Tag: europa

  • ISIS a ajuns la mai puţin de 650 de km de Europa

    Mişcarea jihadistă a început să fie activă în oraş anul trecut, iar în prezent acesta este, practic, o colonie a Statului Islamic. Prezenţa ISIS în zonă s-a intensificat odată cu absorbţia membrilor grupului Ansar al-Sharia, aflat sub influenţa Al Qaeda. Circa 200 de kilometri de coastă libiană este, practic, sub controlul organizaţiei teroriste.

    Apariţa ISIS în zonă are şi explicaţii economice, pentru că în jur de 80% din ţiţeiul libian se află în zona Sirte, iar câştigarea controlului acestora ar aduce organizaţiei o nouă sursă de venituri.

  • Cum să fii sigur de un loc de muncă în străinătate. Capcanele contractelor

    Probabil toţi am auzit de cazuri în care unii români au plecat să muncească în străinătate, promiţându-li-se joburi bine plătite şi alte avantaje, însă, ajunşi la destinaţie, surpriza le-a fost mare când au aflat că au fost păcăliţi.

    Pentru a nu cădea în capcanele contractelor, urmăriţi cu stricteţe paşii de mai jos:

    În primul rând, verificaţi firma de recrutare şi de plasare a forţei de muncă, la Inspecţia Muncii sau direct pe site-urile ITM-urilor din ţară. Pentru a-ţi da seama dacă firma este una serioasă, aceasta trebuie să fie înscrisă neapărat la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dacă firma nu este găsită în evidenţele autorităţilor, atunci cel mai probabil respectiva societate funcţionează ilegal, iar şansele că aceasta să vă înşele sunt mari.

    La semnarea contractului de mediere, (contract semnat între dvs şi agenţie) acordaţi atenţie  următoarelor elemente: contractul să cuprindă ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresa, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de protecţie socială, etc.

    Pentru a nu fi păcăliţi de firme-fantomă, trebuie să ştiţi că agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are că activitate principală cod CAEN 7810 “selecţia şi plasarea forţei de munca in strainatate”. (Legea 156/2000)
    În al doilea rând, analizaţi oferta de angajare, fiind atenţi la salariul oferit, condiţiile de muncă, cele de cazare, avantaje, etc. Promisiunea unui salariu mare nu este întotdeauna lipsită de compromisuri.

    Verificaţi credibilitatea firmei angajatoare din străinătate – acesta este următorul pas pe care trebuie să îl luaţi în considerare.

    Contractul de muncă

    Contractul de muncă dintre dvs şi angajator, se redactează în limba ţării din care provine angajatorul, însă însoţit de o traducere autorizată în limba română. (asa cere legea din Romania).

    Trebuie semnat doar un contract de muncă ale cărui prevederi le înţelegeţi, prin urmare, dacă sunteţi doar cunoscător al limbii române, cereţi că actul să fie redactat în limba română, astfel încât să puteţi înţelege toate prevederile acestuia. Pentru a fi siguri că aveţi un loc de muncă asigurat în ţara în care doriţi să plecaţi, verificaţi şi citiţi întregul contract. Acesta trebuie să conţina informaţii despre postul oferit, salariu, programul de lucru, concediu, dar şi informaţii despre cheltuielile legate de masă, transport şi cazare.

    Fiţi atenţi, de asemenea, dacă salariul promis este brut sau net. În cazul în care suma propusă reprezintă salariul brut, trebuie să ştiţi că din aceasta vor fi oprite impozitele şi contribuţiile, iar în final salariul “în mână” poate fi chiar şi cu jumătate mai mic decât suma iniţială.
    Contractul de muncă trebuie să mai conţină, de asemenea, şi obligaţiile pe care le are firma angajatoare faţă de angajat sau detaliii despre asigurarea de sănătate.

    Sfaturi pentru a nu cădea în capcana contractelor:

    • nu semnaţi nici un act pe care nu îl înţelegeţi clar şi nu înainte de a îl studia cu mare atenţie
    •  solicitaţi angajatorului timp suficient pentru a studia contractul- informaţi-vă referitor la legislaţia muncii în ţara în care doriţi să munciţi
    •  păstraţi întotdeauna câte un exemplar, în original, al fiecărui act pe care îl semnaţi.
  • Românii din diaspora donează medicamente pentru răniţii de la „Colectiv”

    Federaţia asociaţiilor de români din Europa a început astăzi cu sprijinul firmelor româneşti Lider Romproduct Activ  şi Tabita Tour, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţii răniţi în Clubul „Colectiv”.

    Ieri, am primit din partea Ministerului Sănătăţii, o lista cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor de la Clubul „Colectiv”.
     
    Românii din diaspora au la dispoziţie această lista pe care o vor consulta şi cu care se vor prezenţa la farmaciile din Spania pentru a găsi medicamente similare. De asemenea, furnizam şi o lista cu locurile unde pot fi strânse aceste medicamente. Săptămânal, ele vor fi trimise în ţara, acolo unde este nevoie.
     
    “În mod sigur şi de această data, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţara, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie”. a declarat Daniel Tecu preşedintele FADERE. 

    Vezi lista medicamentelor şi punctele de colectare în pagina 2

     

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Noul tip de automobil pentru tinerii care vor o maşină ce îmbină utilitatea cu designul

    Segmentul SUV-urilor mici sau al crossoverelor de clasă mică este de departe cel mai dinamic din Europa şi atinge creşteri chiar şi de peste 50%, pe o piaţă ce urcă abia cu câteva procente.

    Milenialii sunt oamenii din generaţia care a crescut în cultura mileniului III şi care reprezintă publicul-ţintă pentru noul tip de automobil care îmbină utilitatea cu designul. Vorbim despre SUV-ul de clasă mică, adaptabil atât la traficul urban, cât şi pe teren mai accidentat. Succesul acestui trend vine dinspre oamenii crescuţi în filosofia noului mileniu, care doresc să fie tot timpul la curent cu noutăţile, iar cele mai interesante noutăţi ale pieţei sunt reprezentate de varietatea mare a SUV-urilor mici. Mergând pe acest trend, Ford şi-a extins portofoliul de modele cu Ecosport, un model de teren de clasă mică poziţionat între Fiesta şi Focus, care va concura direct cu Renault Captur şi cu Opel Mokka. În plus, Ecosport va veni echipat cu motoare 1,0 Ecoboost produse în România, la Craiova. Ford Ecosport este prezent momentan pe şapte dintre cele mai mari pieţe europene, Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Belgia, dar şi Mazda CX3, Fiat 500X, Jeep Renegade sau Suzuki Vitara. Lider al segmentului este momentan Renault Captur, lansat în 2013 în Europa care continuă să crească, urmat de Opel Mokka, Peugeot 2008 şi Dacia Duster.

    „În România ne uităm către generaţia iPhone, cea cu vârste între 17 şi 34 de ani, care se comportă total diferit faţă de generaţiile anterioare. Milenialii sunt activi, inovativi, doresc un automobil practic, o maşină care oferă sentimentul de libertate, şi se simt mai confortabil într-un SUV“, spune Valerio Brenciaglia, italianul care a preluat de la 1 aprilie funcţia de director general al Ford România şi totodată funcţia de membru în consiliul de administraţie al uzinei Ford de la Craiova.

    În Europa, acest segment a urcat cu 50% în prima jumătate a anului, iar în cel de-al doilea trimestru chiar şi cu până la 66% faţă de perioada similară a anului trecut, în mare parte datorită avalanşei de noi modele lansate. „Numărul de clienţi ai acestui segment al pieţei va creşte mult. În prezent 25% dintre mileniali cumpără un SUV. În următoarele 24-36 de luni ne vom îndrepta atenţia către acest segment“, a spus directorul general.

    Până la finalul anului portofoliul americanilor va fi completat de Edge, un SUV de clasă mare ce va concura direct cu Volkswagen Touareg, iar în următoarele 36 de luni Ford va lansa patru noi modele de SUV-uri şi crossovere. „Segmentul crossoverelor mici creşte foarte mult în Europa. Anul viitor acest segment va ajunge la peste 600.000 de maşini, este o piaţă foarte mare. În România acest segment a crescut cu 30%, iar anul viitor va creşte şi mai mult, cu peste 20%. Iar segmentul crossoverelor şi SUV-urilor mici va fi al treilea ca mărime după compacte şi clasa mică şi va trece de C-D, segmentul lui Mondeo. Acum SUV-urile mici şi compacte non-premium au deja peste segmentul compact. De aceea am lansat Ecosport şi vom continua cu SUV-urile şi crossoverele“, a subliniat Valerio Brenciaglia. Miza? Americanii ţintesc un loc din top trei atât în România, cât şi în Europa.

    În România segmentul SUV-urilor mici este format din Duster, care are aproape jumătate din piaţă în volum, iar pe locul doi este Captur, acesta fiind urmat de Mokka, în segmentul în care va intra în curând şi Ecosport. „Duster joacă în acest segment, dar are un rol diferit faţă de restul. Este o maşină bună pentru cei care doresc un automobil robust şi spaţios pentru orice fel de activitate. Este o alternativă la segmentul C şi vând multe maşini de flote. Segmentul acesta este umflat artificial de Duster în acest moment“, este de părere executivul italian. În opinia sa, Captur şi Mokka vor concura cu Ecosport din punctul de vedere al poziţionării în segment. „Captur este un model competitiv, dar este mai mult crossover, este un upgrade la Clio, dar nu este un SUV. Mokka este SUV mic. Ecosport va fi mai aproape de Mokka, dar va fi competitor şi pentru Duster şi Captur“, a subliniat Valerio Brenciaglia.

    Spre deosebire de Opel Mokka, ce poate fi echipat inclusiv cu un sistem de tracţiune integrală, Ecosport nu va fi disponibil momentan într-o versiune 4×4, ci ulterior. „Dacă ne uităm acum la acest segment, fără a lua în calcul Duster, doar 25% sunt 4×4. Clienţii ce cumpără altceva în afară de Duster nu se îndreaptă neapărat către tracţiunea integrală. Şi la nivel european SUV-urile care la început erau mai aproape de conceptul de off-road acum reprezintă un stil, un status“, a spus Brenciaglia. Motivul? Clienţii cumpără SUV-uri pentru versatilitate, pentru statusul pe care îl oferă şi pentru design.

    În ceea ce priveşte preferinţele, şi în cazul lui Ecosport, cum se întâmplă şi în cel al lui Dacia Duster, cele mai bine vândute versiuni vor fi cele de top, care oferă acces la tehnologiile de ultimă oră. „Ca versiuni, vom vinde în special Titanium. Cu aproximativ 1.200 de euro poţi avea intrare keyless, Sync, toate tehnologiile Ford. Astfel, cu 15.000 de euro se va putea achiziţiona o maşină complet echipată.“
    Clienţii pentru Ecosport vor veni, în opinia directorului Ford, dinspre Captur şi Mokka, dar şi dinspre Dacia Duster, în timp ce repoziţionarea lui Tucson în segment de către Hyundai lasă loc reorientării clienţilor. „Noi vrem să atragem cu acest preţ clienţi de la Captur şi Mokka, poate chiar şi de la Duster pentru cei ce doresc un brand diferit faţă de Dacia. Mai este acum şi spaţiul lăsat gol de Hyundai ix35  şi de poziţionarea diferită a lui Tucson, segment care nu mai este acoperit şi pe care intrăm acum cu Ecosport.“

    Adevărata miză a lui Ecosport pentru România este posibilitatea producerii unei generaţii următoare la Craiova, alături de monovolumul B-Max. „Nu putem răspunde oficial dacă Ecosport va fi sau nu produs în România. Maşina pe care o vindem acum este produsă în India. Noi exportăm din România motoarele Ecoboost pentru acestea în India, după care importăm maşinile“, a spus directorul general.
    Chiar şi aşa, în primăvara acestui an, şeful sindicatului uzinei Ford anunţa că americanii iau în calcul producţia modelului Ecosport la Craiova din 2017, iar decizia oficială ar urma să fie prezentată în următoarele luni. O astfel de mutare ar însemna creşterea producţiei de la circa 50.000 de maşini anual la cel puţin 150.000 de unităţi, în condiţiile în care un SUV mic în top trei vinde anual cel puţin 100.000 de unităţi.

  • Un stat din Europa va deschide camere destinate consumului de droguri

    Irlanda va deschide, începând cu anul viitor, camere speciale destinate consumului de droguri, potrivit newstalk.com. Proiectul, prezentat de ministrul Aodhan O’Riordain, prevede deschiderea unor astfel de camere în Dublin, Cork, Galway şi Limerick.

    Aceste camere speciale ar trebui să asigure un cadru sigur pentru injecţiile cu heroină, limitând în acelaţi timp riscul de a contracta SIDA sau hepatita C.

    Aodhan O’Riordain a explicat strategia în cadrul unui discurs ţinut luni la London School of Economics, precizând că aceste centre ar trebui să devină funcţionale la începutul anului 2016.

    Este primul fază a unui plan de a schimba modul de luptă împotriva drogurilor, care s-a dovedit de multe ori ineficient, notează sursa citată. Alte state merg deja pe această abordare: un exemplu este Portugaliam acolo unde consumul de droguri este considerat o boală şi nu o infracţiune. “Atunci când vorbim de droguri ne place să dăm vina pe victimă… dar ce caută victima într-o sală de tribunal dacă este o persoană bolnavă, care are nevoie de ajutor?”, a spus O’Riordain.

    Primul centru de acest gen din lume a fost deschis la Berna, Elveţia, în iunie 1986. Au urmat altele în Europa (Germania, Olanda, Spania, Norvegia, Luxemburg, Danemarca şi Grecia), precum şi în Australia şi Canada.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: lansează un nou zbor

    Compania low-cost Wizz Air din Europa Centrală şi de Est a anunţat astăzi o nouă rută cu plecare de la baza sa din Târgu Mureş spre Karlsruhe/Baden-Baden în Germania. Cursa, care va fi operată de două ori pe săptămână, va avea prima plecare pe 23 martie, miercuri, urmând ca apoi să fie programată în fiecare zi de luni şi vineri. Noua rută Wizz Air este cea de-a patra cursă low–cost între Târgu Mureş şi Germania după Dortmund, Frankfurt Hahn şi München-Memmingen.

    Baden-Baden, oraşul balnear din sud-estul Germaniei, aşezat aproape de graniţa cu Franţa şi Elveţia, este o destinaţie populară atât pentru complexurile sale cu izvoare termale, cât şi pentru parcul său tematic Europa-Park, al doilea ca popularitate din Europa.

    Biletele pentru noua rută încep de la 109 lei (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse) lei.

     

     

  • O companie a pus la vânzare bilete de avion cu 9,99 euro. Către ce destinaţii sunt valabile

    Ryanair a lansat astăzi vânzarea promoţională a 500.000 de locuri dintr-o reţea de 370 de rute din Europa, la preţul special de numai €9.99 pentru călătorii în noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie.

    Locurile scoase la vânzare sunt disponibile spre a fi rezervate numai direct de pe www.ryanair.com în termen de 4 zile, până la miezul nopţii (ora 24:00), luni, 2 noiembrie, şi includ rutele din Bucureşti către/dinspre Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa, Roma Ciampino şi Bruxelles Charleroi.

    Ryanair operează peste 1.600 de zboruri zilnice de pe cele 75 de baze, conectând 195 de destinaţii din 31 de ţări cu o flotă de peste 300 de aeronave noi Boeing 737-800.

    Ryanair a anunţat recent semnarea unui contract pentru livrarea altor 283 de aeronave noi Boeing 737, cu opţiune de achiziţie pentru alte 100 de aeronave Boeing 737 MAX 200s, ce vor aduce pentru clienţii Ryanair tarife mai reduse şi o creştere a traficului de la 104 milioane de pasageri pe an până la 160 de milioane în 2024.

  • Propunerea lui Ion Tiriac: Fiecare roman sa renunte la 50 de euro din salariu ca sa-i primim pe imigranti

    Ion Tiriac spune ca Romania are resursele necesare pentru a-i primi pe imigranti si propune ca fiecare roman sa renunte la 50 de euro din salariu pentru refugiati.

    “Acum incep sa vina. In orice caz, nu e o decizie a Bruxelles-ului, a doamnei Merkel, ci a romanilor. Avem unde, putem! Din aia 500 de euro salariu mediu, sa ne taiem 10% ca sa primim cinci sute, o mie, o suta de mii, care e primul val. In cartea mea, o sa vina un nou val de imigranti de zece ori mai mare”, a spus Ion Tiriac la Realitatea TV.

    Cititi mai multe pe www.ziare.com