Sursa: oddee.com
CITESTE SI CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA
ZBORURILOR PE OTOPENI?
CITESTE SI CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI
CAND NE LUAM RAMAS-BUN DE LA CEL DIN
BANEASA
IntoNow este o aplicatie pentru iPhone capabila sa recunoasca ce
emisiune sau episod dintr-un serial ruleaza la televizor,
informatie pe baza careia utilizatorii pot socializa cu alti
prieteni care folosesc serviciul. Nu este insa prima de pe piata,
exemple precum GetGlue, Miso sau TinerFish ocupand deja o parte din
aceasta nisa, insa investitorul Adam Cahan si co-fondatorii Didier
Hilhorst si Rob Johnson se bazeaza pe o tehnologie propre numita
SoundPoint pentru a musca o felie cat mai mare din piata.
Pe scurt, tehnologia proceseaza informatia audio si o coreleaza
cu informatii din propria baza de date pentru a afisa pe ecranul
telefonului numele exact al emisiunii sau episodului difuzat la
televizor. Adica exact ce face populara aplicatie pentru muzica
Shazam, doar ca pentru continut video.
In sine, ce face aplicatia este mai putin spectaculos prin
comparatie cu suma platita de Yahoo pentru a cumpara IntoNow. Surse
din piata apropiate tranzactiei sustin ca ar fi vorba de o suma
cuprinsa intre 20 si 30 de milioane, foarte mult pentru o companie
lansata in ianuarie anul acesta. Iar Yahoo n-ar fi fost singurul
pretendent, printre cumparatorii interesati fiind, conform
zvonurilor, si Facebook si Twitter.
Yahoo s-a mobilizat insa destul de repede in vederea realizarii
acestei tranzactii, la insistentele executivilor Bill Shaughnessy
si Blake Irving. Ce va face cu InfoNow mai departe? Potrivit
TechCrunch.com, Yahoo va sustine dezvoltarea in continuare a
aplicatiei si o va integra cu anumite servicii proprietare, dar pe
termen mediu, un posibil obectiv ar putea fi extinderea IntoNow pe
alte platforme precum Android, in conditiile in care in prezent
functioneaza doar pe iPhone.
Despre tranzactie se zvoneste ca ar fi in cea mai mare parte
cash, lucru care nu face decat sa-i bucure pe investitorii
initiali, printre care Greylock Partners sau Redpoint Ventures,
companii care au finantat de fapt Auditude, companie din care s-a
desprins in urma cu 12 saptamani InfoNow.
Ratan Tata a transformat complet afacerea pe care strabunicul
sau a fondat-o, in 1868. Grupul Tata are, in prezent, 395.000 de
angajati in 80 de tari si include 98 de companii din diverse
domenii: otel, IT, hoteluri, industria ceaiului si, nu in ultimul
rand, producerea de masini. Veniturile Tata s-au marit de 12 ori
din 1991 incoace, ajungand la 46,1 miliarde de euro in 2010 si
facandu-l pe Ratan Tata al doilea cel mai puternic director
executiv al Asiei, conform topului CNN.com.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ecclestone a ajuns sa detina 62 la suta din club, dupa ce a
achizitionat, in decembrie 2010, un pachet de actiuni de la fostul
manager al echipei de Formula 1 Renault Flavio Briatore. Britanicul
in varsta de 80 de ani spune insa ca orice tranzactie depinde de
Briatore, care are dreptul de a-si rascumpara actiunile in momentul
in care Ecclestone este dispus sa vanda.
Un alt actionar al clubului este Amit Bhatia, ginerele
miliardarului indian Lakshmi Mittal.
Luna trecuta, un grup de oameni de afaceri din SUA si Asia si-a
anuntat intentia de a cumpara gruparea londoneza fondata in 1882,
iar conducerea clubului a precizat ca au fost deschise negocieri
preliminare in acest sens.
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
“Un fragment de fibra de sticla şi lemn a cazut, catre ora 14.50
(15.50, ora Romaniei), pe un vagon in care se aflau 25 de
persoane”, atingand la nivelul capului un barbat in varsta de 38 de
ani, care a fost grav ranit si evacuat catre un spital parizian, au
precizat aceste surse. Patru persoane au fost ranite usor si au
primit ingrijiri la fata locului, a anuntat prefectura. Din motive
de securitate, a fost nevoie ca trenul “sa fie oprit pana la noi
ordine, potrivit procedurii normale, pentru a vedea ce s-a
intamplat”, a declarat o purtatorare de cuvant a Disneyland
Paris.
Daca la preselectii Adrian Tutu s-a prezentat cu un imn al
emisiunii si al romanilor talentati, in semifinala s-a reinventat
si a compus un cantec in memoria parintilor sai – “Iubiti-va
parintii!”. In finala, Tutu a revenit pe scena cu un mesaj la fel d
eputernic pe care l-a transmis tuturor – “Sunt roman, deci pot!”. A
impresionat nu doar juriul, ci si pe telespectatoriii care l-au
votat si care l-au trimis direct pe primul loc.
Adrian Tutu, in vârstă de 19 ani, a venit la preselectia
“Românii au talent” deoarece pe scena se simte mai aproape de
parintii sai. Este orfan de la o varsta frageda. Şi-a pierdut ambii
parinti când nu implinise cinci ani. O vreme a ramas in grija
bunicii, iar apoi s-a hotarât sa ia viata in piept si s-a mutat
singur in apartamentul lasat de parintii lui. A muncit pe santier,
insa nicio clipa nu a renuntat la pasiunea lui, muzica. Spune ca
pasiunea pentru cântat a descoperit-o la 14 ani, când a compus o
piesa pentru parintii lui.
Pe urmatoarele doua locuri in finala “Românii au talent” s-au
situat Narcis Iustin Ianau si Valentin Dinu, care au impresionat
din nou publicul, telespectatorii si juriul cu vocile lor
deosebite. In finala “Românii au talent” au luptat si trupa
Ballance, sotii Luca, Cristina si Alina, grupul Akikai, Stefan
Florescu, Cosmin Agache, Rebeca Neacscu, Valentin Luca si
Medea.
Pro TV a dat startul pentru preselectiile celui de-al doilea sezon
al show-ului “Românii au talent”, cel mai de succes show al
momentului.Andra, Mihai Petre si Andi Moisescu sunt gata sa
redescopere noi talente intr-o noua runda de preselectii.
Nu conteaza meseria pe care o au persoanele interesate sa
participe la preselectiile “Românii au talent”, ci doar talentul
deosebit. In prima editie a show-ului s-au prezentat de la
contabili la bucatari, de la sudori la economisti, de la profesori
la cizmari, de la medici la vânzatori, de la farmacisti la someri
si au demonstrat ca românii sunt foarte talentati. Nu exista
restrictii nici in ceea ce priveste numarul celor care isi propun
sa-si etaleze talentele, astfel incât la preselectii se pot
prezenta fie singuri, fie cu clasa, fie cu familia, fie cu
prietenii.
Noul iPhone va semana destul de bine cu iPod Touch, insa va avea
un ecran mai mare. Topolsky a realizat primele scheme cu noul
iPhone pe baza zvonurilor din piata si a cercetarilor facute in
ultima perioada, scrie TheWeek.com. In ce priveste reactiile din
piata Devindra Hardawar de la MobileBeat a spus ca spera “ca acest
terminal sa fie noul iPhone”. Pe de alta parte, Trevor Mogg de la
Digital Trends a declarat ca “nu trebuie sa ne grabim, deoarece
Topolsky si echipa lui vor doar sa aduca trafic pe site”.
De fapt, daca ar fi sa analizam in amanunt datele amintite, 2010
este format din doua jumatati diferite. Prima, in care avansul a
fost de 35% fata de aceeasi perioada a anului precedent; a doua, in
antagonism relativ ca si consecinta a masurilor de schimbare a
reglementarilor in sistem, s-a incheiat cu o evolutie in usoara
scadere. Dar, cu adevarat, uitand-ne la anul 2010 in totalitate
piata a avansat cu un pas de 20%.
Cu toate acestea, lucrurile arata diferit in piata farmaceutica
din Romania a anului 2010, atunci cand ai responsabilitatea
aministrarii unui model complicat de operatiuni comerciale si
industriale.
Plusul.
Statisticile reflecta evolutia cotei de piata a medicamentelor care
ies din farmacie (si nicidecum performanta operationala a
companiilor producatoare). Cu alte cuvinte, ele ilustreaza al
treilea ciclu comercial in piata. Cei avizati stiu (in ciuda
protestelor)
= ca avansul este in primul rand un efect de baza, dupa un an 2009
care a marcat o franare a vanzarilor de medicamente in
Romania;
= ca avansul este aproape exclusiv al produselor inovative, in
cazul carora totusi o fractiune importanta a cresterii este de fapt
un dezechilibru cauzat de exporturile paralele.
= ca se vede un usor avans al medicamentelor generice ca efect al
schimbarilor de reglementare din semestrul doi, departe insa de a
sistematiza o cultura pro-generica specifica unei tari fara
resurse.
= ca asistam implacabil la o canibalizare a cotei de piata a
genericelor ieftine (5, maxim 10 RON) care in maximum un an vor
deveni specie pe cale de disparitie.
Minusurile.
Realitatea din detalii este, asa cum am semnalat in august 2010,
socanta. Termenele de plata au ajuns la intervale halucinante la
producator, peste 300 de zile. De fapt nu exista o decontare
ritmica, lunara, ci banii pe medicamente vin din rectificare in
rectificare, fara transparenta si predictibilitate. Exista
consecinte bolnavicioase si riscuri structurale ale acestei crize a
lichiditatii.
In primul rand, la capatul operational, se exercita presiuni
creative de colectare a banilor, solutii care au mutat deja in
instrumente toxice. Cesiunea de creante, ofertele “bundle”
anti-comerciale, recircularea inter-clienti a termenelor si
conditiilor, redistributia limitelor de credit, suprastocarea,
etc., nu sunt solutii normale si este o mare greseala in a le
transforma in activitate curenta. Si, ca o ironie a sortii intr-o
piata tanjind dupa lichiditati, sunt manageri care chiar cred
despre ei ca ar fi competenti concurand prin prelungirea termenelor
de plata…
La capatul financiar, se cauta solutii de refinantare sau
contingenta, atunci cand compania-mama nu exista sau refuza sa mai
crediteze filiala locala. Bucuria bancilor si asiguratorilor, care
cresc voiniceste comisionalele si dobanzile pentru astfel de
tranzactii.
Iar la mjloc se afla administrarea indicatorilor curenti ai
afacerii; orice manager junior care se uita intr-un raport de
profit si pierderi sau intr-un raport de cash-flow va sesiza cu
usurinta ca toata cresterea din 2010 este imobilizata in capital de
lucru, ca operatiunile nu generaza cash si ca profitabilitatea este
sub practicile industriei. Indicatorii capitalului de lucru ating
in unele luni cote alarmante, de peste 85% din cifra de afaceri,
iar cash-ul generat din operatiunile din 2010 este inferior celui
din 2009. Si in fine, mai mult, de jumatate din cheltuielile de
exploatare sunt de fapt cheltuieli de provizionare care sunt
obligatorii in numele practicilor controlului intern si audit-ului
extern: provizioane de neincasare, provizioane pentru comisioanele
de factoring (pentru rarele situatii cand bancile acepta o astfel
de solutie), provizioane pentru contributia pe vanzari (clawback),
provizioane de risc pentru cheltuieli neprevazute (one-off-uri
diferite).
La sfarsitul lungii liste de minusuri reamintesc celor care au
uitat ca cel putin 15% din creante nu se vor incasa niciodata
pentru ca farmacii si distribuitori au profitat de reglementarile
inpardonabil de subtiri si au iesit din afaceri declarandu-si
insolventa (dar desigur, cui ii pasa atata vreme cat producatorii
au platit TVA si probabil ca vor plati chiar impozit pe profit si
contributie “claw-back” pe veniturile neincasate).
Nu stiu cine se mai bucura de plusul din 2010. Poate doar
birourile de reprezentanta sau filialele de marketing ale
multinationalelor pentru care rapoartele de cota de piata sunt
singurul indicator de performanta si care, creditate parinteste
fiind de catre companiile-mama, nu duc grija minusurilor. O
entitate locala, care isi administreaza rapoarte financiare
complete, isi modernizeaza operatiunile prin investitii capitale,
isi evolueaza modelul de afaceri, isi dezvolta activitatile
(inclusiv la export) si isi optimizeaza supply-chain-ul, nu se
bucura deloc de plusul din 2010 si munceste foarte mult la anularea
efectelor minusurilor.
Cei avizati stiu ca criza din industrie care a inceput in 2009
este total diferita de cea din 2005 pentru ca a suprins jucatorii
in alt ciclu economic. Daca in 2005 creditul furnizor si creditul
bancar si-au dat mana pentru a duce lucrurile mai departe, in criza
din prezent, care este in forma continua si agravata, creditul
bancar nu mai exista sau este foarte scump. Si atunci creditul
furnizor ramane cel care mentine in viata jucatorii, sistemul,
pacientii. Intrebarea pur medicala este insa aici daca, vis-a-vis
de solutiile terapeutice cerute de sistem, avem creditul furnizor
care vindeca. Adica ne intrebam daca pacientii romani au acces la
medicamentele de care cu adevarat au nevoie sau la cele pe care
unii producatori sunt gata sa le dea pe gratis creditand in nestire
sistemul.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania.
Cand Romtelecom a anuntat, prin doua comunicate ce marcau
inceputul si sfarsitul lunii martie, preluarea activelor si a celor
peste 160.000 de clienti ai Boom TV si AKTA Satelit, aproape ca nu
a mai tresarit nimeni in industrie. Pe o piata de 5,7 milioane de
platitori de servicii TV, cu o valoare anuala de aproximativ
350-400 de milioane de euro, cele doua tranzactii nu schimba
fundamentele industriei, chiar daca, statistic vorbind, Romtelecom
si-ar putea pune in vitrina doua victorii de palmares. Dupa cinci
ani de lupta pe satelit, si revenirea in lupta de gherila din piata
de cablu cu achizitii si oferte la limita profitabilitatii
impotriva rivalilor, compania ar putea fi noul lider pe piata de
televiziune pe satelit si este aproape sigur noul numar doi pe
piata TV.
Cele doua tranzactii erau insa asteptate de luni de zile, iar
deznodamantul lor – foarte probabila pierdere de catre UPC a
pozitiei secunde de pe piata TV din Romania – nu surprinde, mai
ales ca firma americana a semnalat foarte clar inca din 2008 ca
lupta sa pentru abonati se mai duce doar in interiorul granitelor
existente ale retelei, extinse in perioadele de exuberanta, cand
Liberty Global inca avea planuri mari pentru piata locala. Fara
nicio achizitie a vreunei retele de cartier in ultimii ani si fara
niciun plan concret de face acest lucru, atacata furibund de
RCS&RDS si, mai nou, si de compania de cablu a Romtelecom,
NextGen, UPC ar fi produs o mare surpriza daca nu ar fi cedat locul
doi.
Un exemplu al asaltului la care a trebuit sa reziste UPC: atat
RCS&RDS, cat si NextGen aveau in vara anului trecut – in plina
criza – oferte tintite catre baza de clienti a companiei, prin care
clientii UPC primeau nu doar tarife mai mici daca schimbau
furnizorul, ci si servicii gratuite pana la expirarea contractului
cu filiala locala a firmei americane. Culmea cinismului, la
RCS&RDS oferta era valabila doar daca utilizatorii faceau
dovada ca au contract cu UPC.
La aproape un an distanta, piata telecom, dar si cea media sunt
tensionate la maxim dupa ce, la finele lunii februarie, in spatiul
public exploda stirea bomba ca RCS&RDS, operator controlat de
omul de afaceri din Oradea Zoltan Teszari (41 de ani), este la un
pas de a-si cumpara rivalul UPC, fostul Astral, cu care se bate de
peste 15 ani pe piata de cablu, intr-o tranzactie care s-ar ridica
la 300 de milioane de dolari.
Miza achizitiei este una enorma: daca ar prelua UPC, compania
RCS&RDS ar avea peste 4 milioane dintre cei 5,7 milioane de
platitori de servicii TV si ar inchide practic lupta pe aceasta
piata, avand o putere de negociere enorma cu furnizorii de continut
sau echipamente si un avans chiar mai mare pe piata fata de
Romtelecom.
Vrand-nevrand, americanii de la Liberty Global trebuie sa
inghita in sec si sa se aseze la masa cu RCS&RDS: romanii s-au
extins pe mai multe piete din Europa Centrala si de Est, astfel ca
ei sunt singurii parteneri cu care se poate negocia o tranzactie
complexa, care sa vizeze mai multe tari. RCS&RDS ar putea
renunta, spre exemplu, la unele operatiuni pe cablu TV din Ungaria,
care incomodeaza UPC. Poate parea insa plauzibila ideea ca
Romtelecom, la capatul a cinci ani de investitii si eforturi de a
ajunge numarul doi pe piata TV si internet fix, va ceda fara lupta
ocazia de a lua UPC? Daca ar vrea sa cumpere UPC, probabil ca
Romtelecom ar face rost de bani mai repede decat RCS&RDS.
Operatorul telecom controlat de Zoltan Teszari a reusit sa
obtina de la un grup de banci doua imprumuturi in valoare cumulata
de 368 de milioane de dolari (206 milioane de dolari si 125 de
milioane de euro) pentru a-si plati o parte din datoriile
anterioare si pentru a avea bani de investitii. RCS, cel mai
agresiv jucator de pe piata telecom, cu afaceri anuale de peste 700
de milioane de dolari, avea neaparata nevoie de aceste imprumuturi
pentru a merge inainte. Un grup de banci format din ING, UniCredit,
Raiffeisen, RBS, BRD – SocGen, Fortis a contribuit la
sindicalizarile realizate de RCS. Compania, care are acum circa
noua milioane de clienti care platesc pentru cablu si satelit TV,
internet, telefonie fixa si mobila, este indatorata si are nevoie
tot timpul de finantarea bancilor.
“Principala lectie este este ca oamenilor trebuie sa li se spuna
adevarul, pentru ca lumea este atat de fragila, iar noi suntem atat
de interdependenti, incat orice incercare de a ascunde adevarul, de
a nu spune nimic (…) duce la tragedii”, a afirmat el, in cursul
unei ceremonii desfasurate la Kremlin. Medvedev a anuntat ca va
merge marti la Cernobil, pentru a participa la ceremoniile
organizate la implinirea a 25 de ani de la producerea catastrofei.
“Maine voi merge la Cernobil. Vreau sa ma intalnesc acolo cu
omologii mei, dar si cu oamenii care au participat la lichidarea
consecintelor accidentului”, a spus el. La 26 aprilie 1986, la ora
1.23, reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobil a explodat in
cursul unui test, ca urmare a unei erori de manipulare, provocand
emisii radioactive echivalente cu cel putin 200 de bombe de la
Hiroshima, care au contaminat o mare parte a Europei.