BusinessMagazin

Tag: produse

  • Retailerul românesc Il Passso şi-a deschis prima fabrică în România

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii de piele Il Passo şi-a deschis prima fabrică în România, ce va reprezenta, pe viitor, baza dezvoltării mărcii Il Passo, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În unitatea de producţie vor lucreaza 25 de angajaţi, recrutaţi de pe piaţa locală. Il Passo activează ca retailer în România de 17 ani, cu un portofoliu compus din produse  achiziţionate de la furnizori din ţări precum Italia, Portugalia, Brazilia sau Turcia.

    „Anul acesta, pentru mine are o însemnătate foarte mare. De anul acesta am început să vorbim despre fabrica Il Passo, fabrica noastră românească şi să dovedim că există viitor în manufactura locală. Ne-am recrutat angajaţi capabili, am ales cele mai potrivite modele şi ne-am pus pe treabă. Cel mai mult ne bucură însă primirea foarte bună a produselor de către clienţi“, a declarat Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

    În 2014, compania şi-a triplat cifra de afaceri faţă de 2013, iar în 2015 creşterea a fost de 30%. Pentru 2016, compania şi-a bugetat o cifră de afaceri de 700.000 de euro, aproape dublu faţă de anul precedent.

    „În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă şi cu o investiţie. Am crezut că putem aduce ceva proaspăt în producţia pe segmentul fashion în România şi, totodată, putem realimenta încrederea oamenilor în produsele româneşti. Nu ne-am anunţat public până acum planul şi strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficienţa liniilor de producţie, calitatea pregătirii oamenilor şi am urmărit cu atenţie timp de trei sezoane parcursul vânzărilor, rata de retur, cauza defectelor şi multe altele. Am ajuns, însă, în punctul în care suntem foarte mulţumiţi de investiţia aceasta şi de produsele pe care le furnizăm pe piaţa locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzările foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră şi mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare, iar acest fapt ne e bucură foarte mult“, a declarat anterior Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

     

  • Cum administrezi eficient peste 800.000 de produse?

    Am menţionat această experienţă pentru a arăta modul în care eMAG încearcă să îşi determine vizitatorii să devină clienţi. Poate pentru mulţi eMAG înseamnă doar un site cu produse şi curierul care le livrează, însă acesta ar fi doar vârful aisbergului, iar partea nevăzută, mult mai mare, este constituită de tehnologie. „Mai mult de jumătate din efortul nostru de dezvoltare se îndreaptă către sistemele din spate, nevăzute pentru client“, spune Bogdan Axinia, VP platforms & technology la eMAG, responsabil pentru dezvoltarea şi întreţinerea platformei tehnologice a companiei.

    Axinia m-a primit la sediul companiei din Voluntari şi am făcut un tur al biroului, unde oameni tineri împărţiţi pe echipe şi departamente lucrează la fiecare aspect al produselor tehnologice ale eMAG. „Tot ce se gândeşte pentru dezvoltarea eMAG de aici pleacă. Ne gândim ce vrem să dezvoltăm, apoi ne uităm la date, schiţăm ideea, o dăm la implementare, apoi facem rollout către utilizatori interni sau către clienţi“, spune el.

    Bogdan Axinia şi-a început cariera ca software developer, iar în ultimii 10 ani a făcut trecerea către zona managerială, mai întâi în Netbridge Development, unde a ocupat funcţiile de business development manager, respectiv general manager, apoi în cadrul eMAG, unde coordonează o echipă de 500 de persoane (dezvoltatori web şi mobile, project manageri).

    Un aspect al vârfului aisbergului de care vorbeam, şi unul dintre proiectele cele mai apreciate consumatorilor, potrivit lui Axinia, este aplicaţia de smartphone, care până în prezent a fost descărcată de peste 1,3 milioane de ori. Peste 50% din traficul eMAG vine din mobile (aplicaţie + browser), iar rata de conversie din aplicaţie este aceeaşi ca de pe desktop. „Am îmbunătăţit aplicaţia încontinuu de la lansare până în prezent. Experienţa de utilizare este una mai personală, iar feedbackul clienţilor este foarte bun. Iar atunci când ceva nu este în regulă, semnalează imediat“, afirmă Bogdan Axinia.

    Printre îmbunătăţirile aduse aplicaţiei acesta menţionează plata printr-un singur „swipe“, salvarea datelor de pe card, adresa prestabilită, abilitatea de a compara două produse, monitorizarea comenzii sau categoria de produse favorite. „Trimitem notificări dacă produsul introdus la categoria favorite a revenit pe stoc, dacă preţul a scăzut sau dacă se află în stoc limitat.“ Iar un bonus pentru companie, pe lângă faptul că se află mai aproape de client, este că cei care utilizează aplicaţia se întorc mai des. În 2016, investiţiile în aplicaţie în partea de front end (mobile & web) vor ajunge la 4 milioane de euro. Aplicaţia este utilizată cel mai intens în România, urmată de Ungaria şi Bulgaria. Bogdan Axinia a spus că românii şi bulgarii se aseamănă la comportament când vine vorba de shopping, însă maghiarii compară mai mult înainte de a cumpăra.

    În momentul de faţă în magazinul eMAG se află peste 800.000 de produse în peste 1.100 de categorii, ceea ce înseamnă un efort în administrarea unui asemenea stoc. „Este un efort de a organiza produsele şi de a-l aduce pe client mai aproape. În acest sens am îmbunătăţit search-ul, clienţii pot efectua căutări avansate, utilizând diferite filtre. Am lucrat la modul cum organizăm informaţia, să facem navigarea pas cu pas mai uşoară. Vrem ca utilizatorul să găsească produsele mai repede folosind un limbaj natural, iar pentru asta investim timp şi resurse“, povesteşte Axinia. Eforturi nu s-au făcut doar cu privire la felul în care un client găseşte produsele pe care le doreşte, ci şi la procesul de check-out. „Vrem să eliminăm cât mai multe dintre barierele pe care clientul le-ar putea întâlni în procesul de check-out. Să-i trimitem mesajele potrivite în contextul potrivit, să-l ajutăm unde este cazul“, mai spune el.

    Magazinul online creşte constant, iar gama de produse se diversifică cu fiecare partener adăugat platformei de marketplace, în care s-au investit 4 milioane de euro în 2011, când a fost lansată. Această platformă deschisă altor comercianţi este importantă pentru eMAG şi a ajutat compania să crească mai repede decât ar fi putut să o facă pe cont propriu, spunea Iulian Stanciu, CEO al retailerului online, pentru Ziarul Financiar. În prezent în marketplace numărul de magazine partenere a ajuns la aproape 1.500 şi anul trecut a generat 21% din numărul total de comenzi. Pentru 2016 Stanciu estimează că marketplace-ul va genera 27% din comenzi, iar în 2017 va aduce companiei aproape 40% din numărul total de comenzi. „E un win-win-win pentru toată lumea. Pentru clienţi este bine pentru că au o gamă mare de produse la preţuri competitive, pentru magazine este un canal foarte bun de vânzare şi facil de utilizat. Şi pentru eMAG, evident“, afirmă Axinia.

  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • Parchetul General: Firma Hexi Pharma a avut contracte de 51 de milioane de lei în ultimii doi ani

    Potrivit unui comunicat, “în intervalul 2014 – 2016, Hexi Pharma a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România”.

    Anchetatorii au stabilit că “valoarea contractelor încheiate de Hexi Pharma cu aceste unităţi medicale, având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active este de circa 51 milioane lei”.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt românii care cumpără cele mai multe produse tech. Care sunt produsele preferate

    Românii sunt mari amatori de tehnologie şi cumpără în special modele vârf de gamă, potrivit datelor QuickMobile. Apetitul pentru produsele high-tech este cel mai ridicat în rândul bucureştenilor, clujenilor şi băimărenilor.

    Locuitorii Capitalei sunt fruntaşi la nivel naţional în funcţie de numărul şi valoarea produselor tech cumpărate. De la începutul anului şi până în prezent, aceştia au generat peste 24% din totalul vânzărilor QuickMobile. Bonul mediu cheltuit de clientul bucureştean pe produse din oferta QuickMobile s-a ridicat, în perioada analizată, la circa 1.500 lei, majoritatea optând pentru smartphone-uri.

    Pe locul doi în clasament se află clujenii, care au făcut achiziţii cu o valoare medie de 1.400 lei. Ponderea produselor cumpărate de aceştia reprezintă 16% din totalul înregistrat până acum de companie.

    Podiumul este completat de băimăreni, care au cheltuit, de la începutul anului până în prezent, în medie, 1.300 lei pe produse tech. Vânzările generate de aceştia reprezintă 9% din totalul înregistrat de retailer în perioada analizată.
    Cea mai mare comandă făcută în Capitală, de la începutul anului şi până în prezent, a fost în valoare de peste 25.000 lei, şi a fost plasată pentru o dronă marca DJI Innovations, cel mai mare producător de drone civile de mici dimensiuni din lume.
    ”Smartphone-urile conduc detaşat topul vânzărilor de produse tech din oferta noastră, având în vedere faptul că rata de schimbare a dispozitivelor premium este de şase luni. Din totalul celor interesaţi de telefoane mobile, aceste device-uri sunt căutate de peste 95% dintre clienţi. În materie de telefoane, vedetele din prima parte a anului au fost Samsung Galaxy S7 şi Samsung Galaxy S7 Edge, LG G5, Xiaomi Mi5 şi iPhone SE”, a explicat Tudor Ţiboc.

    Potrivit acestuia, dispozitivele dual-SIM sunt şi ele preferate de români, în contextul în care circa 30% dintre telefoanele vândute au o asemenea funcţie.

    Din totalul celor care cumpără telefoane mobile, aproximativ 60% dintre clienţii QuickMobile sunt bărbaţi. Aceştia preferă în special dispozitivele cu ecran mare, în timp ce femeile pun accent pe design şi caută smartphone-uri cu carcase colorate, care pot fi accesorizate uşor

    Cu peste 10% din vânzările companiei din primele patru luni ale anului, smartwatch-urile se numără printre produsele care au un succes tot mai mare în România. Preţurile acestor dispozitive se situează între 100 şi 5.000 lei, iar bonul mediu plătit de clienţii QuickMobile pentru smartwatch-uri a fost de circa 1.290 de lei, cele mai populare modele fiind Apple Watch 42 mm, Samsung Gear S2 şi Pebble.
    Românii care au achiziţionat anul acesta tablete au preferat extremele: Samsung Galaxy View, primul produs cu ecran de peste 18 inch de la Samsung, şi noua tabletă iPad Pro, cu ecran de 9,7 inch, realizat în tandem cu tendinţa utilizatorilor de a folosi dispozitive cât mai compacte şi mai portabile. Însă, pe segmentul tabletelor, se evidenţiază şi în România tendinţa de scădere a vânzărilor, resimţită la nivel european. Acest trend apare din cauza faptului că tot mai mulţi clienţi optează pentru telefoane smart, cu ecrane ce ating până la 6 inch, care reuşesc astfel să înlocuiască funcţionalităţile tabletei.

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • 5 produse toxice din China pe care şi românii le consumă

    Nu mai este un secret că multiple produse care se găsesc în supermarketurile nostre sunt produse în China şi nu sunt de cea mai înaltă calitate. Mai jos vă prezentăm o listă cu cinci produse alimentare pe care este mai bine să le eviţi a le cumpăra şi consuma daca vezi că provin din China:

    Peştele cod

    Peştele cod, asemenea peştelui tilapia, are o calitate net inferioară. Acesta creşte în propriile reziduuri. Mai mult de 50% din peştele cod vine din China.

    Vezi aici cele cinci produse toxice din China pe care şi românii le consumă

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

     

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro