Tag: produse

  • Antreprenoriat cu simplitate scandinavă

    De când îşi aduce aminte, Diana Staicu a fost mereu pasionată de ideea amenajărilor interioare şi de designul simplu, dar modern al produselor de mobilier. Astfel că hainele de antreprenor nu le-a „îmbrăcat“ din întâmplare, ci aducând pe piaţa locală două francize de mobilă cu origini scandinave – brandul de lux BoConcept şi cel pentru copii Flexa.

    Nu a descoperit antreprenoriatul însă imediat după absolvirea studiilor economice, ci abia la zece ani distanţă, după ce a lucrat în industria hotelieră şi cea telecom, ca om de vânzări şi de marketing, şi după ce a descoperit îndeaproape tainele designului şi ale producţiei de mobilier conducând un magazin-fanion al Mobexpert, deţinut de omul de afaceri Dan Şucu. Diana Staicu a condus timp de trei ani magazinul din Pipera, timp în care a aflat ce înseamnă retailul cu mobilă, iar în 2006 şi-a făcut curaj să îşi testeze abilităţile de antreprenor. A deschis în galeriile Feeria din Băneasa (nordul Capitalei) showroomul BoConcept, un brand danez de mobilă de lux pe care l-a descoperit pentru prima dată în 1999, în timpul unei vacanţe petrecute în Salonic. Iar trei ani mai târziu a apărut şi showroomul cu un alt brand danez Flexa, în acelaşi centru comercial. 

    „În 1999 designul mobilierului scandinav era ceva de necrezut. Cu greu acceptai că este posibil ca o canapea să fie configurată, că poţi lua un modul simplu pe care apoi să îl personalizezi cu picioarele, braţele, materialul textil care îţi place. Nu lucram în industria de mobilă pe atunci, dar mi-a plăcut ideea, mi-a plăcut simplitatea designului scandinav. Mi-a rămas gândul la BoConcept şi la cum ar fi să…“, îşi aminteşte antreprenoarea, grăbind pasul în showroomul în care şi acum se regăsesc câteva produse de mobilier BoConcept similare celor pe care le avea expuse în ziua deschiderii. Acum, acestea fie sunt fabricate din alt tip de lemn, fie au avut parte de îmbunătăţiri la nivel funcţional, însă construcţia lor tot pe schiţele originale se bazează.

    În cea mai mare parte a carierei sale de antreprenor Diana Staicu a mizat pe reţeta magazinului monobrand adresat publicului matur, cu putere de cumpărare şi cu un anumit statut. După cum recunoaşte însă, în tot acest timp a omis un segment important, cel al tinerilor care îşi întemeiază o familie şi care îşi amenajează prima lor locuinţă. Aşa că a reacţionat şi a creat un nou brand umbrelă, care înglobează atât mobila premium BoConcept, cât şi segmentul dedicat tinerilor, intrând pe o piaţă pe care IKEA, grupul suedez care deţine un magazin în vecinătatea celor două showroomuri ale Dianei Staicu, a ajuns să domine.

    „Cu BoConcept ne adresam unor clienţi deja maturi, cu un anumit nivel de venituri şi am constatat că îi pierdeam din vedere pe tinerii care apreciază designul simplu şi care vor să îşi mobileze casa, dar nu îşi permit încă produsele BoConcept. Există o efervescenţă şi în zona imobiliară, pentru că apar tot mai multe proiecte, apartamente dedicate chiar acestor tineri şi care acum au şi dimensiuni mai mici, astfel că mobilierul inteligent pe care noi îl promovăm, multifuncţional, a devenit o necesitate“, explică ea.

    Astfel că, de la un showroom de 600 de metri pătraţi dedicaţi exclusiv BoConcept, antreprenoarea a transformat magazinul într-unul multibrand, în care 300 de metri pătraţi aparţin acum mobilierului pentru noile generaţii. Schimbarea a început spre finalul anului trecut şi s-a tradus în crearea conceptului Scandinavian Design House (SDH), cu care Diana Staicu vrea să defileze de acum înainte şi să fie asociate atât BoConcept, cât şi cu zona de mobilier pentru tineri. Cea din urmă merge pe aceeaşi linie, a produselor cu origini scandinave, însă în segmentul monobrand pentru tineri şi-au făcut loc în showroom şi producători din alte ţări, cum ar fi Polonia, care se mulează pe liniile clasice de care antreprenoarea s-a îndrăgostit iniţial.

    Deşi preţurile au coborât un nivel sub cele ale BoConcept, SDH se menţine, cu produsele de mobilier din sfera multibrand, pe palierul de venituri medii dedicat tinerilor. Schimbarea a venit şi în contextul în care puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, lucru care a făcut ca tinerii să nu mai cumpere sau să închirieze locuinţe deja mobilate, ci să îşi amenajeze singuri casa, aşa cum îşi doresc şi nu cum impune bugetul limitat al constructorului sau al proprietarului spaţiului.

     

  • Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum

    Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii.

    Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.

    Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariaţi (că­rora le creşte suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

    Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creş­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

    Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Retailerul românesc Il Passo a anunţat deschiderea primei fabrici în România

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii de piele Il Passo a făcut pasul către producţie proprie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Activ pe piaţa locală din 1999, Il Passo a oferit până acum spre vânzare produse achiziţionate de la furnizori din ţări precum Brazilia, Portugalia, Turcia, Italia şi România, Il Passo.

    În prezent, fabrica are 23 de angajaţi, dar atât producţia, cât şi echipa şi strategia pe termen lung sunt în continuă dezvoltare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  Planul Il Passo pe termen mediu este ca fabrica din România să funcţioneze drept pilon principal în dezvoltarea brandului în afacere de tip franciză internaţională.

    În 2014, compania şi-a triplat cifra de afaceri faţă de 2013, iar în 2015 creşterea a fost de 30%. Pentru 2016, compania şi-a bugetat o cifră de afaceri de 700.000 de euro, aproape dublu faţă de anul precedent.

    „În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă şi cu o investiţie. Am crezut că putem aduce ceva proaspăt în producţia pe segmentul fashion în România şi, totodată, putem realimenta încrederea oamenilor în produsele româneşti. Nu ne-am anunţat public până acum planul şi strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficienţa liniilor de producţie, calitatea pregătirii oamenilor şi am urmărit cu atenţie timp de trei sezoane parcursul vânzărilor, rata de retur, cauza defectelor şi multe altele. Am ajuns, însă, în punctul în care suntem foarte mulţumiţi de investiţia aceasta şi de produsele pe care le furnizăm pe piaţa locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzările foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră şi mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare, iar acest fapt ne e bucură foarte mult“, a declarat Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

     

     

     

     

  • Frank Hajdinjak, E.ON România: ”Vom lansa mai multe produse, nu excludem serviciile de telefonie şi Internet”

    Cifra de afaceri consolidată aferentă anului 2015 a E.ON s-a situat la 4,9 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro), iar volumele de gaze naturale şi electricitate comercializate s-au situat la 28,4 TWh, potrivit informaţiilor prezentate de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă. Previziunile pentru acest an privind cifra de afaceri sunt de uşoară creştere comparativ cu 2015, fiind previzionată depăşirea pragului de cinci miliarde de lei. Investiţiile realizate de companiile E.ON din România au însumat, anul trecut, circa 433 milioane de lei (97 milioane de euro), acestea fiind cele mai mari din ultimii ani, potrivit informaţiilor oferite de companie. Finanţarea a fost destinată, în principal, susţinerii lucrărilor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice, proiecte prioritare în strategia de investiţii. Pentru 2016 au fost bugetate investiţii cu o valoare apropiată celei din anul precedent.

    „Continuarea în ritm susţinut a programelor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de gaze şi electricitate, consolidarea poziţiei deţinute pe piaţa de profil, precum şi lansarea de noi produse şi servicii pentru clienţi reprezintă principalele priorităţi ale companiei pentru perioada următoare”, a declarat Frank Hajdinjak, director general al E.ON România. Compania a investit anult trecut 160 milioane de lei (36 milioane de euro) pe segmentul gazelor naturale, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 kilometri şi extins pe o lungime de 150 kilometri. Pentru 2016 au fost bugetate peste 190 milioane de lei (43 milioane euro), obiectivele principale vizate fiind modernizarea a circa 500 kilometri de conducte şi branşamente şi extinderea sistemului de distribuţie cu 150 kilometri.

    În ce priveşte energia electrică, valoarea investiţiilor a fost, în 2015, de 240 milioane lei (54 milioane euro), cele mai mari de la preluarea distribuţiei de energie electrică în zona Moldova, în anul 2005. Principalele obiective avute în vedere au fost implementarea SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune. Pentru anul în curs au fost prevăzute investiţii situate la un nivel apropiat celui din anul anterior.

    Un număr de 114 staţii de transformare din Moldova, dintr-un total de 133, sunt deja integrate (parţial sau total) în sistemul SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), iar planurile pentru următorii doi ani vizează integrarea a încă 13 staţii, obiectivul proiectului fiind creşterea securităţii în furnizarea energiei. Programele pe termen mediu şi lung ale companiei prevăd alocarea, până în anul 2020, a unei sume de 18 milioane de euro pentru investiţii în automatizarea reţelelor de distribuţie, atât în staţii de transformare, cât şi în reţelele de medie tensiune.

    De asemenea, compania a instalat la consumatori aproximativ 177.000 de contoare inteligente, dintre care circa 147.000 de unităţi numai în cursul anului 2015. Pentru acest an se are în vedere instalarea a încă circa 55.000 de contoare inteligente. Investiţia bugetată în acest scop pentru perioada 2014-2016 se ridică la circa 20 de milioane de euro.

    În ce priveşte lansarea de noi produse şi intrarea pe alte pieţe, la fel cum RCS&RDS, cel mai mare furnizor de cablu şi de servicii de internet fix, şi-a diversificat activitatea intrând pe piaţa de energie, aceasta nu este o posibilitate exclusă de E.ON, potrivit directorului general al companiei. ”Vom lansa mai multe produse, nu excludem telefonia şi Internetul, însă nu putem spune când vom intra pe aceste pieţe”, a declarat Hajdinjak. 

  • Adevărul de la raft: de unde vin produsele Lidl

    Reprezentanţii grupului german spun că modelul de business al companiei este diferit de al altor retaileri care lucrează fie direct, fie prin distribuitori parteneri.Lidl preferă însă să facă direct importurile de produse marcă privată.

    Acest model de business, care prevede contractarea unui furnizor pentru mai multe pieţe le permite nemţilor să obţină preţuri mai bune din volume mai mari de marfă, iar partenerilor le permite să îşi acopere anumite goluri în procesul de producţie.

    „Modelul de business Lidl este unic în România (…). Aceste produse (mărcă privată – n. red.) sunt dezvoltate cu furnizori Lidl, atât la nivel de reţea, cât şi la nivel local.“

    Adevărul de la raft: de unde vin produsele Lidl 


    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO


    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO


    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO


    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO


    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO


    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO


    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO


    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

     

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • D-Link extinde în România portofoliul de produse pentru automatizarea casei

    D-Link anunţă extinderea portofoliului mydlink™ Home cu noi soluţii casa inteligentă şi a anunţat semnarea unui parteneriat cu eMAG.

    „Parteneriatul cu eMAG face parte din strategia D-Link de promovare a soluţiilor dedicate casei inteligente şi vine să sprijine accesul utilizatorilor la un portofoliu larg de produse menite să ofere mai mult confort şi siguranţă. Nu ne mai putem imagina cotidianul fără beneficiile şi confortul oferit de tehnologie şi ne bucură faptul că din ce în ce mai mulţi utilizatori din România adoptă tehnologiile mydlink“,  declară Laurenţiu Trocan, Country Manager D-Link România.

    Noile produse mydlink™ Home sunt disponibile în magazinul online eMAG. Printre produse se numără: senzorul pentru uşi şi ferestre mydlink™ Home DCH- Z110, senzorul de mişcare cu baterie mydlink™ Home DCH- Z120, Sirena Z-wave mydlink™ Home DCH-Z510,  senzorul de apă mydlink™ Home DCH-S160, Sirena WI-FI DCH-S220 si hub-ul mydlink™ Home DCH-G020.

    Produsele, bazate pe tehnologia Z-wave, sunt foarte uşor de instalat, consumă puţină energie, deci pot funcţiona cu baterie şi nu utilizează lungimea de banda Wi-Fi, susţin reprezentanţii companiei.  Ele se conectează la routerul tău prin intermediul hub-ului mydlink™ Connected Home DCH-G020.  Hub-ul are rolul  de a controla şi de a integra dispozitivele Z-wave în aplicaţia mydlink™ Home. 

    Toate dispozitivele, fie ele Z-wave sau Wi-Fi, funcţionează prin conectarea la aplicaţia mydlink™ Home. Aplicaţia este gratuită şi se poate descărca din App Store şi Google Play.

  • CIT Grup pariază pe distribuţia online şi offline prin parteneriate cu platforme de e-commerce şi magazine tradiţionale

    CIT Grup, distribuitor românesc pe nişa echipamentelor IT refurbished, şi-a retrasat strategia de creştere în jurul diversificării distribuţiei prin parteneriate cu mai mulţi jucători din e-commerce şi retailul tradiţional, lansarea unei noi platforme de distribuţie online, dar şi extinderea în alte ţări din regiune.

    Primele parteneriate încheiate au ca efect prezenţa produselor CIT Grup pe platforma cel.ro, dar şi alte platforme de e-commerce. De asemenea, compania timişoreană negociază prezenţa produselor refurbished şi în cadrul reţelei de magazine Penny.

    În 2015, CIT Grup a înregistrat o creştere de 24% a cifrei de afaceri. Aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi, din care aproape 20% sunt activi în
    fiecare lună. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri a fost asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa% de achiziţiile făcute de persoane fizice.

    CIT Grup, companie din Timişoara cu o activitate de 14 ani, a introdus conceptul refurbished în România. CIT Grup deţine un magazin cu o suprafaţă de 450 mp în Timişoara şi are în medie 100.000 de produse în stoc. Principalele zone de vânzare ale CIT Grup sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, dar şi oraşele mari din Moldova. 95% din produse sunt distribuite pe piaţa locală.

  • Vreţi 51% produse româneşti în rafturi. Dar sunteţi dispuşi să plătiţi cu 51% în plus pentru ele?

     Prin 1990 şi ceva, nişte tipi lucrau în Combinatul Siderurgic Galaţi (actualul ArcelorMittal, la CTC (control tehnic de calitate). Munca era în trei schimburi, dar cel mai frumos schimb era cel de noapte. Schimbul de noapte începea la ora 22.00 şi se termina la 6.00, punct. El se desfăşura după următorul tipic: baieţii îşi puneau halat (inginerii şi ceteciştii aveau halat şi căşti roşii sau albastre ca să fie deosebite de ale muncitorilor de rând care aveau salopete – bluză şi pantalon – şi căşti albe). Mâncau, că nu se face să începi munca pe burta goală.

    Treaba lor era să vegheze în “Laminorul de benzi la cald” (LBC) sau în “Laminorul de Benzi la Rece” (LBR 1 şi LBR 2) materialul ce era trecut prin nişte imenşi cilindri. Procedeul de transformare a minereului de fier (pământ practic pentru neştiutori) în caroserie de maşină este fascinant. Furnal, topitorie, turnătorie, iar apoi nişte cilindri giganţi. Aceşti imenşi cilindri strivesc blocul de metal incandescent, de câteva tone, – în laminorul la cald şi apoi în laminorul la rece – şi îl aduc la dimensiunea unei table de doi milimetri, un milimetru sau de o jumătate de milimetru. Iar cumpărătorul cere: vreau şi eu jumătate de kil sau  de tonă de tablă de dimensiunea asta: 2,5 lungime, 1 laţime, 0,5 mm grosime. Aşa cum ceri roşii, ceapă sau brânză la un magazin.

    Toată tabla de pe maşinile Dacia din anii 90, de pe Olcitul din anii 90, de pe frigiderele Arctic, toate lingurele şi castroanele din tablă fabricate atunci în România au fost făcute din tabla laminată în LBR 1 şi LBR 2 de la Combinatul Siderurgic Galaţi, dacă nu au fost făcute cumva din oţel special de la Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte.

    Iar băieţii de care vorbeam trebuia să se asigure că totul este ca la carte. Că ceea ce se produce în LBR 1, în LBR 2 – laminoare dotat cu utilaje Siemens – este de calitate. Doar că materialul ieşit din furnal, din oţelărie, cumpărat din Brazilia, din Ucraina, la preţuri de nimic, ajuns în laminorul de benzi la cald, apoi în laminorul de benzi la rece era atât de proast încât toată lumea era îngrozită. Utilajele Siemens nu puteau să lamineze bine ceea ce era prost de la bun început. Dacă ar fi fost pe bune, 50% din tabla făcută de LBR 2 în anii 90 ar fi trebuit aruncată la gunoi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • TP-LINK intră pe noi segmente de piaţă: prize inteligente şi boxe portabile

    TP-LINK îşi extinde portofoliul de produse disponibile pe piaţa din România cu dispozitive pentru locuinţe inteligente cum este cazul prizei cu Wi-Fi HS110, produse audio – boxa portabilă cu Bluetooth Groovi Ripple şi routerul 4G LTE Wi-Fi avansat – M7300.

    Priza inteligentă HS110 poate fi controlată de la distanţă cu ajutorul smartphone-ului, prin aplicaţia Kasa. Astfel, orice dispozitiv electric sau electronic conectat la priza electrică inteligentă poate fi pornit/oprit în timp real sau la anumite ore prin funcţia de programare. Totodată, permite monitorizarea consumului de energie şi optimizarea acestuia prin faptul că oferă informaţii detaliate legate de intervalele în care au fost dispozitivele conectate în priza inteligentă şi cât aconsumat fiecare. Nu în ultimul rând, dispozitivul este compatibil cu Amazon Echo, aplicaţie ce permite controlul vocal al dispozitivului. Priza este disponibilă în magazine la preţul recomandat de 149 de lei (TVA inclus).

    TP-LINK anunţă, de asemenea, disponibilitatea primei boxe audio portabile din portofoliul său – Groovi Ripple are o putere de 4W şi foloseşte tehnologia RealSound. Boxa are un acumulator Li-Ion cu o capacitate de 750mAh ce asigură o autonomie de până la 4 ore şi se reîncărcă prin micro-USB în aproximativ două ore. Boxa se conectează la smartphone sau orice alt dispozitiv mobil prin tehnologia Bluetooth 4.0, redând conţinutul audio de la o distanţă de până la 20 de metri. Boxa poate fi achiziţionată din magazinele de profil la preţul recomandat de 199 de lei (TVA inclus).

    Compania adaugă un nou dispozitiv la gama MiFi – routerul 4G LTE avansat, compatibil cu toate frecvenţele 4G utilizate de operatorii din România (inclusiv TDD/2600 MHz/banda 38 şi FDD), capabil de rate de download de până la 150Mbps. Dispozitivul are un acumulator de 2000mAh care îi asigură o autonomie de până la 10 ore pentru a partaja conexiunea cu până la 11 dispozitive(10 Wi-Fi + 1 prin cablu USB). Dispozitivul este prevăzut cu slot pentru card microSD de până la 32GB. Produsul este disponibil la preţul recomandat de 570 de lei (TVA inclus).