BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Germania intenţionează să reintroducă în serviciu 100 de tancuri, pe fundalul tensiunilor cu Rusia

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării, Jens Flosdorff, a declarat vineri că Bundeswehr urmează să plătească 22 de milioane de euro să răscumpere 100 de tancuri de luptă de tip Leopard-2 de la industria apărării.

    Planul de echipare a armatei germane cu tancuri suplimentare intervine după ce Germania a decis, în urmă cu patru ani, să reducă numărul acestora de la 350 la 225.

    Ministerul a stabilit plafonul superior la 328 de tancuri, a declarat Flosdorff într-o conferinţă de presă, confirmând informaţii publicate de revista Spiegel.

    Anunţul apare în contextul în care NATO încearcă să îmbunătăţească timpul de reacţie al forţei sale rapide, în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, anul trecut, şi pe fondul crizei din estul Ucrainei.

    Potrivit Reuters, Berlinul caută “să se asigure că trupele germane sunt pregătite de acţiune ca răspuns la îngrijorări provocate de atitudinea belicoasă a Rusiei”.

    Modernizarea flotei de tancuri de tip Leopold-2 urmează să înceapă în 2017.

    Oficiali NATO au decis în februarie să creeze o forţă de reacţie rapidă, pentru a face unor provocări reprezentate de criza ucraineană şi extremiştii islamişti. Minisştrii Apărării din statele membre NATO au decis, de asemenea, să dubleze mărimea forţei Alianţei.

  • Un avion Turkish Airlines a aterizat forţat în Germania după ce s-a spart un geam la cabină

    Avionul care efectua cursa Dusseldorf-Istanbul a fost deviat către Nürnberg, unde a aterizat la ora 6.58 GMT (9.58, ora României), a afirmat o purtătoare de cuvânt a companiei aeriene Turkish Airlines.

    Pasagerii au fost evacuaţi din aeronavă şi au fost transportaţi către terminal, pentru a aştepta următoarea cursă, în timp ce experţii au examinat avionul avariat, a precizat purtătoarea de cuvânt.

  • Ministrul german al Economiei consideră “prostii” cererile Atenei privind presupuse despăgubiri datorate de Berlin

    “Aceste solicitări, sincer vorbind, sunt nişte prostii”, a reacţionat Sigmar Gabriel, potrivit Deutsche Welle, explicând că Grecia este interesată să primească din ce în ce mai multe fonduri pentru a depăşi criza economică.

    Dimitris Mardas, adjunctul ministrului elen de Finanţe, a cerut Guvernului german despăgubiri de 278,7 miliarde de euro pentru ocupaţia nazistă din timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Potrivit lui Mardas, Direcţia Financiară Generală din Grecia a calculat că Berlinul datorează 278,7 miliarde de euro, inclusiv un credit de 10,3 miliarde pe care Banca Centrală a Greciei ar fi fost forţată să îl acorde.

    Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a avertizat Atena să nu amestece această falsă problemă cu actualele negocieri pe care Grecia le poartă cu creditorii internaţionali pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. “Cele două problematici nu au nicio legătură una cu cealaltă”, a subliniat vicecancelarul Germaniei.

    În pofida afirmaţiilor ministrului german al Economiei, opoziţia germană a îndemnat Guvernul condus de Angela Merkel să restituie Greciei presupusul împrumut de 10,3 miliarde de euro.

  • Germania este gata să ajute Grecia, dar nu ştie clar cum

    Gabriel a criticat totodată Grecia pentru comentariile că Germania datorează statului elen 279 de miliarde de euro, sub formă de despăgubiri de pe vremea ocupaţiei naziste, ministrul considerând că aceste despăgubiri nu au nicio legătură cu negocierile actuale, legate de criza datoriilor.

    O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

    Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

    Guvernul elen a semnat în 2010 un acord de 110 miliarde de euro cu UE, BCE şi FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, înţelegere suplimentată un an mai târziu cu un program financiar în valoare de 130 miliarde de euro. Cel de-al doilea pachet extern a inclus cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie, creditorii privaţi ai Greciei ştergând 100 miliarde euro din creanţe.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.

    Pe fondul acestor dificultăţi, Parlamentul Greciei a votat marţi înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele care au condus la semnarea de către guvern în 2010 a celor două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro.

  • A intrat după Revoluţie în corporaţie şi de atunci a rămas angajată, deşi a fost mereu atrasă de antreprenoriat

    Răspunde de activitatea de integrare a proiectelor IT complexe, conducând o divizie cu peste 60 de angajaţi, care acoperă integral fluxul de vânzare, ofertare, livrare,  implementare.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui doctorat în cadrul aceleiaşi facultăţi, Macovei şi-a început parcursul profesional la Institutul pentru Tehnică de Calcul, în poziţia de cercetător în cadrul unui laborator care se ocupa de programarea şi proiectarea unei soluţii care se dorea a fi primul sistem de proiectare asistată pe calculator, asemănător cu ceea ce este astăzi AutoCad.

    După revoluţie, s-a orientat spre sectorul bancar, intrând în echipa IT a proaspăt pornitei bănci Eximbank, unde a rămas vreme de zece ani. „Banca era stabilă, numărul de sucursale era la maximul admis de lege, iar eu nu mai aveam loc pentru evoluţie”, îşi aminteşte Macovei. Aşa s-a mutat la Oracle România, în departamentul de vânzări.

    A evoluat în mai multe poziţii în cadrul Oracle, iar în 2010 a acceptat funcţia de director de vânzări la S&T, iar apoi aceeaşi poziţie la Kapsch România. „Am fost mereu atrasă de spiritul antreprenorial, ceea ce m-a şi determinat să accept poziţia de la Kapsch România”, spune Nicoleta Macovei. În compania intrată pe piaţa locală de numai câţiva ani a avut ocazia să-şi formeze propria echipă de vânzări şi să facă propriile reguli.

    Asseco SEE România a înregistrat în 2013 venituri de 24,7 milioane de euro şi un profit net de 1,08 milioane de euro euro. La finalul anului trecut compania avea 148 de angajaţi.

  • Are 16 subalterni în România, Germania şi SUA şi îşi petrece trei luni pe an în călătorii

    “2014 a fost un an de creştere şi dezvoltare, avem proiecte noi pentru clienţi din diferite industrii. În plus, echipa Luxoft a crescut şi am depăşit 1.200 de angajaţi în Bucureşti“, spune Monica Vieriţa. „Din aprilie echipa va mai creşte cu cel puţin trei colegi“; opt persoane îi raportează direct.

    Dar, în funcţie de proiect, „ajungem şi eu şi colegele mele să lucram cu sute şi sute de oameni în fiecare an, colegi din top management şi middle management“. Ea dă şi un exemplu: în 2013-2014 departamentul pe care îl coordonează a implementat un program complex de dezvoltare personală pe două niveluri de senioritate pentru 53 de manageri, pentru a crea o rez-ervă de manageri cu noi competenţe şi viziune, esenţiale pentru companie, dar, pentru o parte dintre ei, şi pentru a avansa în carieră.

    În cariera sa, cel mai dificil moment, dar şi interesant, a fost la început, când, îşi aminteşte acum, „a trebuit să învăţ mult, să creez de la zero procesele de HR potrivite unei companii de IT cu o creştere rapidă, să reuşesc să îmi pro-movez ideile şi planurile în această industrie (pe atunci) dominată de bărbaţi, să înţeleg (după o absenţă din ţară) care sunt cultura, aşteptările şi mecanismele optime. A fost multă muncă, dar atunci mi-am stabilit şi cele mai bune şi trainice relaţii, cu cei cu care lucrăm şi cu care, sunt mândră să spun, lucrez şi acum (în aceeaşi firmă), oameni şi firme cu care continuu să colaborez şi azi pentru diverse proiecte“.

    Monica Vieriţa a absolvit în 1987 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Institutul Politehnic Bucureşti, „dar am făcut programare şi apoi vânzări de servicii IT“, şi are un Master in Applied Economics la Institute for Advanced Studies din Viena.

  • Grecia afirmă că Germania îi datorează 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă

    Guverne elene, dar şi cetăţeni, solicită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantificat niciodată anterior sumele pe care le cere.

    O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

    Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

    Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă extrem de dificilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de către UE şi FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

    Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru dificultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a înfuriat Berlinul ameninţând cu presiuni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând deblocarea unei noi tranşe din împrumut.

    Germania a respins în mod repetat solicitările Greciei, subliniind că şi-a onorat obligaţiile, inclusiv printr-o plată – în valoare de 115 milioane de mărci germane – efectuată în 1960.

  • Extremistul olandez Geert Wilders, invitat la mitingul Pegida de săptămâna viitoare

    Astfel, organizatorii au anunţat că politicianul olandez de extremă dreapta Geert Wilders a fost invitat să participe la un miting săptămâna viitoare, în speranţa ca prezenţa acestuia să sporească numărul participanţilor, relatează Euronews.

    Pegida susţine că se opune unei “islamizări” a Europei, dar gruparea este vizată de contramanifestaţii tot mai ample.

    Organizaţia a fost extrem de afectată după ce liderul ei, Lutz Bachmann, a apărut în fotografii în care poza ca Hitler. El a demisionat, însă a fost reinstalat în funcţie.

    Evenimente similare, organizate de către filiale Pegida în altă ţări europene, ca Austria sau Marea Britanie, au atras un număr redus de participanţi.

  • Grupul Hornbach a ajuns la afaceri de 3,57 miliarde euro

    Hornbach-Baumarkt-AG (segmentul de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit) opera, la data de 28 februarie 2015, 146 magazine de bricolaj în nouă ţări.

    Cele mai puternice impulsuri pentru creşterea economică au venit, şi de această dată, din Germania. Astfel, cele 97 magazine de bricolaj din această ţară au raportat o creştere a cifrei de afaceri la nivel naţional a subconcernului Hornbach-Baumarkt-AG cu 7,6%, ajungând la 1,966 miliarde de euro. Aici sunt incluse şi cifrele de afaceri aferente celor şapte magazine nou inaugurate şi unei extinderi de locaţie. Raportat la suprafaţă, cifrele de afaceri au crescut în Germania cu 5,5%. În acelaşi timp, cota de piaţă a grupului Hornbach a crescut în Germania, în anul financiar încheiat, de la 10% la 11%, notează un comunicat al companiei.

    Şi în cele opt ţări din afara Germaniei magazinele Hornbach au avut o creştere îmbucurătoare în exerciţiul financiar 2014/2015. Astfel, cifra de afaceri a magazinelor DIY, incluzând un magazin nou inaugurat, a crescut în restul Europei cu 5% (faţă de 3,5% în anul anterior), ajungând la 1,390 miliarde de euro.

    Grupul Hornbach, fondat în 1877, este o afacere de familie şi se numără printre liderii de pe piaţa magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit din Europa.

    Cotată la Bursa din Frankfurt încă din 1987, compania activează în 9 ţări europene (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), operând 147 de magazine, notează aceeaşi sursă.

    În România, Hornbach a deschis primul magazin în 2007, iar în acest moment deţine trei magazine în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), unul în Braşov şi unul în Timişoara.

  • Organismul de reglementare a aviaţiei germane afirmă că nu era la curent cu depresia lui Lubitz

    Un purtător de cuvânt al Biroului Federal pentru Aviaţie (LBA) a declarat pentru AFP că firma-mamă Lufthansa nu i-a transmis “nicio informaţie despre istoricul medical” al lui Lubitz, pe care procurorii îl suspectează că a doborât deliberat avionul luna trecută, omorând toate cele 150 de persoane de la bord.

    În particular, medicii Lufthansa care l-au examinat pe Lubitz nu au informat autorităţile despre vreo “fază timpurie a unei depresii grave”, a subliniat LBA, care emite licenţele piloţilor.

    Biroul precizează că a aflat despre problemele de sănătate mentală ale lui Lubitz atunci când a obţinut acces la dosarul acestuia de la Centrul Aeromedical Lufthansa, pe 27 martie, la trei zile după prăbuşire.

    LBA confirma astfel informaţii publicate de Welt am Sonntag.

    Potrivit publicaţiei, Lubitaz a fost examinat de cel puţin şase ori de către medici de la Lufthansa începând din 2009, dar, după ce s-a dispus efectuarea unui test psihologic în anul respectiv, nu au fost efectuate alte evaluări ale sănătăţii mentale a acestuia.

    Ziarul citează refuzul Lufthansa de a comenta, din cauza anchetei în curs asupra prăbuşirii zborului Barcelona-Duesseldorf.

    Preşedintele şi CEO-ul Lufthansa Carsten Spohr a declarat că firma nu era la curent cu vreo problemă de sănătate care să fi compromis capacitatea de zbor a lui Lubitz, despre care a afirmat că era “100% capabil de zbor”.

    Însă compania aeriană germană a recunoscut săptămâna trecută că Lubitz şi-a informat şcoala de zbor, la jumătatea lui 2009, în momentul în care şi-a reluat antrenamentele după o lungă absenţă motivată medical, că a suferit “episoade anterioare de depresie severă”.

    El a primit ulterior certificatul medical care confirma că era apt de zbor.

    Procurori germani au afirmat săptămâna trecută că Lubitz a fost diagnosticat ca suicidar “cu mai mulţi ani în urmă”, înainte să devină pilot, dar că doctorii nu au descoperit recent vreun semn că ar dori să-şi facă rău lui sau altora.

    Însă Lubitz primea tratament de la neurologi şi psihiatri, care i-au dat concediu pe caz de boală în mai multe rânduri, inclusiv în ziua prăbuşirii.

    Documente rupte au fost găsite în apartamentul lui Lubitz, despre care autorităţile cred că arată că tânărul în vârstă de 27 de ani încerca să-şi ascundă boala de angajator.

    O purtătoare de cuvânt a Agenţiei Europene pentru Securitate Aeriană (EASA) a declarat sâmbătă pentru AFP că organismul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “non-conformitatea” Germaniei faţă de reglementări în domeniul securităţii aeriene, înainte de prăbuşire, în special referitoare la monitorizarea sănătăţii membrilor echipajelor.