Blog
-
Producătorii locali de medicamente: Criza de lichidităţi şi clawback-ul subminează competitivitatea industriei
Potrivit APMGR, în ultimii cinci ani, au dispărut din practica terpeutică peste 1.500 de produse medicamentoase, majoritatea fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, confruntaţi cu riscul major imediat de a elimina alte 200 de produse din portofoliu. “Prin politica de preţuri practicată, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back absolut distructive pentru agenţii economici români, numai în intervalul 2009 – 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%”, se arată în comunicatul remis BUSINESS Magazin.
Valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006 la 86% în 2010, fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România.
“Cu toate implicaţiile nefaste asupra intereselor economiei naţionale şi beneficiilor sociale: formarea PIB, angajarea forţei de muncă înalt calificate, implementarea planurilor investiţionale în capacităţile locale de producţie a medicamentelor, echilibrarea balanţei comerciale externe şi creşterea accesului pacienţilor la tratament”, spune Dragoş Damian, preşedintele APMGR şi CEO al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy.
-
e-tron Spyder de la Audi – bijuteria “verde” (GALERIE FOTO)
Alte GALERII FOTO din categoria AUTO:
-
Summitul european de la Bruxelles s-a încheiat. Ce decizii au luat liderii UE pentru salvarea zonei euro
Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi. El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află “în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.
-
Banca Mondială: Investiţiile străine realizate în România au creat mai puţină valoare adăugată decât cele locale
“Şi firmele româneşti, şi cele străine din România sunt mai puţin productive decât în alte ţări din Europa, dar firmele locale au înregistrat o creştere a productivităţii mai rapidă decât companiile străine. Asta înseamnă că investiţiile străine realizate în sectoare mature din economia românească au produs cea mai mică valoare adăugată din Europa Centrală (Cehia, Polonia, Slovenia, Estonia, n.r.)”, a spus De Rosa, la un seminar pe teme economice. De Rosa a arătat, în acelaşi timp, că există atât interpretări pozitive ale evoluţiei productivităţii şi a valorii adăugate a firmelor româneşti comparativ cu cea a companiilor străine, cât şi negative. “Partea pozitivă este că firmele străine au fost un model pentru cele autohtone şi, în acelaşi timp, au avut un efect de antrenare a mediului economic. Partea negativă este că firmele străine nu au contribuit prea mult la economia naţională”, a adăugat De Rosa.
-
Isărescu: Băncile pentru locuinţe nu creează bule imobiliare precum băncile comerciale
“Băncile pentru locuinţe aduc mai multă stabilitate în sistem, spre deosebire de băncile comerciale, care au un câmp mai larg de acţiune. În fişa postului au şi operaţiuni speculative”, a spus Isărescu. El a arătat că atunci când băncile comerciale se folosesc de operaţiuni speculative creşte riscul apariţiei unor bule speculative, iar acest lucru s-a întâmplat şi în România în câteva oraşe. “Programul Prima Casă şi băncile pentru locuinţe au lucrat anticiclic şi au ajutat la spargearea bulei mici imobiliare care era în Romania”, a mai spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR consideră că un alt avantaj adus de sistemul băncilor pentru locuinţe este acela că pot asigura economisirea pe termen îndelungat, necesară pentru investiţii sănătoase, bazate într-o proporţie mai mică pe împrumut.
-
Bursele europene au deschis în urcare puternică, la maximul ultimelor 12 săptămâni
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a deschis în creştere cu 2,6%, la peste 1.000 de puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii august, transmite Reuters. Sectorul bancar european, cel mai afectat de criza datoriilor de stat din cauza expunerii pe obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor din zona euro, a crescut cu 4,5% în primele minute de tranzacţionare.
-
Ucenicul „vrăjitorului“ Steve Jobs se pregăteşte să iasă în lumina reflectoarelor
Conferinţa de presă pentru lansarea noului telefon Apple iPhone 4S a evidenţiat talentele şi personalităţile oamenilor din spatele lui Jobs, care s-au mulţumit până acum să stea, mai mult sau mai puţin, în anonimat, deşi au contribuit în mare măsură la succesul companiei. Rând pe rând au “defilat” prin faţa audienţei nou-promovatul director general Tim Cook, “geniul” în design Jonathan Ive, “maestrul” în marketing Phil Schiller şi şeful diviziei de internet software Eddy Cue, cel care a dezvoltat recent iCloud, un serviciu online de stocare de date. Toţi şi-au construit reputaţii excelente în comunitatea restrânsă a giganţilor IT din Sillicon Valley şi au ocazia să ajungă în prim-plan.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Prinţul Paul către Regele Mihai: În cei 50 de ani de comunism nu aţi făcut nimic pentru popor. Cum comentaţi?
În scrisoare, Prinţul Paul îi reproşează unchiului său că nu a făcut nimic pentru poporul român în perioada în care acesta s-a aflat sub conducere comunistă. Prezentăm conţinutul scrisorii Prinţului Paul către Regele Mihai:
“Dragă unchiule,
Asemeni multor români, doresc să vă transmit şi eu, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, “La mulţi ani!”, multă sănătate şi puterea de a accepta şi respecta o realitate exprimată astăzi chiar de către dumneavoastră.
Aţi folosit cuvinte mari şi frumoase, unele aşezate interesant, chiar poetic, altele cu tâlc, în nişte fraze care ar trebui să rămână în memoria acestui popor.
Însă, înainte de orice, din sumele anilor pe care v-aţi grăbit să-i socotiţi şi în care spuneţi că aţi servit naţiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu aţi făcut nimic pentru acest popor, în afară de a le transmite un “Crăciun Fericit” sau un “Paşte fericit!”.
-
Lactalis şi creşterea din spuma laptelui
Al doilea val al crizei ar putea produce o serie de efecte greu de prevăzut, astfel încât fiind “prea multe variabile, am preferat cifre mai concrete”, argumentează Dorel Radu, directorul general al Lactalis România, preferinţa sa pentru scenariul optimist pe care preferă să lucreze. “Mă bazez pe ce putem face noi, nu pe ceea ce s-ar putea întâmpla”, spune Radu, care se aşteaptă ca anul acesta cifra de afaceri a companiei să fie cu zece procente mai mare decât cea de anul trecut, când vânzările companiei au fost de circa 40 de milioane de euro.
Principalul motor de creştere al companiei preluată de francezii de la Lactalis în 2008, cu numai câteva luni înainte de căderea Lehman Brothers, sunt lactatele bio sub marca La Dorna, care au acum o pondere de 5% din vânzările companiei, în condiţiile în care această nişă şi-a adjudecat între 3 şi 3,5% din totalul pieţei, conform estimărilor reprezentanţilor Lactalis. În trei până la cinci ani însă, felia lactatelor ecologice ar urma să ajungă la 10-15%. Iar produsele LaDorna, primele intrate în acest segment, cu mai bine de zece ani în urmă, când conceptul era practic necunoscut cumpărătorilor români, îşi securizează acum o poziţie cât se poate de confortabilă.
Compania nu-şi doreşte să poarte o luptă aprigă în segmentele în care nu are o cotă de piaţă solidă – de pildă în segmentul iaurturilor, prezente pe piaţă prin importuri. Vânzările produselor aduse de peste hotare reprezintă circa 2% din vânzările companiei, pondere echilibrată însă de exporturi ale produselor din cele cinci fabrici pe care le are acum Lactalis în România. Peste 80% din vânzările companiei sunt realizate de laptele UHT şi telemea, acestea fiind produsele “pe care ne vom concentra în continuare”, declară Radu, de 43 de ani, care deţine funcţia de conducere de un an, anterior lucrând “mulţi ani” în domeniul bunurilor de larg consum, în companii precum Nestlé sau FrieslandCampina.
Că accentul se pune acum pe segmentele de produse ecologice, UHT şi telemea o arată şi planurile de extindere şi retehnologizare a capacităţilor de producţie pentru aceste categorii, în condiţiile în care Lactalis mai are în portofoliu sub brandul LaDorna caşcaval şi cremă de brânză ecologice.
Despre detaliile financiare – despre profitabilitate sau investiţii de orice tip, oficialii companiei nu dau niciun detaliu. Vreme de trei ani, de când francezii au preluat afacerea de la antreprenorul Jean Valvis, într-o tranzacţie evaluată la 70-90 de milioane de euro, conducerea companiei a preferat să nu comunice nimic. Acum însă, din discursul reprezentanţilor Lactalis răzbate optimismul. Dorel Radu este încrezător: “Ne aşteptăm la reluarea consumului”.