Firmele de organizare de evenimente se
feresc sa dezvaluie insa numele pe care intentioneaza sa le aduca
la Bucuresti, desi eforturile de a aduce staruri in Romania sunt in
desfasurare. Pentru Lady Gaga, de pilda, se lupta cinci
promoteri din Romania. Un alt nume vehiculat este Robbie Williams.
Iunie 2011 l-ar putea aduce la Bucuresti pe Bon Jovi, in cadrul
turneului mondial “The Circle Tour”.
Detalii pe www.gandul.info.
Cazurile cele mai recente vin din lumea institutiilor
de credit. Numai in ultimele patru luni, trei astfel de fraude
financiare au fost detaliate de presa, cel mai important prin
prisma sumei delapidate fiind cel de la sucursala Credit Europe
Bank din Brasov.
Peste 85% din infractorii cu “guler alb” nu au
la activ nicio condamnare, iar hotii raman nedetectati, in medie,
18 luni. Hotul corporatist este, de regula, unul dintre angajatii
vechi si deosebit de inteligent. Lucreaza mult, adesea si in
vacanta, si de acasa. Se imbolnaveste rar si nu efectueaza intregul
concediu legal.
Detalii pe www.gandul.info.
Din cauza gradului mare de “euroizare” a economiei –
care inseamna ca preturile de consum reactioneaza instantaneu la
socurile pe curs – Banca Nationala nu isi poate utiliza acum
politica monetara pentru a sprijini economia care nu reuseste sa
iasa din recesiune, considera analistii. In conditiile in care
preturile pentru cele mai importante bunuri – locuinte si
autovehicule – sunt exprimate in euro, oamenii au fost impulsionati
sa se imprumute tot in euro, ramanand astfel expusi fata de
fluctuatiile cursului valutar.
Practic, BNR nu poate sa dea drumul la
lichiditati in economie, de teama ca va genera astfel o depreciere
a cursului, care va lovi inclusiv in stabilitatea sistemului
bancar.
Detalii pe www.zf.ro.
In august, deflatia perpetuata de-a lungul ultimului deceniu a
potolit in cele din urma orice avant in economia Japoniei si a
facut ca aceasta sa coboare si de pe locul al doilea in topul
economiilor lumii, loc pe care il ocupa de multa vreme. China a
ajuns pe locul al doilea, in urma Statelor Unite, dar unii
economisti avertizeaza ca si economia americana ar putea fi
afectata de deflatie. Intre timp, recentele semne ale unei
redresari in economia japoneza par sa paleasca: din aprilie pana in
iunie, cresterea n-a depasit un anemic 0,1%.
Iar un yen care se intareste si care afecteaza Japonia,
facandu-i exporturile mai putin competitive, i-a determinat pe
multi sa ceara bancii centrale sa relaxeze si mai mult politica
monetara pentru a impulsiona afacerile si chiar sa solicite o
interventie a guvernului pe piata valutara (interventie care a avut
loc, in cele din urma, pentru prima data din 2004 incoace; Banca
Japoniei a vandut saptamana trecuta yeni si a cumparat dolari in
limita unei sume estimate la 20 de miliarde de dolari).
Economistul Milton Friedman a avut la un moment dat propunerea,
ajunsa celebra, sa fie aruncati bani dintr-un elicopter pentru a-i
determina pe consumatori sa-si croiasca drum prin deflatie, acea
scadere concomitenta a preturilor si salariilor care poate antrena,
in cerc vicios, ani intregi de stagnare si de apatie a economiei.
La 23 august, sperantele referitoare la o actiune hotarata au fost
spulberate insa, cand premierul Naoto Kan si guvernatorul Bancii
Japoniei, Masaaki Shirakawa, au decis sa inlocuiasca o
mult-anticipata intalnire cu o convorbire la telefon pret de 15
minute, timp in care s-au pus de acord “sa comunice indeaproape” in
continuare.
“Nici nu s-a pus problema” de o interventie pe curs in timpul
conversatiei lor, le-a spus reporterilor Yoshito Sengoku,
purtatorul de cuvant al guvernului. Indicele Nikkei a cazut la 23
august cu 0,68%, pana la 9.116,69 puncte, cel mai mic nivel din
acest an, ca urmare a comentariilor lui Sengoku. Yenul a continuat
sa oscileze aprope de maximul ultimilor 15 ani, la 85,35 yeni
pentru un dolar american.
“Guvernul a adoptat din nou o atitudine de expectativa”, e de
parere Norio Miyagawa, senior economist la Mizuho Securities
Research and Consulting. “Adevarul e ca nu exista o solutie minune,
dar pietele sunt dezamagite ca nu se face nici macar un singur
pas.” Intr-adevar, desi oficialii japonezi au fost indelung
criticati ca se misca prea greu si timid, acum se pare ca le-au mai
ramas putine optiuni viabile, indiferent de cat de bune le-ar fi
intentiile de a le incerca.
In Statele Unite se poarta o dezbatere sustinuta daca economia
americana se confrunta sau nu si ea cu riscuri deflationiste, si
daca Rezerva Federala ar trebui sa faca mai multe pentru a se
asigura ca economia nu cade intr-o capcana similara. Unele dintre
aceste temeri ar putea fi exagerate. Dar un studiu indelung citat
al lui James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis,
a avertizat ca economia americana risca sa se trezeasca
“incorsetata intr-un scenariu deflationist de tip japonez in
urmatorii cativa ani”.
Experienta Japoniei arata ca deflatia poate parazita o economie
si poate fi extrem de greu de inlaturat. In Japonia, companiile
raman nesigure cu privire la volumul investitiilor, pentru ca
deflatia nu le permite sa aproximeze corect cat de mult vor putea
sa vanda si la ce preturi. Gospodariile au putine motive sa
cheltuiasca, stiind ca bunurile si serviciile se vor face tot mai
ieftine pur si simplu pe masura ce asteapta.
Reducerea cheltuielilor de consum, pe de alta parte, adanceste
deflatia, intrucat companiile sunt fortate sa coboare preturile
intr-un efort de a atrage cumparatorii. O populatie imbatranita si
tot mai putin numeroasa face ca nivelul cererii sa ramana in mod
natural scazut. Acelasi efect il au temerile legate de locurile de
munca, salarii si pensii, care ii indeamna pe consumatori sa stea
in expectativa si sa economiseasca in loc sa cheltuiasca.
“Am cateva documente cu repartitia banilor pentru PSD,
informatia, cand au inceput negocierile. Au fost negocieri care au
durat vrreo patru zile. S-a negociat in faza initiala la nivelul
sefilor de grupuri parlamentare, Toader cu Dusa, dupa care s-au dat
unele linii de repartitie a banilor si, dupa patru zile, a si fost
transmisa premierului de grupul PDL solicitarea PSD ca sa nu
participe la vot. Asta a fost conditia. Dati-ne banii acestia si nu
participam la vot”, a sustinut Basescu la B1 TV.
Seful statului a mai spus ca, daca Guvernul
Boc ar da acesti bani, i-ar cere public premierului sa-si prezinte
demisia, dar s-a declarat convins ca prim-ministrul nu va accepta
“un astfel de targ”.
Detalii pe www.mediafax.ro.
Despre ofertele de refinantare ale bancilor scrie
Evenimentul Zilei, notand ca ofertele sunt ceva mai bune
decat cele de acum cativa ani, iar unii dintre creditori mai scot
in prima linie imprumuturi cu dobanda fixa. Urmatoarea criza va avea loc in mai putin de 5 ani si va fi mai
grava decat cea de acum si ar putea fi determinata de adancirea
datoriilor guvernamentale, e de parere directorul general al
Coface Romania, Cristian Ionescu.
In cautare de chiriasi, proprietarii de spatii comerciale de pe
arterele cu mare vad (Calea Victoriei) inchiriaza magazinele pe o
perioada de o zi pana la o luna (“pop-up store”), constata
Adevarul, amintind ca primul magazin temporar a fost deschis la inceputul
lunii septembrie. Loganul si Dusterul au fost rebotezate de Renault
pentru a relansa modelele rusilor de la Lada, prin transferarea din
modelele fabricate la uzina din Mioveni.
De ce prelungesc bancile termenul pentru
innoirea contractelor de credit: Romania Libera scrie ca
unele banci au prelungit termenul cu o luna, insa ANPC sustine ca
aceasta masura este cel putin inutila si sugereaza ca bancile ar
putea incerca sa eludeze legea. Cat a costat imbranceala sindicala
de la Guvern: 120.000 euro, cifra care ia in calcul costul celor
circa 200 de autobuze cu care au sosit manifestantii la
Bucuresti.
Ministerul Finantelor lucreaza intens la
eliminarea impozitului minim si schimbarea acestuia cu impozitul forfetar; anuntul a fost facut de
premierul Emil Boc, aflat in vizita oficiala in SUA, informeaza
Gandul. Pentru a avea o batranete lipsita de griji, cel
putin in ceea ce priveste nivelul pensiei, romanii ar trebui sa
puna deoparte anual 3.700 de euro, adica circa 308 euro pe luna,
conform unui studiu Aviva/Deloitte.
Ce i-a determinat pe cehii de
la CEZ sa renunte la reactoarele 3 si 4 si ce se
intampla mai departe cu cel mai mare proiect de investitii al
Romaniei? Raspunsurile, intr-un articol din Ziarul
Financiar. Cotidianul anunta ca, in protestele avocatilor,
Guvernul pregateste o ordonanta prin care sumele provenite din
recuperarea unor creante de comert exterior dinainte de 1989 sa fie
virate la bugetul de stat si nu la capitalul Fondului Proprietatea,
asa cum prevede acum legea.
“Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit cat mai
ieftin in Romania. Jobul meu nu e sa fac in fiecare zi cat mai mult
profit pentru actionariii mei, in cel mai scurt timp posibil,
pentru ca nu asta este definitia bancherului.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In 2009 si pierderile inregistrate de companie s-au adancit,
crescand cu peste 100%: daca in 2008 pierderile erau de circa 1,5
milioane de euro, anul trecut au deparit 3,6 milioane de euro.
Lantul G’Market are acum la sase spatii, conform informatiilor
listate pe site-ul companiei, din care trei in Bucuresti, doua la
Iasi si unul in Focsani.
Pe piata romaneasca, cele mai mari retele de supermarketuri sunt
operate de Carrefour (Carrefour Market), Billa si Mega Image.
In primul trimestru al anului 2010 deteriorarea economica,
termenele foarte mari, uneori de 6 luni, pronuntate de instantele
de judecata cat si amanarile din timpul anului 2009 datorate grevei
magistratilor au contribuit la cresterea numarului de insolvente de
aproape doua ori, fata de aceeasi perioada a anului trecut cand se
inregistrau 5.173 companii aflate intr-una din fazele procedurii de
insolventa, precizeaza un studiu al Coface Romania, furnizor de
servicii economice. In trimestrul al doilea al anului evolutia s-a
temperat, numarul de insolvente scazand brusc fata de aceeasi
perioada a anului trecut (1455 fata de 5262).
Pe fondul scaderii considerabile a cererii si avand in vedere
marjele comerciale foarte mici, micii distribuitori reusesc cu greu
sa supravietuiasca, spune compania. “Consideram ca pe fondul
masurilor de austeritate adoptate de guvern, urmatoarele luni ale
anului 2010 vor fi caracterizate de o scadere a nivelului
vanzarilor. Astfel, este de asteptat ca imposibilitatea acestor
companii de a rezista pe piata sa determine in continuare cresterea
numarului de insolvente”.
Companiile din sectorul de constructii au fost afectate de
blocajul financiar din ultima perioada a anului 2008, 2009 si din
prima jumatate a anului 2010, rezultatul fiind cresterea continua a
numarului de cereri de insolventa. Lipsa proiectelor noi, amanarea
sau anularea anumitor proiecte de catre investitori au facut ca
relansarea pietei de constructii sa fie intarziata.
Desi lucrarile de infrastructura ar trebui sa sprijine sectorul
constructiilor si economia in ansamblu, lipsa fondurilor nu numai
ca intarzie demararea si continuarea lucrarilor si afecteaza
activitatea unui numar insemnat de companii. Inca din primele luni
ale anului 2010 majoritatea companiilor din domeniul constructiilor
ajunse in incapacitate de plata indicau drept cauza principala a
respectivei situatii neincasarea de bugetul local sau de stat a
unor facturi pentru lucrari deja realizate. Fiecare incapacitate de
plata genereaza un efect de domino catre ceilalti creditori ai
respectivei companii, spune Coface.
Un alt domeniu ce se remarca fata de evolutia inregistrata in prima
jumatate a anului trecut este agricultura, domeniu care a crescut
de la 372 de insolvente la 537 in prima jumatate a anului 2010.
Cele mai sigure domenii, cu ponderea cea mai scazuta in totalul
insolventelor inregistrate in prima parte a anului 2010, raman
activitatile din industria extractiva, sanatate si asistenta
sociala, productia si furnizarea de energie electrica si termica,
apa si gaze. Aceasta situatie este urmarea faptului ca respectivele
domenii sunt restrictive din punct de vedere al investitiilor, iar
numarul jucatorilor limitat.
Sursa Coface Romania
