BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Anunţul care SPERIE toată Europa: „Schengen este un eşec şi UE este un fiasco”

    Protejarea eficientă a graniţelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulaţie liberă Schengen, au spus eurodeputaţii în cadrul dezbaterii care a avut loc marţi, unii cerând toleranţă zero faţă de atacurile rasiste şi violente împotriva migranţilor şi refugiaţilor.

    Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a dat asigurări că nu se ia în calcul la Comisia Europeană renunţarea la spaţiul Schengen sau excluderea unui stat.

     „Comisia pregăteşte toate opţiunile (…), dar nu este vorba despre a renunţa la Schengen sau a exclude un stat membru”, a spus comisarul.

    La rândul său, liderul PPE Manfred Weber a spus că trebuie depăşită diviziunea din interiorul Uniunii pentru păstrarea spaţiului Schengen.

     „Nu este vorba despre lipsă de idei, ci despre un blocaj, în Consiliu, dar şi în această adunare, (…) o diviziune pe care trebuie să o depăşim pentru a asigura Schengen”, a declarat Weber.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Premierul Franţei: Uniunea Europeană este în pericol să se rupă

    Uniunea Europeană se confruntă cu un pericol de “dislocare” în “lunile care vin”, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat, joi, premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE.

    Manuel Valls a făcut aceste declaraţii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a vorbit despre “toate pericolele care pot duce la o dislocare a proiectului european” în lunile care vin, făcând referire la criza refugiaţilor, la terorism şi la intensificarea populismului. Acesta a mai precizat că printre pericole se numără şi “Brexitul”, relatează Le Figaro, în ediţia online.

    Valls şi-a manifestat speranţa privind încheierea unui acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană în timpul summitului european din februarie, pentru a se evita un Brexit, însă este de părere că ar fi nevoie de “mai mult timp” ca discuţiile să conducă la o astfel de înţelegere.

    “Nu, cred că este nevoie de mai mult timp. Discuţiile au început recent. Dincolo de discursuri, trebuie ca acest lucru să poată fi făcut pe baze concrete şi specifice. Franţa doreşte ca un acord să fie posbil, dar, o spun încă o dată, nu în orice condiţii”, a susţinut Valls.

  • Retrospectiva 2015: Criza refugiaţilor

    Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

    Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

    În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

    Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

    Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

    Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

    Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.

  • Angela Merkel: Germania va reduce considerabil numărul extracomunitarilor primiţi

    “Vrem şi vom reduce considerabil numărul refugiaţilor, pentru că este în interesul tuturor”, a declarat Angela Merkel într-un discurs rostit în faţa membrilor formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată (CDU).

    “Vom putea gestiona actualul aflux de imigranţi extracomunitari, este parte a identităţii noastre să facem lucruri măreţe”, a subliniat Angela Merkel.

    “Actuala criză a imigraţiei este un test pentru statele Uniunii Europene. Ştiu că rotiţele Uniunii Europene se pun în mişcare cu greu, dar vor funcţiona. La final, Europa a trecut toate testele de până acum”, a subliniat Merkel.

    Aproximativ un milion de extracomunitari au venit în Germania în 2015, pe fondul politicilor flexibile ale Guvernului condus de Angela Merkel.

  • Cum se poziţionează România pe harta globală a economiei. Suntem pe locul 86 din 158 în topul celor mai fericite ţări din lume

    România ocupă primul loc la capi­to­lul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuinţelor şi la evoluţia vân­ză­rilor din retail. Aceşti indicatori sunt printre cei foarte puţini cu care economia locală se poa­te „lăuda“ pe scena euro­peană sau globală, pen­tru că la majoritatea reperelor care dau valoa­re unei ţări din punctul de vedere al competitivi­tăţii România încă este codaşă.

    Doar retailul mai oferă puţină speranţă pieţei locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranţă în mersul so­cietăţii. De altfel, economia locală a avut a şasea cea mai bună evoluţie economică din UE în tri­mes­trul al doilea al acestui an (faţă de 2014), respectiv de 3,4%, devansând ţări precum Slovacia şi Spania.

    Totuşi, România încă se află pe poziţia pen­ulti­mă a topului ţărilor UE în funcţie de salariul mi­nim brut pe care angajaţii îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxem­bur­ghez câştigă aproa­pe 2.000 de euro brut pe lu­nă. Aceeaşi poziţie o ocu­păm şi în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) şi nici măcar pe agri­cul­tură nu ne mai putem baza, cel puţin nu în prezent. În ur­mă cu doi ani România era cel mai mare producător de floa­rea-soa­relui din Uniunea Europeană, iar acum volu­mul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte şi din cauza vremii nefavorabile.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Consiliul UE:Controalele la frontierele UE vor fi intensificate,sistemul Schengen va fi revizuit

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Uniunea Europeană se plasează de partea SUA în disputele din Marea Chinei de Sud

    “Statele Unite exercită libertatea de navigaţie în Marea Chinei de Sud”, a declarat un purtător de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

    “Uniunea Europeană este preocupată de planurile Beijingului de construire a unor insule în aceste zone maritime contestate”, a precizat oficialul european.

    “Deşi nu avem o poziţie clară faţă de revendicările teritoriale, Uniunea Europeană susţine menţinerea unei ordini maritime bazată pe principiile reglementărilor internaţionale”, a adăugat oficialul UE.

    În cursul vizitei în China, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat preocupare privind disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, recomandând Beijingului să le rezolve prin intermediul instanţelor internaţionale de arbitraj.

    Statele Unite au trimis marţi o navă militară în apropierea unei insule artificiale chineze din Marea Chinei de Sud, manevra având rolul de a contesta revendicările teritoriale ale Beijingului. Distrugătorul USS Lassen, aparţinând Forţelor Navale americane, s-a apropiat la 22 de kilometri de Insula Spratly, la limita apelor teritoriale revendicate de China. Trimiterea navei militare americane are rolul de a contesta revendicările teritoriale ale Beijingului într-o zonă revendicată de China, Brunei, Malaysia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

    Forţele navale chineze au urmărit şi au transmis avertismente distrugătorului american intrat în zone disputate din Marea Chinei de Sud, a anunţat Guvernul de la Beijing, atrăgând atenţia că armata chineză va răspunde “provocărilor” Statelor Unite.

  • Românii au bani doar pentru cheltuielile zilnice şi astfel nu au apetit de consum

    Veniturile românilor le ajung acestora doar pentru a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, astfel că dorinţa de a investi în lucruri noi rămâne scăzută, deşi eco­nomia din România înregistrează una dintre cele mai mai mari creşteri din Uniunea Europeană (UE), arată studiul companiei de cercetare de piaţă GfK Climatul de consum Europa în 15 ţări europene.

    „Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, pro­du­sul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 pro­cente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte, până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte a climatului de consum“, spun reprezentanţii GfK.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • SUA primesc o lovitură extrem de dură din partea UE. Este cel mai mare ajutor primit de Vladimir Putin!

    Uniunea Europeană, un partener important al SUA, a făcut o schimbare de macaz şi a anunţat o strategie surprinzătoare. Din primele informaţii, aceasta îi serveşte de minune lui Vladimir Putin.

    SUA primesc o lovitură extrem de dură din partea UE. Este cel mai mare ajutor primit de Vladimir Putin!