BusinessMagazin

Tag: europa

  • Laurenţiu Ghenciu, vicepreşedinte de vânzări în zona EMEA în cadrul Avangate

    “Încă din liceu mă visam în avioane, călătorind prin lume, la costum şi cu servietă (nu prea mă gândeam la laptop atunci). În afară de acest lucru, acum zece ani mi se părea ca e-commerce-ul şi plăţile online reprezintă «the next big thing»“, îşi aminteşte Laurenţiu Ghenciu coordonatele care aveau să îi ghideze cariera.

    Din funcţia pe care o deţine acum, de vicepreşedinte de vânzări în zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) în cadrul furnizorului de soluţii software de comerţ digital Avangate, are drept responsabilităţi principale coordonarea echipei de vânzări din această regiune, cât şi administrarea relaţiilor cu principalii clienţi ai companiei. Şi-a început cariera ca manager de produs în cadrul firmei RioNET, în 2003, la scurt timp după absolvirea studiilor din cadrul Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    Doi ani mai târziu s-a angajat pe postul de agent de vânzări în cadrul producătorului de antivirus Avira, iar în 2006 a început să lucreze în cadrul furnizorului de soluţii de comerţ digital pentru software Avangate, pe postul de account executive. După o perioadă de aproximativ doi ani (2007-2010) în care a lucrat în cadrul companiei de e-payment PayU România în funcţia de director de vânzări şi marketing, s-a reîntors în cadrul Avangate în funcţia de VP Vânzări  şi marketing la nivel global, având ca responsabilitate definirea strategiilor cheie pentru dezvoltarea afacerii Avangate şi punând bazele echipelor de vânzări din Europa, Rusia, China şi America de Nord, de unde a evoluat spre actuala sa poziţie în companie, pe care o deţine din 2011. 

  • Românii au bani doar pentru cheltuielile zilnice şi astfel nu au apetit de consum

    Veniturile românilor le ajung acestora doar pentru a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, astfel că dorinţa de a investi în lucruri noi rămâne scăzută, deşi eco­nomia din România înregistrează una dintre cele mai mai mari creşteri din Uniunea Europeană (UE), arată studiul companiei de cercetare de piaţă GfK Climatul de consum Europa în 15 ţări europene.

    „Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, pro­du­sul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 pro­cente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte, până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte a climatului de consum“, spun reprezentanţii GfK.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce le era frică nu au scăpat! Refugiaţii au găsit o NOUĂ rută spre Europa, care ocoleşte toate obstacolele

    Îngheţat de vântul rece şi izbit de grindină, Yasir Arslanuk, un inginer sirian în vârstă de 55 de ani, „a descălecat” de pe bicicletă, după un lung voiaj prin Rusia împreună cu soţia şi cu ce doi băieţi ai săi, la graniţa cu Norvegia, reuşind astfel să ajungă în Europa pe una dintre cele mai noi şi mai greu de imaginat rute, scrie într-un material The New York Times.

  • 1.700 de locuri de muncă, scoase la bătaie în Europa. Vedeţi pe ce poziţii şi unde puteţi merge

    Aproape 1.700 de locuri de muncă sunt disponibile în Spaţiul Economic European, prin intermediul reţelei europene de ocupare Eures, iar jumătate dintre ele sunt în Spania, ţară care caută muncitori necalificaţi în agricultură, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    1.700 de locuri de muncă, scoase la bătaie în Europa. Vedeţi pe ce poziţii şi unde puteţi merge

  • Stat Islamic SE APROPIE de Europa: Până unde au ajuns jihadiştii, în ciuda bombardamentelor RUSIEI – FOTO

    Stat Islamic îşi continuă expansiunea.

    În ciuda raidurilor aeriene efectuate de Rusia, gruparea teroristă se apropie de Europa.

    Stat Islamic SE APROPIE de Europa: Până unde au ajuns jihadiştii, în ciuda bombardamentelor RUSIEI – FOTO

  • DIESELGATE, de la A la Z. O analiză completă marca ProMotor, unde afli tot ce trebuie să ştii despre scandalul momentului

    Sigur ai auzit de Dieselgate şi ştii câte ceva despre problema uriaşă în care a intrat, de bunăvoie, Grupul Volkswagen. Dar există detalii pe care s-ar putea să nu le cunoşti, aşa că am pregătit acest material explicativ, ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă nebunia asta mondială.

    Când a fost descoperită problema?

    Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

    Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

    În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

    Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?

    În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

    Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

    În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

    Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?

    Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

    După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

     De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?

    Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

    Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

    Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

    Analiză realizată de ProMotor

  • O companie elenă a fugit de Grecia şi face afaceri de 100 de milioane de euro la Timişoara

    Cu siguranţă există multe îmbunătăţiri pe care le‑am observat în România – economia se stabilizează, cererea din partea clienţilor noştri de aici ne indică o creştere a consumului, PIB-ul a început să crească din nou, dar, pentru a atrage mai multe investiţii, este nevoie ca în continuare ca guvernul să insiste asupra realizării unui cadru operaţional stabil“, a declarat Nikos Mamoulis, CEO al grupului elen Frigoglass, cu ocazia celei mai recente vizite ale sale în România.

    Mamoulis a fost prezent la evenimentul prin care Frigoglass România a sărbătorit două decenii de la înfiinţarea unităţii de producţie de vitrine şi echipamente frigorifice din comuna Parţa, aflată lângă Timişoara. În acest interval de timp, compania a evoluat de la un număr de 30 de angajaţi şi vânzări de 300.000 de euro, la peste 900 de angajaţi şi venituri de 90 de milioane de euro în 2014, cu o creştere de circa 10% previzionată pentru anul în curs.

    Compania a inaugurat anul trecut cea de-a patra linie de producţie, aducând suprafaţa fabricii la 24.000 de metri pătraţi şi capacitatea anuală de producţie la 250.000 de unităţi. 90% dintre produse merg către pieţele externe europene, printre pieţele cheie numărându‑se Polonia, Bulgaria, Norvegia şi Germania, iar 10% sunt achiziţionate de piaţa locală. În ce priveşte clienţii Frigoglass, aceştia sunt principalele mărci de băuturi răcoritoare şi de bere din Europa – pe seama unor parteneriate cu îmbuteliatorul Coca-Cola HBC, cu recent formata grupare a CCE, CC Iberian Partners şi CCErfrischungsgetränke AG – CC European Partners, cât şi cu companii producătoare de bere precum Carlsberg, Heineken, SABMiller şi Molson Coors. În baza de clienţi a Frigoglass România intră, de asemenea, Danone, Albalact, Pepsi ori companii din piaţa apei îmbuteliate.

    Mamoulis are o viziune amplă asupra economiei locale, pe care şi-a construit-o în timpul vizitelor făcute în România încă din perioada de imediat de după Revoluţie, când lucra pentru Coca-Cola HBC. După o perioadă de 12 ani de activitate în cadrul acestei companii, unde a avansat până la funcţia de group financial controller, în 2013 a devenit CFO al grupului Frigoglass, iar, în iulie anul acesta, a devenit CEO-ul grupului elen. „Uzina de la Timişoara reprezintă uzina fanion a Frigoglass, fiind cea mai importantă dintre cele opt ale grupului. Evoluăm în direcţia transformării României în hubul nostru din Europa“, descrie Mamoulis importanţa activităţilor de pe piaţa locală. Afacerile Frigoglass România reprezintă circa 25% din totalul de aproximativ 340 de milioane de euro ale grupului, care deţine unităţi de producţie şi în Grecia, Nigeria, Africa de Sud, Dubai, India, Indonezia şi China.

    Per total, valoarea investiţiilor Frigoglass în România a ajuns la aproximativ 65 de milioane de euro, dintre care 25 de milioane au fost investiţi doar în ultimii cinci ani. Anul trecut, investiţiile s-au concentrat spre lansarea unei a patra linii de producţie, cât şi în dezvoltarea iCool, o vitrină frigorifică realizată exclusiv pentru Coca-Cola HBC şi care prezintă caracteristici precum un consum energetic scăzut şi funcţionare mai silenţioasă decât celelalte generaţii de vitrine frigorifice.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

    Introducerea unor cote obligatorii de femei în consiliile de administraţie ale companiilor este o măsură care îmbunătăţeşte rapid statisticile privind egalitatea de gen. Însă măsura nu este sustenabilă pe termen lung, pentru că fiecare persoană care ajunge în roluri importante de decizie trebuie să îşi câştige locul, indiferent dacă e bărbat sau dacă e femeie, spun specialiştii.

    Dacă în state precum Norvegia sau Franţa aceste cote obligatorii au avut rezultate bune şi au permis accesul femeilor în funcţii de conducere într-un ritm pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit, britanicii încă se gândesc dacă o astfel de măsură este sustenabilă.
    „O femeie care este numită într-o funcţie de conducere trebuie să merite în primul rând să fie acolo, să aibă competenţele cerute, să se potrivească cu echipa şi cu cultura companiei pentru care lucrează, nu să fie aleasă doar pentru că există o cotă obligatorie. Sunt împotriva cotelor, dar trebuie să recunosc că aceste măsuri reuşesc foarte rapid să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim“, a spus Denise Wilson, directorul executiv al Davies Review Women on Boards, o structură independentă creată în urmă cu cinci ani de către guvernul britanic pentru a creşte echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale celor mai mari 350 de companii listate (incluse în indicele FTSE).

    De la primul raport Davies din 2011 şi până în prezent, ţinta stabilită iniţial – ca primele 100 de companii listate din Marea Britanie să aibă cel puţin un sfert din locurile din board ocupate de femei – a fost atinsă. Astfel, ponderea femeilor din cele mai mari 100 de companii listate din Marea Britanie a crescut de la 12% la 25% în patru ani, ca urmare a unor ţinte voluntare şi nu obligatorii, marcând un eveniment istoric în viaţa corporaţiilor britanice.

    În România însă, femeile reprezintă 11% din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii listate, sub media Uniunii Europene (de 20%), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană (2014). La poziţii executive în companii însă, femeile din România ocupau o poziţie net favorabilă în Europa (cu o pondere de peste 30% în 2012).

    „Consiliile de administraţie sunt cel mai înalt forum de luare a deciziilor în companii, iar femeile au o problemă să ajungă în CA, în general, dar se pare că în România este şi mai dificil. În plus, tendinţa a fost de scădere“, a explicat Sorana Baciu, preşedintele Professional Women’s Network România (PWN România), organizaţie care reuneşte peste 140 de femei din businessul de pe plan local.
    În timp ce la nivel european se discută despre o directivă care să impună o cotă obligatorie de 40% a participării femeilor în consiliile de administraţie ale firmelor listate, România se confruntă cu o scădere a ponderii acestora.

    Potrivit datelor PWN România pe baza informaţiilor de la Comisia Europeană, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014 a ponderii femeilor în CA-urile firmelor listate. Sunt cotele obligatorii o soluţie pentru îmbunătăţirea prezenţei feminine în boardurile din România?

    „PWN România susţine orice metode sustenabile pentru a promova accesul femeilor la deciziile economice. Cotele sunt numai o cale, dar acestea nu pot conduce la rezultate sustenabile decât dacă sunt însoţite de măsuri sistemice (program de lucru flexibil, grădiniţe şi şcoli cu program prelungit etc). Cotele au rolul de a impune o anumită disciplină în atingerea dezideratului de diversitate, dar pot fi înlocuite de măsuri voluntare implementate sistematic şi monitorizate la cel mai înalt nivel (cum se întâmplă în Marea Britanie, unde Parlamentul monitorizează atingerea unor cote voluntare)“, a mai spus Sorana Baciu.

    Companiile din toată lumea încearcă să găsească tot felul de soluţii voluntare pentru a ajuta femeile să ajungă mai uşor în poziţii de top management, însă în sectoare precum cel al serviciilor juridice, în care se munceşte multe ore, este greu să existe un echilbru bun între viaţa personală şi cea profesională, a precizat Luis de Carlos Bertrán, managing partner în cadrul companiei de avocatură Uria Menéndez din Spania. În ultimii 10 ani, compania sa şi-a îmbunătăţit statisticile referitoare la ponderea femeilor în rândul angajaţilor, iar la recrutare există un procent mai mare al femeilor decât al bărbaţilor recrutaţi; cu toate acestea, numărul femeilor care devin parteneri în companie este scăzut, ponderea lor fiind de 10%.

     

  • Draghi: Creşterea economică revine în Europa

    ‘Progresele din ultimii trei ani pentru stabilizarea şi consolidarea zonei euro aunt reale. Creşterea revine. Calea spre progres a fost identificată. Nu ne vom opri până când uniunea monetară nu va fi completă”, a spus Draghi.

    Şeful BCE nu a comentat despre perspectiva politicii monetare a instituţiei. El a arătat că se poziţionează în tabăra celor care susţin că este necesar ca integrarea să continue pentru a obţine toate economiile care pot fi aduse de uniune.

    Zona euro a înregistrat inflaţie negativă în septembrie, de -0,1%, pentru prima oară în ultimele şase luni, evoluţie care amplifică presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru suplimentarea măsurilor de stimulare.

    Declinul preţurilor este în mare parte consecinţa energiei ieftine, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că instituţia ar putea extinde programul de suplimentare a lichidităţilor, dacă va fi nevoie pentru evitarea deflaţiei.

    BCE a anticipat în această lună că economia zonei euro va înregistra anul viitor o creştere de 1,7% şi o rată a inflaţiei de 1,1%.