BusinessMagazin

Tag: produse

  • Hipermarketurile, obligate să comercializeze 51% produse româneşti

    Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

    Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
    româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

    Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

    Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

  • Ce fac angajaţii din România după serviciu

    După o zi de muncă, 21% dintre angajaţii din România petrec cel puţin o oră  navigând pe internet, potrivit studiului despre calitatea vieţii la locul de muncă realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81%  că se uită la televizor, 40% dintre aceştia alocând însă mai puţin de o oră pentru această activitate.

    Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii.

    Angajaţii din România susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că au un orar inflexibil), iar bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) afirmă acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent important de angajaţi dormind mai mult de 7 ore (32%), precum şi mai puţin de 6 ore (30%).

    Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru fără probleme viaţa personală şi viaţa profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

     

     

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Cum poţi să faci 20.000 de dolari dacă ai un iPod funcţional pe acasă

    Când au apărut primele walkman-uri toată lumea a fost uimită, apoi au apărut player-ele mp3 şi iPod-ul celor de la Apple. Acum toate aceste produse au fost date uitării şi înlocuite cu smartphone-urile.

    De-a lungul ultimilor ani piaţa ipod-urilor pentru colecţionari a crescut foarte mult, iar un ipod neutilizat poate fi vândut şi cu 20.000 de dolari pe ebay sau cu câteva mii de dolari dacă a fost utilizat.

    La vremea respectivă iPod-ul era un produs foarte important pentru Apple, generând miliarde de dolari în vânzări pe tot globul. Însă după 13 ani de activitate, Apple a încetat dezvoltarea produsului în 2014. Vânzările au început să scadă după ce tot compania californiană a lansat în 2007 primul iPhone.

    Aşadar dacă aveţi vreun iPod ce adună praf printr-un dulap poate ar fi bine să-l scoateţi la vânzare.

  • Cum poţi să faci 20.000 de dolari dacă ai un iPod funcţional pe acasă

    Când au apărut primele walkman-uri toată lumea a fost uimită, apoi au apărut player-ele mp3 şi iPod-ul celor de la Apple. Acum toate aceste produse au fost date uitării şi înlocuite cu smartphone-urile.

    De-a lungul ultimilor ani piaţa ipod-urilor pentru colecţionari a crescut foarte mult, iar un ipod neutilizat poate fi vândut şi cu 20.000 de dolari pe ebay sau cu câteva mii de dolari dacă a fost utilizat.

    La vremea respectivă iPod-ul era un produs foarte important pentru Apple, generând miliarde de dolari în vânzări pe tot globul. Însă după 13 ani de activitate, Apple a încetat dezvoltarea produsului în 2014. Vânzările au început să scadă după ce tot compania californiană a lansat în 2007 primul iPhone.

    Aşadar dacă aveţi vreun iPod ce adună praf printr-un dulap poate ar fi bine să-l scoateţi la vânzare.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • De la Pasunnic la Hike: cele mai amuzante fake-uri de pe piaţă – GALERIE FOTO

    Cu toţii ne-am întâlnit, cel puţin o dată, cu diverse copii ale unor produse făcute să semene cât mai mult cu originalul.

    Unii producători nu vor să aibă însă probleme cu legea, aşa că preferă să schimbe unul sau două detalii faţă de ideea originală. În continuare, o listă a celor mai amuzante “fake-uri” de pe piaţă.

  • Innovation Labs 2016 şi-a desemnat câştigătorii

    Innovation Labs 2016, programul de mentorat şi dezvoltare pentru tinerii pasionaţi de tehnologii creative şi antreprenoriat, şi-a desemnat câştigătorii, în cadrul evenimentului Demo Day, desfăşurat ieri seară în sala Atrium a Bibliotecii Naţionale a României.  Serafim,  ENTy şi TrusT sunt echipele care au convins juriul şi publicul cu produsele lor, câştigând premiile „Best Business”, „Best Product” şi respectiv „Best Pitch”.

    Premiul ”Best Business”, decernat de Mihai Tudor, Vice-preşedinte al Romanian American Foundation, a fost câştigat de echipa Serafim, ce susţin o agricultură de precizie prin monitorizarea stării culturilor. Apelând la senzori, la drone şi la soluţii de ultimă oră de comunicaţie la distanţă, Serafim culege şi transmite date în timp real privind parametrii de aer şi sol pe suprafeţe întinse, elaborând şi hărţi aeriene ale suprafeţelor agricole. Serafim permite fermierilor să reacţioneze rapid la evoluţiile de pe teren, reducând costurile precum şi consumul de pesticide.

    Premiul “Best Product” a fost înmânat de către Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, echipei ENTy. Observând că echipamentul actual utilizat în consultaţiile ORL pentru diagnoza problemelor de echilibru este foarte greoi şi costisitor, ENTy propune un dispozitiv medical portabil de dimensiuni reduse, ieftin, care generează informaţii numerice ce susţin o diagnoză precisă şi o urmărire a evoluţiei pacienţilor. ENTy dezvoltă şi un dispozitiv portabil pentru monitorizarea posturii şi prevenirea problemelor coloanei vertebrale, pentru cei ce petrec mult timp la birou.

    Echipa TRusT a câştigat premiul ”Best Pitch”, decernat de Ioana Petrescu. TRusT dezvoltă o platformă web prin care micii producători agricoli se pot asocia cooperativelor agricole din apropiere pentru a-şi desface  produsele în hipermarketuri. Soluţia propusă apelează la comunicarea prin SMS, pentru a fi uşor accesibilă tuturor agricultorilor interesaţi.

    La Demo Day au urcat pe scenă 31 de echipe dintre cele 49 care au fost selectate în programul de mentorat ca urmare a Hackathoanelor Innovation Labs din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Timişoara, din martie 2016. La cele 4 Hackathoane s-au înscris peste 350 de tineri, echipele selectate au rămas să lucreze după amiaza şi peste noapte la realizarea unui prototip viabil şi persuasiv, prezentat în a doua zi a evenimentului. Cele mai convingătoare echipe au fost alese de juriu pentru a trece în a doua etapă a Innovation Labs – perioada de mentorat şi dezvoltare a prototipului iniţial către un produs care să combine excelenţa tehnică şi orientarea către nevoile reale ale utilizatorilor

    Răzvan Rughiniş, co-fondator Innovation Labs: „Innovation Labs este acum la a patra ediţie. An de an, programul a crescut atât ca număr de participanţi, cât şi ca intensitate a experienţelor de startup prin care trec tinerii. Am acordat o atenţie tot mai mare constituirii unor echipe unite in jurul unor idei creative, implicându-i pe studenţi într-o serie de evenimente formative care preced Hackathon-ul de intrare în program”

  • Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei. Românii încă preferă să plătească la livrare

    Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al PayU România. Compania a procesat în perioada aprilie 2015-martie 2016 tranzacţii online în valoare de peste 1,2 miliarde de lei, cu 44% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior.

    ,,Piaţa plăţilor online a crescut semnificativ pe parcursul anului trecut. Valoarea medie a coşului de cumpărături online al românilor a crescut cu aproximativ o treime, ajungând la peste 260 lei. Cea mai mare tranzacţie în online a fost înregistrată în eTail şi a atins valoarea de peste 140.000 lei.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Topul categoriilor de produse pe care clienţii aleg să le cumpere online este condus de produsele IT&C. Peste 40% dintre comenzile online sunt din acest domeniu, coşul de cumpărături având o valoare medie de 3 ori mai mare decât valoarea medie generală – ajungând la peste 700 lei.

    Pe locul al doilea se situează cumpărăturile de fashion&beauty, urmate de home&deco, de produsele pentru copii şi de cărţi.
    În prezent, 10% dintre români plătesc cu cardul – fie că vorbim de plăţile standard sau plăţile în rate, 1% aleg alte metode de plată online (wire, iTransfer etc.) şi 89% aleg să plătească cash, la livrare.

    ,,Deşi cei mai mulţi români încă aleg să plătească în numerar, anul trecut, în fiecare minut aproximativ două persoane noi au plătit cu cardul în sistemul PayU. Cardurile cu rate sunt în continuare în topul preferinţelor celor care plătesc online, valoarea unei tranzacţii medii realizate cu acest tip de card  fiind de trei ori mai mare decât o tranzacţie obişnuită cu cardul. În condiţiile în care trendul este să cumperi din ce în ce mai mult în online, este esenţial ca magazinele să pună la dispoziţia consumatorilor cât mai multe metode de plată, să le ofere o experienţă de cumpărare facilă – la un click distanţă chiar – şi 100% sigură. Iar pentru toate acestea alegerea unui procesator de încredere face diferenţa.” declară Marius Costin.

    Plata de pe dispozitivele mobile (tabletă, smartphone) se află încă într-un stadiu incipient: doar 3 din 10 români care plătesc cu cardul aleg să achite comanda de pe un dispozitiv mobil.

    ,,Analiza viziunii de ansamblu asupra plăţilor online din România ne determină să vedem o evoluţie impredictibilă, pe alocuri spectaculoasă, pentru anul acesta. Principalul motor va fi promovarea de către comercianţi a metodelor de plată online în detrimentul plăţii cash, pe fondul scăderii comisioanelor interchange. Estimez că volumul de plăţi tranzacţionate de PayU va creşte cu 40% faţă de anul fiscal anterior.” a completat Marius Costin.