit lui Negoiţă, intrarea lui Firea în PSD este un câştig pentru formaţiune. Ecaterina Andronescu şi Rovana Plumb au declarat, la rândul lor, că salută intrarea în partid a vedetei TV. Gabriela Firea a declarat, răspunzând unei întrebări, că va intra în competiţia pentru Parlament din această iarnă, în condiţiile în care va răspunde criteriilor partidului pentru acest lucru. “Dacă răspund criteriilor partidului, voi intra şi în competiţia pentru Parlament, (…) aşa bătăioasă cum sunt”, a declarat Firea, răspunzând unei întrebări pe această temă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cusurul comun al partidelor: frica de un electorat pe care nu-l cunosc

    Ambele alianţe mari care participă la alegeri (USL şi Alianţa România Dreaptă) sunt terorizate de perspectiva unei înfrângeri, pentru că aceasta ar fi decisivă. Pentru USL, înfrângerea înseamnă mai puţin de 50% din mandate şi deci o guvernare formată de preşedintele Traian Băsescu din actuala opoziţie şi cu ce s-ar putea rupe din USL. Pentru ARD, înfrângerea ar însemna soarta CDR din 2000, adică irelevanţa PDL şi a partiduleţelor aliate cu el. Aşa se face că amândouă alianţele acţionează mânate de o frică teribilă faţă de un electorat căruia nu ştiu să-i anticipeze reacţiile şi în faţa căruia n-au nicio idee stabilă în afară de “votaţi cu noi, oricum ceilalţi sunt mai răi”.

    Componentele celor două alianţe au păreri divergente despre felul cum poate fi cucerit electoratul, căruia îi atribuie mecanic sentimentele lor, iar de aici apar conflicte; din cauza fricii de a nu pierde puncte electorale, conflictele sunt însă fie înăbuşite cu eforturi vizibile, fie izbucnesc şi apoi sunt negate în chip ridicol de politicienii care vor să pară uniţi.

    La USL, în ACS (Alianţa de Centru-Stânga – PSD + UNPR) domină percepţia că electoratul vrea bună guvernare în cadrele stabilite de UE, fără scandaluri, în timp ce în ACD (Alianţa de Centru-Dreapta – PNL + PC) domină percepţia că oamenii vor un război până-n pânzele albe şi cu orice risc contra lui Băsescu şi a susţinătorilor lui din UE. Conflictul se manifestă din plin în presa apropiată ACD, care loveşte PSD şi guvernul Ponta din toate poziţiile, deşi Crin Antonescu şi Victor Ponta pretind că se înţeleg bine în continuare. Deocamdată, negocierile pentru împărţirea brută a colegiilor s-au încheiat fără incidente, în sensul dorit de PSD, care şi-a rezervat un număr mai mare de locuri pentru ACS (246 de colegii), în detrimentul ACD (206), care iniţial dorise împărţirea egală a locurilor între cele două sub-alianţe. Presiunile asupra premierului Ponta de a se arăta cât se poate de agresiv la adresa lui Traian Băsescu vor continua însă, iar ceea ce complică lucrurile e că aceste presiuni se vor muta în planul politicii externe, în relaţia cu UE, unde opoziţia faţă de uniunea bancară enunţată de Comisia Europeană ca prim pas spre federaţia Statelor Unite ale Europei a început deja să se contureze în tabăra ACD.

    La ARD, PDL nu ştie nici cum să-şi păstreze electoratul de la alegerile locale, necum să atragă alţi votanţi, astfel încât a apelat la aceeaşi tactică de atunci: revopsirea gardului cu ajutorul micilor aliaţi PNŢCD, Forţa Civică (micul partid cedat lui Mihai-Răzvan Ungureanu de către Adrian Iuraşcu) şi Noua Republică, pentru ca amintirea PDL să se şteargă în favoarea noii “alianţe a reformiştilor”. Dar alianţa respectivă colcăie deja de frustrări, pe de o parte din partea adepţilor FC, care nu vor să-şi piardă identitatea într-o alianţă dominată tot de PDL, pe de altă parte din partea PDL la unison cu Noua Republică, din cauza ambiţiilor celor de la FC, dornici de nominalizări în colegii eligibile, dar fără capacitate de a trece pe cont propriu pragul electoral de 5%. Protocolul ARD a fost semnat totuşi, duminică, de PDL, FC şi PNŢCD, rămânând ca Noua Republică să-şi găsească locuri probabil pe lista PNŢCD, întrucât, din cauza a două contestaţii care trebuie examinate în justiţie, NR nu se poate înscrie ca partid până la termenul de 17 septembrie cerut de Biroul Electoral Central.

  • Deci terminăm sau nu cu scandalurile politice?

    Tema loviturii de stat, adăugată la scandalul în sine al suspendării, deja s-a întors însă nu doar contra USL, ci contra României, atât prin amânarea aderării la Schengen şi continuarea monitorizării prin MCV, dar şi prin afirmaţii ca ale şefului Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (PPE), care cere observatori OSCE la alegerile parlamentare din 9 decembrie, pe motiv de suspiciuni de fraudă masivă şi situaţie “extrem de critică” a democraţiei în România. Poate tocmai de aceea, sau şi de aceea, preşedintele Băsescu a ţinut să dea personal un semnal că lucrurile s-au întors la normal, prin scrisoarea de mulţumire adresată “liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici care s-au pronunţat în favoarea României în timpul crizei politice”, unde precizează că “instituţiile statului român democratic au ieşit întărite din această criză”.

    De partea cealaltă, responsabilitatea referendumului eşuat întârzie să fie asumată: fruntaşul PNL Ludovic Orban a preferat să arunce vina pe PSD, cu acuzaţia fantezistă că PSD e de vină pentru acceptarea pragului de prezenţă de 50%+1 la referendum. Dincolo de astfel de fumigene, la fel de stupide ca şi demonstraţiile solitare ale lui Ioan Ghişe împotriva invalidării referendumului ori asigurările lui Relu Fenechiu că vor continua demersurile pentru scoaterea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, până la alegerile parlamentare nu se va mai întâmpla nimic în USL sau din partea USL, fiindcă nu e nici în avantajul electoral al PSD, cu atât mai puţin al aliatului său mai mic PNL ca USL să se rupă.

    Aceasta nu înseamnă însă că spargerea USL nu rămâne un obiectiv al taberei pro-Băsescu, fie prin invitaţii adresate de Mihai-Răzvan Ungureanu membrilor PNL sătui de Crin Antonescu de a se înscrie în Alianţa România Dreaptă, fie prin alimentarea disensiunilor din USL, de genul afirmaţiilor lui Cezar Preda sau Mihail Neamţu că Ioan Rus, cel care a refuzat ajustarea listelor electorale în acord cu pretenţiile peneliştilor furioşi, ar fi un bun prim-ministru/lider al PSD, eventual într-o alianţă post-electorală cu PDL.