BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Producătorii de conserve acuză hipermarketurile că îi sufocă cu taxe: Ajung la 50% din preţ, producătorii străini au întâietate

     “Pentru produsele româneşti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Se impune contract şi plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente”, a declarat miercuri într-o conferinţă Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.

    El a adăugat că produselor româneşti nu li se acordă atenţie în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai favorabil.

    Potrivit Romconserv, marile lanţuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă preţul acestora este mai mic decât al producătorilor români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federaţia Serviciilor de Securitate are un nou preşedinte

    Gabriel Badea are o experienţă de peste 20 de ani în industria de securitate, fiind activ atât ca manager şi specialist, dar şi ca investitor în acest domeniu. Este, în acelaşi timp, presedintele Asociaţiei Române a Industriei de Securitate din România, pe care o conduce încă de la înfiinţare, în 2001. De asemenea, este membru al ASIS International (American Society for Industrial Security) şi reprezintă industria de profil din ţara noastră în cadrul CoESS (Confederation of European Security Services).

    Priorităţile noului preşedinte al FSS sunt legate de: îmbunătăţirea  mediului de afaceri în domeniul securităţii private; creşterea prestigiului industriei de securitate, care este şi un contribuitor activ la siguranţa publică; Promovarea dialogului între cei implicaţi în industria de securitate privată, respectiv asociaţii şi organizaţii profesionale, asociaţii ale consumatorilor de servicii de securitate, autorităţi publice, sindicate, organizaţii internaţionale.

    FSS este o organizaţie reprezentativă din domeniul securităţii private, constituită în anul 2009 prin unificarea Patronatului Serviciilor de Securitate (PSS), Asociaţiei Române a Industriei de Securitate (ARIS) şi Asociaţiei Române pentru Tehnica de Securitate (ARTS). De curand FSS a primit în rândurile sale şi Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS);
    Federaţia este preocupată permanent să îşi  îndeplinească rolul şi obiectivele pentru care s-a constituit, respectiv reprezentarea, susţinerea, aprobarea, apărarea şi promovarea intereselor  membrilor săi în relaţiile cu terţe părţi, persoane juridice şi fizice.

  • Povestea Spicul – cum a ajuns unul dintre cele mai vechi şi puternice branduri româneşti aproape de faliment

    TOT CE FACE ACUM ILIE GHEORGHE este să ţină fabrica în regim de avarie şi să spere că la uşă îi va bate un investitor pentru a-l ajuta să revină în liga mare a industriei lângă nume grele precum Dinel Boromiz (Boromir) sau George Frâncu (Vel Pitar) ori să îi dea şansa să îşi măsoare puterile cu lupi tineri precum Cătălin Grigoriu (Pambac).

    Aventura lui Ilie Gheorghe în industria alimentară a început înainte de 1990, atunci când lucra pentru o companie de stat care producea lapte într-o fabrică în Pantelimon, unde acum funcţionează un hipermarket Cora. A simţit destul de devreme că vrea să o ia pe drumul antreprenoriatului, dar neînţelegerile cu cei care conduceau fabrica de lapte l-au făcut să înceapă un business de la zero alături de un partener.

    „Pe mine către industria pâinii m-a deturnat soţia, care era de profesie brutar, a zis că îmi ajunge atâta lapte, să trec şi la pâine. În 1991 am pus pe picioare o făbricuţă de pâine împreună cu un partener, se făceau bani mulţi pe vremea aceea, aveam în plan să facem şi sucuri, pentru că aşa era moda atunci„, îşi începe Ilie Gheorghe povestea. Prima încercare pe cont propriu în afaceri s-a încheiat nefericit, după mai multe neînţelegeri cu partenerul său. Ambiţiile sale pentru a reuşi pe cont propriu cu un business în industria alimentară l-au purtat însă în curtea fabricii Spicul, care la începutul anilor 1990 era deţinută de stat.

    “AM FOST PRIMUL CARE A DEPUS DOSARUL PENTRU PRIVATIZARE ÎN 1993 ŞI DOI ANI MAI TÂRZIU AM REUŞIT SĂ CUMPĂR FABRICA. Îmi amintesc că am dat şase milioane de dolari la acel moment, cu bani de la bancă, erau nişte dobânzi foarte bune oferite pentru privatizări. Am avut şi eu nişte bani, dar grosul sumei a venit de la bancă, am plătit creditul în zece ani.”

    În primii ani în fotoliul de director general şi în poziţia de acţionar majoritar al Spicul, omul de afaceri spune că nu s-a grăbit să devină milionar, ci a investit aproape tot profitul în creşterea capacităţii şi diversificarea producţiei. „Nu am făcut niciodată un milion, tot profitul s-a dus în investiţii, mi-a rămas şi mie de un pachet de biscuiţi, cum se spune. Îmi amintesc că era o perioadă în care montam cuptor după cuptor în fabrică.”

    În urmă cu 10-12 ani tot businessul se făcea pe cash, iar studiile de piaţă erau doar un concept care abia apărea în discursurile oamenilor de afaceri. Ilie Gheorghe are şi acum într-unul din dulapurile din biroul său o agendă în care a ţinut, până în 2007, evidenţa producţiei zilnice din fabrica sa, o adevărată fişă de parcurs cu date care acum au fost înlocuite de rapoartele furnizate de marile case de cercetare de piaţă. „Aici este toată istoria Spicul. Făceam 3.200-3.500 de tone de pâine proaspătă pe lună. Aveam o cotă de piaţă de 20-25% în Bucureşti şi de câteva procente la nivel de ţară, cu toate că erau fabrici mai mari decât a mea în provincie.”

    DEŞI BUSINESSUL SĂU ERA DEJA AŞEZAT ÎN PIAŢĂ, iar afacerea era în plină dezvoltare, la începutul anilor 2000 omul de afaceri subliniază că şi-a dat seama că fabrica nu are niciun viitor, fiind plină ochi de echipamente construite cu mult înainte de 1990, ce erau înghesuite într-o clădire construită în perioada interbelică.

    Brutăria de la subsolul clădirii se inunda la prima ploaie, spaţiul devenea insuficient pentru a găzdui toate utilajele şi angajaţii, iar producţia era oprită periodic pentru lucrări de consolidare a clădirii. „Făceam în moară făină pe stoc, ca să pot opri moara pentru lucrări de consolidare. Mă temeam să nu cadă cu tot cu clădire.”

  • Povestea româncei care a devenit milionară din apa de la Herculane: “Tot timpul trebuia să aduc bani de acasă”

    “IN DOMENIUL DERMATOCOSMETICELOR NU SE SIMTE CRIZA”, spune Rucsandra Hurezeanu, antreprenoarea care a construit marca Ivatherm. La 39 de ani, ea conduce o afacere care a crescut în primele trei luni ale anului cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, când cifra de afaceri a companiei a depăşit 2 milioane de euro. Ivatherm a externalizat distribuţia, renunţând la agenţii proprii; lucrează acum cu Mediplus şi Farmexpert şi, spune antreprenoarea, „prezenţa la raft s-a îmbunătăţit„. De pildă, dacă anul trecut treceau chiar şi două-trei zile până la livrarea comenzilor, acum aprovizionarea se face chiar şi în aceeaşi zi. Cele 44 de produse Ivatherm se găsesc pe rafturile a 1.000 de farmacii în întreaga ţară, acesta fiind singurul canal de desfacere al companiei. Argumentul stă în însăşi poziţionarea mărcii pe zona de dermatocosmetice. „Un medic dermatolog nu recomandă un produs pentru care vede reclamă la televizor„, argumentează Rucsandra Hurezeanu. La nivel mondial, povesteşte ea, sunt în jur de 10-12 mărci de dermatocosmetice, iar concurenţa este acerbă mai cu seamă în pieţele mature. Iar piaţa este în permanentă creştere peste tot în lume, pentru că „tot mai mulţi clienţi vor să cumpere produse sigure, fără parabeni”, spune antreprenoarea.

    CA UN SIMPLU EXEMPLU, dimensiunea pieţei la nivel mondial a continuat să crească în ultimii ani faţă de 2008. Rucsandra Hurezeanu crede că incidenţa alergiilor va continua să crească, motiv pentru care se declară foarte optimistă în ce priveşte evoluţia viitoare a afacerii. Pentru anul în curs se aşteaptă la un avans de circa 20% faţă de nivelul vânzărilor înregistrate anul trecut. În 2012 Ivatherm a vândut în jur de 200.000 de produse, iar Hurezeanu spune că sunt deja clienţi fideli mărcii care se întorc în farmacii pentru acelaşi produs. În supermarketuri oferta este depersonalizată, pot fi găsite cam aceleaşi produse. Anual firma lansează patru sau cinci produse, segmentul de profil fiind foarte dinamic. În plus, „pe lângă apa termală de la Herculane am căutat ingredienţi activi noi şi performanţi”.

    Cât priveşte exporturile, interesul principal se îndreaptă către piaţa asiatică, care deşi este destul de închisă şi greu accesibilă, face să merite furcile caudine prin care sunt nevoiţi să treacă firmele care vor să-şi vândă acolo produsele. La sfârşit de aprilie în agenda antreprenoarei figurează o deplasare în China, cu o misiune economică, tocmai pentru a iniţia demersurile de export în această piaţă. „Nu e uşor să exportăm pentru că produsele trebuie înregistrate şi în China, procesul durează un an, iar chinezii sunt protecţionişti cu brandurile lor.”

    MARCA PE CARE A CONSTRUIT-O, plecând de la calităţile apei termale de la Herculane, este singura afacere românească de profil în ciuda faptului că sunt şi alte companii care s-au dezvoltat şi menţinut în domeniul cosmetic. Ţinta companiei este ca anul acesta exporturile să aibă un aport de 10% la cifra de afaceri.

    De formaţie profesională medic, Rucsandra Hurezeanu a pornit afacerea Ivatherm în 2005, după experienţa unui MBA în marketing în Franţa şi un stagiu în cadrul companiei producătoare de medicamente Servier. „Un loc de muncă în Franţa îţi dă foarte multă încredere în forţele proprii”, povesteşte ea. La întoarcerea în România a lucrat în farma. „Într-o multinaţională există avantaje şi dezavantaje, iar după câţiva ani mi-a venit ideea că pot încerca să construiesc ceva al meu.„ Inspiraţia sa a fost stimulată de proprietăţile apei termale ale apelor minerale de la Herculane.

  • De bine despre economia românească

    Astfel de cifre, coroborate cu evoluţia bună a consumului intern, influenţează deja estimările băncilor străine: JP Morgan a majorat prognoza de creştere a PIB pentru 2013 de la 1,5% la 1,9%. Pentru 2014, banca americană prevede o creştere economică de 2,3%, iar potenţialul de creş­tere economică al României pe ter­men lung este estimat la 4%.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 5,25%, faţă de 5,65% în februarie, după ce preţurile de consum au cunoscut o creştere infimă, cu 0,04% în raport cu luna precedentă. Preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au scăzut faţă de luna anterioară cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,5%.

    Presiunile în direcţia creşterii inflaţiei nu sunt excluse însă în lunile următoare, având în vedere incertitudinile privind anul agricol şi fazele următoare de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze pentru companii şi consumatorii casnici, afirmă Dumitru Dulgheru, economist al BCR, bancă a cărei estimare de inflaţie pentru sfârşitul lui 2013 este de 4,1%, peste ţinta BNR de 1,5-3,5%.

  • Miniştrii, ştampilele, privatizările şi escrocii

    “Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul. Pare un fleac, dar nu este. Cine are ştampila are puterea: ‘A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el’. Ştampila este robia noastră în faţa democraţiei. Apoi, trebuie să existe un suport informatic al întregii administraţii. Fără asta, oricât de mulţi bani ai avea se vor scurge ca apa printre degete”, a afirmat Varujan Vosganian.

    Pe lângă lupta cu ştampilele, ministrul a anunţat şi o serie de privatizări, într-o perioadă în care apar tot mai multe voci care critică privatizările din ultimul deceniu; fostul premier Nicolae Văcăroiu spune că 80% din privatizările din România au fost eşecuri, iar analistul Daniel Dăianu crede că unele privatizări puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent.

    Cât de inteligent vor fi făcute privatizările anunţate de ministrul Vosganian – Plafar, Sanevit Arad, Şantierele navale de la Mangalia, Oltchim – şi cum vor reacţiona mediul de afaceri, analiştii şi politicienii, vom vedea. Ministrul economiei a anunţat că pe lângă privatizări intenţionează să propună angajări în industria de apărare. “De asemenea, vom prezenta caietul de sarcini pentru parteneriatul de la Cuprumin şi vom propune Ministerului Finanţelor o solicitare de a permite angajarea câtorva sute de persoane în industria de apărare, unde am evaluat portofoliul de comenzi şi există semne că putem dezvolta această industrie”, a afirmat Vosganian.

    Ministrul economiei spune că pentru Oltchim a primit oferte scrise din partea unor “mari companii din domeniu” şi va începe discuţii cu acestea. Iar premierul Victor Ponta a ţinut morţiş să fie cap limpede şi l-a sfătuit pe Vosganian să fie atent la “escroci”. “Orice fel de mare investitor serios, puteţi discuta cu el şi eu îl voi primi. Atenţie la escroci! Au mai fost nişte escroci care reprezentau pe nu ştiu cine şi aveau banii pe nu ştiu unde şi aţi văzut ce s-a întâmplat anul trecut”, a afirmat Ponta.

  • ArcelorMittal are probleme din cauza costurilor mari cu energia

    Potrivit conducerii combinatului gălăţean, piaţa energiei electrice ar fi influenţată de politicile duse de către autorităţi în legătură cu certificatele verzi pentru energia regenerabilă, dar şi din cauza unei pieţe distorsionate şi nepredictibile.

    Directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, spune că sistemul de subvenţii pentru producătorii de energie din surse regenerabile afectează preţul energiei cumpărate de către marii consumatori. Dacă acest lucru va continua, avertizează reprezentantul companiei, atunci activitatea siderurgică la Galaţi devine nesustenabilă.

    “Piaţa energiei nu este o piaţă liberă. Câteodată ea este distorsionată. Atunci când atragi energii regenerabile cu un preţ fixat, mai mare cu 50 la sută din costul real, inclusiv amortizările, asta este o distorsiune a pieţei”, a spus şeful combinatului de la Galaţi.

    Întrebat de la ce preţ al energiei activitatea ArcelorMittal la Galaţi ar fi sustenabilă şi dacă reducerea la jumătate preconizată de către Executiv la certificatele verzi va îndeplini cerinţele ArcelorMittal, Bruno Ribo a declarat că lucrurile merg în direcţia bună, dar că până acum nu a fost decât o declaraţie, o intenţie.

  • Băsescu: Sunt optimist privind economia României. Sunt semne bune în industrie şi exporturi

     “Uitaţi, chiar dacă deranjez pe cineva, pot să vă spun că România este stabilizată macroeconomic şi că veniturile pe primele trei luni s-au făcut la nivelul prognozat. Deci, din acest punct de vedere, nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Mai mult decât atât, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.

    Exportul, avem deocamdată datele din luna ianuarie, este plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi, lucru extrem de important, avem o creştere foarte puternică, în ianuarie şi februarie, la exporturile în afara spaţiului comunitar, ceea ce arată că firmele, oamenii de afaceri şi-au reorientat apetitul de a vinde la export, uitându-se cu atenţie şi la pieţe tradiţionale”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.

    El a arătat că şi stabilitatea politică datorată acordului său de coabitare cu premierul Victor Ponta contribuie la optimismul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco lansează o platformă de comunicare pentru consumatorii de electroIT

    www.flancointeractiv.ro  a necesitat o investiţie iniţială de aproximativ 20.000 de euro si susţine strategia Flanco de a deveni retailerul preferat al românilor, prin capacitatea de a oferi mai mult decât produse, si anume prin oferirea de consultanţă pentru integrarea tehnologiilor în viaţa de zi cu zi a fiecărui consumator.

    “Prin această platformă ne apropiem de consumatori si de cerinţele lor, deoarece vom oferi consultanţă specializată nu doar în magazine, ci si în mediul online. Experienţa de shopping din magazinele Flanco va fi completată cu sfaturi online, cu tutoriale video, cu articole explicative si cu multă informaţie relevantă din domeniul electro-IT”, a declarat Marina Zara, marketing motor Flanco.

    Dinamica pieţei si multifuncţionalitatea produselor electronice si electrocasnice au determinat Flanco să opteze pentru crearea unui platforme interactive online al cărei concept inovator si secţiuni special create sunt de ajutor atât pentru cei care îsi planifică achiziţionarea de produse noi, cât si pentru cei care le-au achiziţionat deja, dar au nevoie de sfaturi de utilizare sau informaţii suplimentare. Datele din piaţă indică o crestere accentuată a vânzărilor de produse cu specificaţii tehnice complexe, din segmentul de tehnologie premium, care trebuie explicate cât mai accesibil, pentru ca utilizatorii să poată beneficia cu adevărat de toate funcţiile acestor produse.

    www.flancointeractiv.ro va ajuta întreaga industrie electro-IT din România să traducă funcţiile complexe ale electronicelor si electrocasnicelor de ultimă generaţie în beneficii ale produselor din casa fiecărui consumator.

    Conţinutul www.flancointeractiv.ro  va fi îmbogăţit continuu  cu informaţii noi pentru cele patru secţiuni principale: Viaţa cu Flanco, Noutăţi, Tutoriale si Reviews. Articolele vor aborda teme dintre cele mai diverse, de la cum se conectează un laptop la un smart TV, cum se utilizează cele mai noi aplicaţii de telefonie mobilă, cum se programează un cuptor cu reţete presetate sau cum se curăţă corect un espressor de cafea si până la destinaţii de vacanţă si tendinţe în designul interior.

  • De ce a crescut Flanco cu 25% în 2012

    Piaţa de electroIT din România a crescut cu 5% comparativ cu 2011, în vreme ce piaţa vest-europeană a înregistrat un avans de numai 0,2%. Flanco a obţinut o creştere de 25% a cifrei de afaceri, graţie investiţiilor în modernizarea reţelei de magazine, în dezvoltarea echipei şi în managementul portofoliului de produse, atingând astfel obiectivul propus pentru 2012. 

    “În 2012 am reuşit să ne atingem obiectivele de creştere propuse şi să ne consolidăm arhitectura internă de business, atât de necesară dezvoltării unei afaceri sustenabile”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. “Rezultatele obţinute confirmă faptul că modelul nostru de business şi strategia de poziţionare alese sunt oportune şi ne diferenţiază pe o piaţă în care eroziunea preţurilor şi strategia «copy-paste» au fost singurele metode de stimulare a vânzărilor din ultimii ani”, a adăugat Violeta Luca.

    Flanco a investit peste 2,5 milioane euro în reţeaua de magazine, atât în modernizarea, remodelarea şi extinderea unor spaţii deja existente, cât şi în deschiderea unor magazine noi în oraşe precum Iaşi, Sibiu, Cluj, Oradea, Ploieşti, Deva, Târgovişte sau Bucureşti. În prezent compania deţine o reţea de 78 de magazine, cu o suprafaţă totală de peste 44.500 mp.

    “Dacă în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi cota de piaţă Flanco este pe locul doi în topul celor mai mari retaileri, în privinţa randamentului vânzărilor/mp suntem pe locul unu, acesta fiind un indicator extrem de valoros pentru o companie care îşi doreşte în primul rând să fie rentabilă şi eficientă”, a explicat Violeta Luca.
    Astfel, pe o suprafaţă totală de vânzare mai mare cu 10% decât în anul 2011, compania a înregistrat vânzări mai mari cu 25%, crescând rentabilitatea vânzării/mp la peste 3200 euro.