În contexul crizelor economice şi a taxelor excesive percepute de majoritatea guvernelor lumii, există în Europa un stat care are ca principiu fiscal absenţa totală a taxelor pe venit pentru persoane fizice.
Lipsa impozitelor se aplică pentru rezidenţii de toate naţionalităţile, în afară de francezii care s-au mutat în Principat după anul 1957, care sunt obligaţi să plătească conform reglementărilor franceze pentru taxele pe venit.
Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, şi-a anunţat programul pentru vara 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Noile rute vor transporta 1,1 milioane de pasageri pe an, reprezentând o creştere a traficului cu 90% faţă de 2014.
Reprezentanţii Ryanair au declarat cu prilejul anunţului noilor rute că s-au lovit de lipsa unei reacţii din partea reprezentanţilor aeroportului Otopeni, al cărui director general este Sorinel Ciobanu, în momentul în care au încercat să comunice acestora planurile de creştere. Operatorul aerian irlandez are ca ţintă ca până în 2019 să opereze 34 de noi rute de pe aeroportul din Otopeni şi să transporte astfel un total de 3,7 milioane de pasageri anual.
Reprezentanţii Ryanair au declarat că au adus la cunoştinţa conducerii aeroportului aceste planuri în luna mai, dar nu au primit niciun răspuns.
”Credem că este important să primim un răspuns, Ryanair va fi responsabilă de o treime din creşterea europeană pe zboruri de cursă scurtă în următorii nouă ani.
L-am invitat pe directorul aeroportului să ne întâlnească astăzi, dar nu a reuşit să ajungă pentru că se pregăteşte pentru o gală în Hong Kong, unde sunt adunaţi mai mulţi lideri ai aviaţiei mondiale în cadrul unui eveniment ce are ca temă colaborarea între principalii jucători de pe piaţă. Dacă vrei să realizezi o bună colaborare, răspunde la telefon, la e-mail, vorbeşte cu cea mai mare linie aeriană din Europa care va fi responsabilă de 1/3 din creşterea aviaţiei europene şi oferă un răspuns, orice fel de răspuns”, a declarat David O’Brien, chief commercial officer al Ryanair în cadrul conferinţei în care compania şi-a anunţat noile rute, ironizând lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului Henri Coandă.
”Reprezentanţii aeroportului din Bucureşti vor spune că au făcut un lucru bun pentru că au crescut cu 10-15 procente anul acesta, dar dacă o gimnastă îşi îmbunătăţeşte scorul de la 2 la 3, va fi creştere de 50%, dar tot nu va fi Nadia Comăneci. Le-am propus să ne întâlnim, dar din nefericire, reprezentanţii managementului aeroportului din Bucureşti se pregătesc de gală, din păcate nu au putut să vorbească nici luna trecută pentru că au fost în Panama, poate ne vedem la Long Beach luna viitoare, unde se va organiza din nou un eveniment pe tema aviaţiei mondiale, ori în cadrul unei conferinţe pe aceeaşi temă la Dublin, poate îi vom întâlni acolo”, a glumit CCO-ul Ryanair.
”Am considerat că în momentul de faţă, aceasta este posibilitatea noastră pentru România, oricum, 90% trafic este o cifră destul de sigură. Vom avea 23.000 de locuri ocupate pe săptămână, 62 de zboruri şi peste 1 milion de pasageri transportaţi în cursul unui an. Pentru moment, acestea sunt posibilităţile noastre pe aeroportul din Bucureşti, creştem şi am încercat să creştem mai mult, dar am avut tot felul de dificultăţi, sperăm că lucrurile se vor schimba ulterior”, a declarat în cadrul conferinţei Denis Barabas, directorul de vânzări şi marketing pentru Europa Centrală şi de Est al Ryanair.
Potrivit reprezentanţilor Ryanair, aeroportul Bucureşti are 79 de conexiuni către rute europene, mult mai puţin faţă de Dublin, care este conectat cu 130 de rute europene. ”Aeroportul din Bucureşti transportă în jur de 10 milioane de pasageri, în schimb Dublin transportă 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, Dublin transportă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă e loc de mai bine, am încercat şi am adus la cunoştinţa aeroportului faptul că vrem să creştem aici, însă ne-am blocat, nu am primit răspuns atunci când a fost nevoie.”, a mai declarat Barabas.
„Nu am avut niciodată nicio problemă cu ei. Nu înţeleg de ce declară lucrurile acestea acum“, au răspuns reprezentanţii aeroportului contactaţi de Ziarul Financiar, referindu-se la declaraţiile reprezentanţilor Ryanair.
Programul de vară 2016 al Ryanair în Bucureşti va aduce patru noi rute: Bologna (5 x săpt.), Milano Bergamo (1 x zi), Milano Malpensa (4 x săpt.) şi Roma (2 x zi), 8 rute în total.
Operatorul irlandez are zboruri în 31 de ţări şi 194 de aeroporturi. Tariful mediu practicat de Ryanair anul trecut a fost de 47 de euro, fiind cel mai scăzut la nivel european, potrivit reprezentanţilor companiei, tariful mediu al competitorilor fiind de 156 de euro. Compania deţine cota de piaţă majoritară în Italia, Spania, în Belgia, Irlanda, Polonia. ”Vom avea o creştere până în 2024, când vom avea o flotă de peste 500 de aeronave şi peste 160 de milioane de pasageri pe care urmează să îi transportăm, până în 2024, vom ajunge cea mai mare companie aeriană low cost din lume”, a mai declarat Barabas.
A spus entuziasmat Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Arcelik, în timpul interviului de la târgul IFA 2015 de la Berlin. Un fel de motto care ar putea fi responsabil pentru rezultatele Beko şi viitorul grupului Arcelik.
Grupul a fost prezent cu mărcile Beko şi Grundig în cadrul târgului de electronice şi electrocasnice IFA, unde reprezentanţii companiilor au ţinut conferinţe de presă şi au prezentat produsele menite să schimbe viaţa viitorilor consumatori. „IFA e cel mai mare târg de acest fel, cel puţin în Europa. E important pentru noi să fim prezenţi aici, foarte mulţi retaileri mari vin aici să ne vadă standurile şi este o ocazie bună să ne întâlnim cu ei“, a spus Hakan Bulgurlu.
Arcelik este subsidiara Koc Holding, cel mai mare conglomerat de firme din Turcia, care deţine mai multe branduri precum Beko, Grundig sau Arctic, ultimul prezent exclusiv pe plan local. Hakan Bulgurlu se află la cârma companiei de şase luni, timp în care a învăţat, spune el, mai mult decât a făcut-o în anii de când este angajat al grupului. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca reprezentant de vânzări în 1995. Zece ani mai târziu, Hakan Bulgurlu conduce compania care a înregistrat cel mai puternic avans de pe piaţa electrocasnicelor din Europa din ultimii şapte ani. Iar acest lucru se datorează, cel puţin în parte, investiţiei în cercetare, dezvoltare şi inovaţie. „Singurul mod de a duce un brand mai departe este prin inovaţie pentru consumator. Ne-am dat seama de asta şi ne-am concentrat pe asta“, a spus Bulgurlu.
Compania are 1.000 de ingineri angajaţi în cercetare şi dezvoltare şi, deşi Bulgurlu nu a dezvăluit suma investită, a spus că este considerabilă. „Investim în R&D un procent din profit, unul semnificativ.“ Angajamentul Arcelik în acest domeniu este dat şi de faptul că firma este prezentă în top 200 al celor mai inovatoare companii din lume, în funcţie de numărul de brevete înregistrate, dar şi de înfiinţarea unui nou centru de cercetare şi dezvoltare în Marea Britanie.
În România, grupul Arcelik este prezent prin producătorul de electrocasnice Arctic, care a anunţat în iunie că a depăşit pragul de 25 de milioane de frigidere produse la fabrica de la Găeşti, în 45 de ani de activitate. 85% din producţia din fabrica de la Găeşti este destinată exportului, doar 15% dintre produse rămânând în ţară. Anul trecut, fabrica din judeţul Dâmboviţa a produs 1,9 milioane de frigidere, dintre care 1,6 milioane au luat drumul exportului, conform calculelor Ziarului Financiar. Dar cei de la Arcelik nu vor să se oprească aici. „O să creştem fabrica din Romania, o să mai investim în următorii doi ani, pentru că fabricile din Turcia funcţionează la capacitate maximă sau aproape de capacitate“, a spus el. „Suntem mulţumiţi de România, de angajaţii noştri şi de stimulentele oferite de guvern pentru investiţii. Faptul că România este membru al Uninii Europene este un factor important, cum este şi proximitatea faţă de Europa de Vest“, a adăugat el.
Arctic deţine cu toate mărcile sale şi pe toate segmentele de produse pe care activează o cotă de piaţă de 35% în Ro-mânia, însă Hakan Bulgurlu doreşte o felie mai mare, vrea să crească cota de piaţă a produselor Arctic la 50%. „Nu sunt niciodată mulţumit de România, din punctul de vedere al vânzărilor pe plan local. Vreau să creştem mai mult şi cred că există această posibilitate: economia creşte, piaţa la fel şi din ce în ce mai mulţi români se întorc în ţară, dintre cei plecaţi la studii sau la muncă“, a spus el.
În prezent, în România mărcile predominante ale Arcelik sunt Beko şi Arctic, dar Bulgurlu nu exclude posibilitatea introducerii şi a altor branduri în România. „Vrem să aducem şi alte produse Grundig în România, există piaţă pentru asta, dar nu avem o dată stabilită de lansare. Trebuie studiat acest lucru mai în detaliu“, a spus el.
Pentru a câştiga şi mai multă vizibilitate, în urmă cu un an Beko a încheiat un parteneriat de sponsorizare pe patru ani cu echipa de fotbal FC Barcelona, lucru care a dus la creşterea vizibilităţii brandului, dar şi la rezultate pozitive în vânzări „Faptul că Beko a fost brandul cu cea mai mare creştere în volum (ca număr de unităţi) pe piaţa din Spania în prima jumătate a anului este o dovadă concretă că acest parteneriat este un succes“, a spus Bulgurlu.
“Liderii europeni trăiesc într-o lume a viselor, nu conştientizează riscurile; dacă permit venirea tuturor aici, Europa va dispărea”.
Vedeţi AICI cele mai ”fierbinţi” declaraţii ale liderilor europeni
Fostele glorii aeriene ale Europei de Est sunt actualele cenuşărese cu aripi ale pieţei europene, fiind marcate de pierderi şi de lipsa perspectivelor. LOT Polish Airlines s-a detaşat parţial de imaginea negativă a plutonului prin marcarea de profit în 2014 şi ţinteşte statutul de cel mai mare operator din „Noua Europă“.
În punctul de observaţie al aeroportului Chopin din Varşovia, directorul general al acestuia, Michal Kaczmarzyk, ne povesteşte despre veniturile de 200 de milioane de euro înregistrate anul trecut de aeroport, despre investiţia de 400 de milioane de zloţi polonezi (circa 95 de milioane de euro) într‑un nou terminal, care include şi dotarea cu panouri solare, cât şi despre Dreamliner-ul polonez care tocmai decola – un fel de Mercedes al aeronavelor – şi care face parte din flota de şase astfel de aeronave deţinute de operatorul polonez de stat LOT Polish Airlines.
Aeroportul, deţinut de compania de stat Polish Airports State Entreprise, este hub pentru LOT, compania aeriană deţinând 30% din trafic (fiind urmat de Wizz Air cu 15% şi de Lufthansa cu 10%). Aeroportul Chopin are o capacitate de 22 milioane de pasageri, dublu faţă de traficul actual. Dar capacitatea aeroportului reprezintă unul dintre atuurile strategiei de transformare a LOT în cel mai mare operator regional din „Noua Europă“, strategie despre care vorbeşte Sebastian Mikosz, CEO-ul companiei. Atât discuţia cu directorul regional al aeroportului, cât şi cea cu Mikosz au avut loc cu ocazia faptului că LOT a organizat în această vară prima întâlnire Star Alliance Board Meeting din Europa de Est, ca modalitate de a sărbători în cadrul alianţei aviatice revenirea la profit a LOT după şapte ani de pierderi.
Noua Europă este, potrivit lui Mikosz, o zonă care se extinde în afara graniţelor tradiţionale ale Europei de Est şi se întinde de la Finlanda în nord până la Turcia în sud. Cele două găzduiesc doi dintre principalii operatori aerieni ai Europei, Finnair şi Turkish Airlines, cel din urmă devenit în ultimii 15 ani un colos al aviaţiei europene. CEO-ul operatorului aerian polonez consideră că există pieţe importante de acoperit între aceste limite, mai ales în condiţiile în care creşterea economică a regiunii este de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în zona euro. În acest context, LOT şi-a propus ca, până în 2020, să dubleze flota operatorului aerian polonez, să îşi crească operaţiunile cu 60%, să dubleze numărul de pasageri până la 10 milioane anual şi să transforme LOT în cel mai mare transportator aerian din „Noua Europă“. „Trebuie să arătăm vechii Europe (Europa de Vest – n.r.) că noua Europă este aici.
Cea mai mare provocare este să implementăm planul: să avem flota corespunzătoare, să fim competitivi, să convingem pasagerii să ne devină clienţi“, descria Sebastian Mikosz planurile sale. Optimismul cu care Mikosz vorbea despre viitorul LOT este o stare nouă nu numai în rândul operatorilor aerieni din regiune, ci şi pentru compania poloneză însăşi. LOT a încheiat anul 2014 câştigând cu 40% mai mult decât a planificat, acesta fiind primul rezultat pozitiv al companiei după şapte ani de pierderi consecutive. EBITDA a ajuns la 291 de milioane zloţi (cca 69 mil. euro), de la un minus de 346 milioane în 2012 (82 mil. euro) şi 156 milioane (37,8 mil. euro) în 2013. Datorită îmbunătăţirii situaţiei financiare, LOT a amânat şi a redus cu până la două treimi a doua tranşă de ajutor de stat, primită la finalul lui 2014.
Din cauza regulilor impuse de acest ajutor, compania a fost nevoită să reducă cu 8% numărul de zboruri, dar a transportat cu 2% mai mulţi pasageri faţă de anul anterior. Rezultatele pozitive înregistrate anul trecut sunt consecinţa planului de restructurare implementat de Sebastian Mikosz. Manager cu experienţă în consultanţa de business, a fost angajat ca CEO al LOT în februarie 2013 pentru a salva linia aeriană de la colaps, după ce cu un an în urmă fusese forţată să ceară de la guvern un bailout de 400 de milioane de zloţi (circa 126 de milioane de euro). Totuşi, la mijlocul lunii august, după interviul acordat Business Magazin, CEO-ul LOT şi-a anunţat demisia, justificându-şi decizia prin faptul că misiunea sa a fost îndeplinită, potrivit unei declaraţii publicate de Reuters. Publicaţiile poloneze vorbesc şi despre faptul că Mikosz a luat această decizie în urma întârzierii procesului de privatizare din cauza alegerilor prezidenţiale ce se apropie. Aceleaşi surse spun că Mikosz va părăsi compania până la mijlocul lunii septembrie.
După pierderea din 2012, CEO-ul de atunci al LOT a fost concediat, iar Mikosz a fost adus în funcţie pentru a aduce compania pe profit şi a o pregăti pentru vânzare, potrivit presei internaţionale. Printre măsurile luate sub managementul său se numără concedierea a 500 din cei 2.300 de angajaţi ai companiei, renegocierea contractelor cu piloţii şi, în general, economisirea. „Restructurarea este, în primul rând, o problemă de determinare, cred că problemele liniilor aeriene nu sunt legate de lipsa existenţei unei pieţe, ci de un cuvânt pe care îl urăsc şi anume compromisul. Dacă faci un compromis, cineva va trebui să plătească pentru acest compromis, fiindcă singurii care nu fac compromisuri sunt pasagerii“, explica CEO-ul Sebastian Mikosz.
Numărul persoanelor care traversează Mediterana pentru a cere azil în Europa va atinge 400.000 anul acesta, iar anul viitor 450.000, potrivit unor estimări optimiste prezentate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), într-un document care însoţeşte un apel la strângerea unor fonduri de urgenţă.
“În 2015, UNHCR anticipează 400.000 de nou-sosiţi pe la Mediterana care vor solicita protecţie internaţională în Europa. În 2016, acest număr ar putea atinge 450.000, poate mai mult”, a avertizat Înaltul Comisariat ONU marţi, adăugând că 360.000 de persoane au parcurs deja acest drum anul acesta.
Aproximativ 30.000 de refugiaţi şi imigranţi se află în prezent în Grecia, dintre care 20.000 pe Insula Lesbos.
Un număr-record de migranţi traversează Grecia în Macedonia, unde mulţi iau trenul către Serbia.
UNHCR a îndemnat la suplimentarea centrelor de primire în ţări ca Grecia şi Ungaria, în gestionarea acestui aflux.
Sute de persoane aşteaptă, în aceste zone de primire, sub privirile atente ale poliţiştilor unguri. Ungaria a devenit o ţară de intrare de refugiaţilor şi imigranţilor în UE, pe ruta Grecia-Macedonia-Serbia.
Însă Ungaria a refuzat oferte de ajutor din partea UNHCR.
Un centru de primire de la frontiera cu Serbia se află într-un lan de porumb, unde migranţii dorm unerori sub cerul liber, în pofida temperaturilor de toamnă, înainte să fie distribuiţi către centre de tranzit deja supraaglomerate.
Când a revenit din vacanţa de vară, la jumătatea lunii august, cancelarul german Angela Merkel a stârnit neîncredere atunci când a descris problema refugiaţilor drept o provocare mai mare decât criza din Grecia, care a dominat scena europeană în prima parte a anului 2015. Nimeni în Germania sau în restul Europei nu mai pune acum la îndoială această analiză. Merkel a cerut între timp Uniunii Europene o poziţie unită în criza refugiaţilor, iar germanilor să respingă xenofobia. Unele state membre sunt însă pe cale să îşi închidă frontierele.
Austria şi Ungaria iau măsuri de a ţine sub control refugiaţii, verifică documentele în trenuri şi reţin traficanţii de persoane. Ungaria construieşte un gard de-a lungul graniţei cu Serbia, în timp ce în Cehia şi Slovacia liderii politici spun să îşi vor apăra frontierele, sporind necesitatea ca ţările Uniunii Europene să găsească o soluţie comună pentru valul de oameni din Africa şi Orientul Mijlociu care inundă Europa.
Criza s-a acutizat în august, după ce poliţia austriacă a găsit pe autostradă un camion abandonat cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare, în apropierea graniţei cu Ungaria, în timp ce numărul înecaţilor în largul coastelor libiene este în creştere.
Germania se pregăteşte să primească peste 800.000 de emigranţi în acest an, dar alte ţări europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, unele avertizând că nu vor să adăpostească musulmani.
„Dacă Europa dă greş în problema refugiaţilor, asocierea sa cu respectarea drepturilor cetăţenilor riscă să se rupă. Europa în ansamblul ei trebuie să rezolve problema, actuala situaţie nu este satisfăcătoare“, a declarat Merkel reporterilor. Ea a arătat că dreptul la azil stă la baza Constituţiei germane, iar guvernul va concepe în septembrie un pachet cuprinzător pe această temă.
„Ce mă afectează este că avem o asemenea ură şi atmosferă în această ţară. Nu există nicio scuză pentru asta“, a spus Merkel, în urma protestelor violente antiimigraţie care au avut loc în august în Germania.
Liderii europeni vor o distincţie clară între refugiaţi şi migranţii economici. Premierul francez Manuel Valls a vizitat la sfârşitul lunii august Calais, un port francez unde sunt campaţi mii de migranţi care vor să ajungă în Marea Britanie, el cerând statelor UE să împartă echitabil povara de primire a solicitanţilor de azil. El consideră că trebuie făcută o diferenţă între cei care cer azil şi migranţii economici, care trebuie să să întoarcă la casele lor. „Toţi cei veniţi, fie că solicită azil, fie oportunităţi economice, merită să fie trataţi cu demnitate. Dar trebuie să fim fermi împotriva imigraţiei ilegale, nu îi putem confunda cu solicitanţii de azil“, a subliniat Valls.
În Slovacia, vecină cu Ungaria, care ridică gardul la graniţa cu Serbia, premierul Robert Fico a spus căţara sa îi va ajuta pe cei care au nevoie de protecţie, dar că 95% sunt migranţi economici. El a adăugat că UE trebuie să preseze ţările din afara spaţiului Schengen să oprească fluxul de refugiaţi. „Nu vom susţine această nebunie a braţelor deschise, de adăpostire a tuturor, indiferent dacă sunt sau nu migranţi economici. Guvernul va proteja interesele Slovaciei şi va face o distincţie clară între imigranţii economici şi speculatori şi cei care au cu adevărat nevoie“, a avertizat Fico.
Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între protejarea oamenilor care fug din faţa violenţelor şi alegătorii îngrijoraţi de valul de străini. Propunerea Comisiei Europene de a stabili cote de refugiaţi pentru fiecare ţară membră nu a avut succes, în condiţiile în care majoritatea statelor au refuzat să accepte numere specifice.
În ultimele şase luni, în spaţiul Schengen au avut loc 340.000 de intrări fără documente, de trei ori mai multe decât în 2014, care la rândul său a fost un an excepţional. Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene vor avea un summit special pe 14 septembrie pe această temă.
Mii de emigranţi care părăsesc zonele de conflict din Africa şi Orientul Mijlociu traversează Mediterana către Grecia, iar majoritatea se deplasează spre nord, prin fosta Iugoslavie. Suedia, Germania, Ungaria, Italia şi Franţa acceptă cea mai mare parte a solicitanţilor de azil dintre cele 28 de state membre ale UE.
Macedonia a declarat stare de urgenţă pe 20 august, când mii de oameni au trecut graniţa şi s-au ciocnit cu poliţia. „Problema este provocată de anunţul recent al Germaniei privind o atitudine mai flexibilă faţă de imigranţii care declară că vin din Siria. Informaţiile din presă au încurajat imigranţii ilegali“, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.
În acest timp, premierul ceh Bohuslav Sobotkan cere ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, să pună la punct un plan de criză. Preşedintele ceh Milos Zeman, care a declarat în iulie publicaţiei Blesk că nimeni nu a invitat migranţii în Europa, a cerut armatei să contribuie la protejarea frontierelor ţării.
Merkel: problema refugiaţilor, mai gravă decât criza din Grecia.
Iniţial, afirmaţia cancelarului german a fost primită cu ridicări de sprâncene, dar nimeni din Germania nu mai contestă acest punct de vedere, după ce în ultimele săptămâni o serie de evenimente au adus subiectul refugiaţilor, iniţial consideraţi o problemă a statelor din sudul Europei, în centrul atenţiei publice, notează Reuters.
În primă instanţă, Merkel a anunţat că se aşteaptă ca peste 800.000 de refugiaţi să vină în Germania în acest an, număr aproape dublu faţă de estimările de acum câteva luni. În al doilea rînd, au fost protestele de extremă dreapta împotriva refugiaţilor, în oraşul Heidanau din estul ţării, în care au fost răniţi peste 30 de poliţişti. Apoi, a fost camionul descoperit abandonat în Austria, cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare. Dintr-o dată, profunzimea crizei refugiaţilor a început să fie conştientizată în Germania.
Numărul imigranţilor care au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015 este de 350.000 de, iar cel puţin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa, potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Nu peste multă vreme, refugiaţii vor ajunge şi în România.
ANUNŢUL care ia prin surprindere România. Când vor ajunge primii refugiaţi la noi în ţară
Janos Hajdu, şeful Centrului ungar pentru luptă împotriva terorismului (TEK), a declarat că “este clar” că terorişti pot să pătrundă în Europa împreună cu valul de imigranţi, adăugând că Ungaria este îngrijorată de ameninţarea grupării extremiste Statul Islamic (SI).
El a notat că un număr de organizaţii teroriste a îndemnat la comiterea unor atacuri în Europa.