Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
elene.
IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.
Vezi aici cine sunt principalii creditori
privati ai Greciei (GALERIE FOTO)
Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
acord.
In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
incapacitatii de plata.
Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
zona euro.
Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.
UN FOND MONETAR EUROPEAN
La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.
In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.
In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
investitii in economia elena.
Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.
