BusinessMagazin

Tag: munca

  • Povestea milionarului care s-a retras din afaceri la 27 de ani . După doar trei săptămâni a pornit un nou business

    Jon Carder a fondat prima sa companie când era în primul an la liceu, unde studia filosofie şi artă modernă. BabysHeaven a fost un start-up specializat în comercializarea online a produselor pentru copii, pe care Jon Carder l-a vândut la 22 de ani pentru câteva mii de euro. El avea nevoie de bani pentru a începe un nou business, şi anume Client Shop, un site care ajuta oamenii să găsească împrumuturile cu cele mai mici rate.

    “Am putut să mă folosesc de cunoştinţele acumulate din primul business pentru a duce Client Shop la o cifră de afaceri de 2 milioane de dolari în primul an”, povesteşte Carder celor de la Business Insider. “Când am cumpărat o maşină şi m-am dus să îi vizitez pe ai mei, mama a crezut că vând droguri. Nu prea înţelegea ce e internetul şi cum se pot face bani din el. De-abia după ce am apărut pe coperta unei reviste de business şi-a dat seama că am o afacere legitimă”.

    Patru ani mai târziu, în martie 2006, Carder a decis să vândă Client Shop pentru 10 milioane de dolari. Compania avea peste 100 de angajaţi şi primise titlul “compania cu cea mai rapidă creştere din San Diego”. “Câteva luni mai târziu”, îşi aminteşte Jon Carder, “piaţa de refinanţări s-a prăbuşit. Am câştigat din tranzacţie suficienţi bani încât să pot face surf şi să pot călători, fără să mai am nevoie să muncesc o zi în viaţa mea”.

    Carder spune că a devenit antreprenor dintr-un singur motiv: pentru a face bani. Atunci când a atins acest obiectiv, a decis să se retragă din afaceri. Astfel, el a invitat mai mulţi prieteni în Indonezia pentru a sărbători. “Ne-am distrat de minune, şi am realizat faptul că banii chiar pot să aducă fericirea. Din păcate, însă, este un sentiment de scurtă durată.”

    După excursia de două săptămâni, prietenii lui Carder s-au întors la muncă, iar el s-a trezit singur pe o plajă din Indonezia. “Eram foarte, foarte plictisit”, povesteşte antreprenorul. “Mi-am dat seama că oricât de dificilă ar fi uneori viaţa unui om de afaceri, este mai bine să fii stresat decât să stai să nu faci nimic.”

    După doar trei săptămâni, Jon Carder a decis să se întoarcă la viaţa de antreprenor şi a pornit un business în Indonezia numit MojoPages.com. Afacerea nu a avut succes, aşa că în 2010 a pornit o altă companie, Mogl, alături de Jarrod Cuzens şi Jeff Federman. “Sper ca acum, după 16 ani de afaceri, să pot avea un adevărat impact asupra vieţii oamenilor”, spune Carder. “Dacă m-aş fi retras la 27 de ani, probabil că aş fi ratat această şansă.”

  • 6.400 de oameni mor zilnic în accidente de muncă sau din cauza bolilor profesionale

    Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în 28 aprilie, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial.

    Această zi, marcată la nivel global, este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi.

    “Statisticile arată că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război de avengură între naţiuni”, precizează Inspecţia Muncii.

    Practic, peste 300.000 decese se înregistrează în timpul accidentelor de muncă şi aproximativ două milioane de decese apar ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă.

    Specialiştii spun că, astfel, apare o nouă provocare pentru factorii de decizie, aceştia trebuind să se focalizeze pe prevenirea apariţiei bolilor profesionale şi nu numai pe prevenirea vătămărilor ca urmare a accidentelor de muncă.

    OIM estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

    Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.

    “În această zi, odată cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dorim să atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă. Cu precădere lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi, după caz individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi să-şi însuşească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă. La rândul lor, angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii lucrătorilor”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    În România, situaţia accidentaţilor mortal în muncă înregistrează un trend descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014.

    Inspecţia Muncii desfăşoară acţiuni care vizează consolidarea culturii de prevenire a riscurilor de accidentare de muncă şi îmbolnăvire profesională, prin combinarea unor instrumente precum informarea, conştientizarea, îndrumarea şi controlul modului de aplicare a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

    Inspecţia Muncii s-a alăturat iniţiativei OIM şi a preluat tematica internaţională a campaniei “Împreună pentru crearea unei culturi de prevenire în SSM”, organizând, în Bucureşti şi în fiecare judeţ, acţiuni specifice de informare şi conştientizare a lucrătorilor, a angajatorilor, a reprezentanţilor acestora, a partenerilor sociali, a celor cu responsabilităţi în domeniu şi a societăţii civile în general.

  • Iubitul şi părinţii ei credeau că e angajată şi se duce în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânăra mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.

    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Cum se transformă un copil normal într-unul excepţional?

    În urmă cu trei numere, articolul de copertă din Business Magazin a susţinut un proiect al Asociaţiei Şcoala de Valori numit, inspiraţional, „Excepţionalii“. Asociaţia a selectat 84 de adolescenţi de liceu pentru care timpul este o resursă folosită la maximum, între proiecte personale de antreprenoriat sau de voluntariat, între olimpiade şi concursuri, între planuri de viitor curajoase şi medii de 10 la şcoală.

    Excepţionalii reprezentaţi de cei 84 de participanţi la evenimentul Şcolii de Valori sunt, desigur, nişte vârfuri ale sistemului de educaţie şi ale modului cum sunt crescuţi copiii în România. Pentru a cunoaşte mai bine participanţii la „Excepţionalii“, proiectul a inclus şi o etapă de cercetare cu două direcţii: cantitativă (chestionar online spre toţi participanţii înaintea începerii conferinţei) şi calitativă (implicarea a 16 participanţi în două focus-grupuri în timpul celei de-a doua zile de proiect). Rezultatul cercetării a arătat că Excepţionalii se cunosc pe ei înşişi destul de bine şi că au încredere în propriile abilităţi. Jumătate dintre ei ştiu deja ce drum vor să urmeze pe viitor şi încă un sfert s-au hotărât fie ce facultate vor să urmeze, fie în ce domeniu doresc să lucreze. O parte semnificativă a acestor adolescenţi doresc să îşi facă studiile în străinătate, cea mai mare parte a lor dorind să îşi pună şi bazele unei cariere în afara ţării.

    Fie că ştie deja ce va face când va termina liceul sau nu, acest tip de adolescent este constant implicat în diverse activi-tăţi pentru a-şi da mai bine seama ce i se potriveşte, dar şi pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi talentele. Pentru a răspunde uneia dintre principalele întrebări pe care şi le pun adolescenţii atât despre rămânerea în România, dar şi despre cum arată de fapt munca de zi cu zi a specialiştilor din varii domenii, a doua etapă în care sunt implicaţi Excepţionalii este un proiect de echipă, vremsafim.ro.

    Pagina web, la care lucrează toţi adolescenţii selectaţi în proiect, presupune atât realizarea site-ului, designul şi construcţia siglelor şi a mesajelor, cât şi crearea de conţinut. Vremsafim.ro va fi o descifrare făcută de adolescenţi pe înţelesul adolescenţilor despre ce înseamnă efectiv 50 de meserii, prin interviuri realizate de echipa de proiect cu specialişti din varii domenii. Cel mai important este că cei 50 de intervievaţi vor fi oameni care au reuşit în România, deci 
site-ul se vrea a fi şi o încurajare pentru adolescenţii care se pregătesc de plecarea la studii în străinătate. Din interviurile realizate cu Excepţionalii, cel puţin jumătate dintre tinerii cu rezultate bune vor să urmeze o facultate în străinătate şi să aibă acces la o carieră tot acolo. 

    „Pentru că ne dorim ca participanţii la programele Şcoala de Valori să folosească informaţiile teoretice într-un mod cât mai practic, organizăm sesiuni de dezvoltare a unor proiecte concrete ce au impact în societate. Aceasta este etapa Step Up, care se încadrează în modelul de învăţare Practice, Learn, Step Up. www.vremsafim.ro. are ca scop să ofere cât mai multor tineri, în mod gratuit, informaţii despre meserii/profesii/ocupaţii din România. Acestea sunt susţinute cu cel puţin 50 de exemple reale şi interviuri cu profesionişti, oameni pasionaţi de ceea ce fac şi care pot astfel să fie modele pentru tineri. Scopul platformei este de a oferi adolescenţilor informaţii valide şi actuale despre piaţa muncii. De asemenea, le este oferită şansa de a afla ce abilităţi şi puncte forte au, ce meserie/profesie li se potriveşte şi ce facultate ar trebui să urmeze pentru a ajunge acolo unde îşi doresc“, explică Armina Sîrbu, learning strategist şi trainer la Şcoala de Valori, scopul proiectului.

    Momentul la care se raportează vremsafim.ro este anul 2020 şi o piaţă a muncii diferită de cea de astăzi, pentru care Excepţionalii şi Şcoala de Valori vor aloca 1.000 de ore de voluntariat.

  • Elena Itu

    Gestionează activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. 

    „2008, anul în care începea să se pronunţe din ce în ce mai des cuvântul criză, a fost cel în care am ales să las în urmă siguranţa locului de muncă oferit de armată, pentru a-mi dezvolta cariera în mediul privat. Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.

    Anterior, Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak.

    În ultimii cinci ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de  sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. Itu a coordonat mărirea echipei prin organizarea procesului de recrutare şi selecţie pentru 300 de noi posturi. Proiectul său de suflet este sistemul de evaluare a performanţelor angajaţilor, aliniat la strategia şi viziunea acţionarilor companiei.

  • Sărăcia a ajuns să figureze ca vulnerabilitate distinctivă a economiei UE

    Raportul Eurostat pe 2014 privind tendinţele de impozitare arăta că statele UE au reacţionat în general la criză menţinând neschimbată sau scăzând impozitarea capitalului şi majorând taxarea consumului şi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribuţiile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să dea faliment.

    Era o abordare cu bătaie scurtă, având ca singur scop aducerea rapidă de bani la buget, aşa încât a fost aplicată cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie publică şi care, deci, aveau de făcut ajustările fiscale cele mai mari: în Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, în Portugalia de la 21% la 23%, în România de la 19% la 24%. Acolo unde a fost însă loc pentru rafinarea gândirii economice, abordările au fost mai nuanţate. „Creşterea taxelor pe consum şi în acelaşi timp reducerea taxării pe muncă şi pe capital pot stimula forţele de creştere ale unei economii. Taxarea muncii şi a capitalului ar trebui să fie menţinute la niveluri joase, ca să nu distorsioneze deciziile agenţilor economici, ceea ce ar putea influenţa negativ gradul de folosire a factorilor creşterii economice: forţa de muncă, capitalul şi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai puţine efecte adverse din acest punct de vedere“, afirmau Frank Zipfel şi Caroline Heinrichs, economişti ai Deutsche Bank, într-un studiu din octombrie 2012, care susţineau, în plus, şi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urmând ca statul să susţină separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferenţierea TVA.

    Abordarea din studiul Deutsche Bank a fost – şi este în continuare – cea promovată şi de Comisia Europeană drept reţeta ideală de creştere economică (deşi economiştii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, că „recomandările de politici economice trebuie să se bazeze totuşi şi pe structura sistemului fiscal din fiecare ţară, pe preferinţele în materie de redistribuţie socială şi pe volumul total al veniturilor fiscale“).

    Acum, experţii institutului de cercetare Bruegel, specializat în evaluarea rolul Europei în economia globală, constată că aplicarea acestei reţete (în total, 17 ţări UE au redus taxarea capitalului, 8 ţări au redus taxarea muncii şi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reuşit să reducă impozitarea muncii mai mult decât taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat sărăcia, o problemă care înainte de criză era văzută doar ca un subprodus inevitabil şi irelevant al bogăţiei europene. „Taxarea muncii în UE, cu anumite excepţii, tinde să fie în general progresivă, în timp ce impactul taxării indirecte, în special al taxelor pe consum, tinde să fie regresiv, întrucât categoriile cu venituri mici îşi consumă o parte mai mare din venituri, astfel încât o majorare a taxelor pe consum împovărează cel mai mult segmentele cele mai sărace ale societăţii“, conchid Zsolt Darvas şi Olga Tschekassin, economişti ai institutului Bruegel.

    Iar sărăcia devine relevantă pentru politicile economice atunci când se analizează distribuţia ei. La nivelul UE27 în 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din populaţia de vârstă activă şi cca 7% din pensionari erau afectaţi de sărăcie severă (înţeleasă ca lipsa accesului măcar la 4 din 9 bunuri sau servicii de bază, de pildă facturile la utilităţi, o masă cu carne la fiecare două zile, încălzirea locuinţei, posesia unui telefon). Şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească, fiind cu deosebire îngrijorătoare situaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani care nu au nici slujbă, nici nu studiază şi nici nu fac cursuri de calificare profesională („not in education, employment or training“ – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei în statele de la periferia zona euro, dar şi într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est – aceleaşi care continuă să aibă şi cele mai mari rate ale sărăciei severe din toată Europa.

  • A plecat definitiv din corporaţie şi a făcut o afacere cu genţi şi pantofi cu motive tradiţionale româneşti

    Online-ul se îmbină în mod natural cu tradiţia şi pentru antreprenoarele Nicoleta Chirica şi Olivia Sandu, fondatoarele afacerii axate pe producţia şi comercializarea de genţi şi, de puţin timp, şi pantofi cu motive tradiţionale Iutta. Întregul concept Iutta este axat pe tradiţional: de la spaţiul în care s-au lansat, Galeria Nouă, unde au reprodus atelierul de lucru cu ustensile de marochinărie, până la şedinţele foto cu stuf realizate în Delta Văcăreşti.

    După doi ani de la lansarea Iutta, pagina de Facebook a acesteia a adunat aproximativ 20.000 de like-uri, iar veniturile sunt proporţionale cu acestea: cifra de afaceri a firmei în 2014 era de 10.000 de euro, ajungând la break even, şi, potrivit Nicoletei Chirica, va genera la sfârşitul acestui an venituri de 50.000 de euro.

    Tânăra în vârstă de 30 de ani a decis să schimbe total macazul şi să renunţe la locul de muncă de tip „9 to 6“ în momentul când s-a „trezit făcând genţi în sufragerie“. Nu avusese de gând să se dedice antreprenoriatului sau designului, deşi provine dintr-o familie cu înclinaţii spre artă, în care tatăl era sculptor. A absolvit Facultatea de Cibernetică în 2007 şi a început să lucreze încă din perioada studiilor în cadrul unei companii din industria telecomunicaţiilor.

    După şase ani de muncă în funcţia de inginer tehnic, a început să participe cu produsele realizate la târguri. A observat că acestea au succes şi a hotărât să meargă mai departe pe drumul antreprenoriatului. Un MBA şi un studiu la o şcoală de design i-au consolidat pregătirea teoretică, iar apoi, în urma unei investiţii de câteva mii de euro şi ajutorului a două prietene, a început afacerea Iutta.

    O parte importantă din dezvoltarea acesteia a fost segmentul de cercetare a culturii şi a tradiţiei româneşti, aspect uşurat prin prisma activităţii de sculptor a tatălui său, care a inspirat de altfel şi prima colecţie de genţi realizată. Clientul lor este în primul rând iubitor de românesc şi design românesc, înţelege ce se află în spatele creaţiei şi designului de produs, e o persoană informată care îşi doreşte să se exprime prin ce poartă, descrie antreprenoarea.

    Preţurile produselor pe care le realizează într-un atelier propriu şi pe care le vinde predominant online se plasează în intervalul 400-500 de lei, iar în prezent a ajuns la un volum de vânzare de 500 de produse anual.  Şi-a propus ca pe termen lung să îşi ducă produsele peste graniţe folosindu-se de simbolurile altor culturi în designul lor: „Planul nostru nu este să ne axăm exclusiv pe românesc, ci pe design identitar, şi astfel să ne orientăm spre fiecare cultură de pe glob pentru că există conexiuni şi elemente comune în fiecare dintre acestea“.

  • Inspecţia Muncii: Peste 1.800 de persoane care munceau la negru au fost depistate. Amenzile depăşesc 1,1 milioane lei

    Inspecţia Muncii a desfăşurat în perioada menţionată acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 2.031.400 de lei, adică 461.681 de euro.

    “A fost depistat un număr record de 1.820 de persoane care lucrau fără forme legale. Dintre acestea, 1.621 au fost depistate în Bucureşti, 38 în Mureş şi 25 în judeţul Constanţa. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, inspectorii de muncă au făcut 12 propuneri de cercetare penală. Situaţiile au fost descoperite în judeţele: Arad, Botoşani, Constanţa, Dâmboviţa, Ialomiţa, Mureş şi în municipiul Bucureşti. În domeniul relaţiilor de muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 1.551.900 de lei din care 1.120.000 de lei pentru muncă la negru. Au fost sancţionaţi 392 angajatori şi 55 de persoane fizice pentru că au acceptat să muncească la negru. 25 dintre ele erau din Bihor, 18 din Ialomiţa, iar celelalte din judeţele Iaşi, Prahova şi Teleorman”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 479.500 de lei. Angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 55 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă. Dintre acestea 27 au avut loc în Bucureşti.

    “Fiecare acţiune a inspectorilor de muncă are drept scop corectarea situaţiilor în care legea se încalcă şi grija primordială este pentru angajaţi, să lucreze în condiţii sigure, sănătoase şi legale. (…) Numai săptămâna trecută, în Bucureşti, a fost înregistrat un record al persoanelor care munceau la negru. 1.618 persoane au fost descoperite că lucrau fără forme legale, la o firmă de curierat. Atrag atenţia angajatorilor că, acţiunile de control ale inspectorilor de muncă nu contenesc indiferent de perioada anului sau de sărbători”, a declarat inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu.

  • Casele inteligente câştigă tot mai mulţi adepţi

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui  termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru astfel de produse şi soluţii. Toate aceste echipamente constituie ceea ce denumim în mod generic “o casă inteligentă”.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul în care societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor. “Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor”.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. Termostatele inteligente, care se conectează la reţelele Wi-Fi prezente în casă, vin alături de aplicaţii uşor de utilizat şi au avantajul controlului de la distanţă. Ca un exemplu în acest sens, clienţii Nest au economisit, în perioada 2011-2014, peste 1,4 miliarde de kilowaţi-oră.
    “Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia”, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates. “Automatizarea oferă posibilitatea de a-ţi optimiza consumul.”

    Managementul casei nu se rezumă însă la ajustarea unui termostat sau trecerea la becuri economice. O casă inteligentă, cu un sistem inteligent de măsurare a consumului, poate ajuta consumatorul să ia decizii corecte pe termen lung în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Cu alte cuvinte, consumatorul poate alege soluţiile potrivite pentru a economisi bani fără a renunţa la confortul zilnic. Mai mult decât atât, sistemele  inteligente pot rezolva situaţii precum vârfuri de tensiune, care în mod uzual duc la defectarea echipamentelor conectate la prize.

    Produsele disponibile în România acoperă o gamă largă de nevoi, plecând de la controlul sistemului de iluminare şi ajungând până la simulari de prezenţă. Deşi preţurile sunt încă ridicate în raport cu puterea de cumpărare, reprezentanţii companiilor care vând sisteme pentru case inteligente se arată tot mai optimişti faţă de viitorul acestei pieţe.
     

  • Conduce o companie care a ajuns, după două decenii, la peste 400 de angajaţi

    Antreprenoarea s-a lansat în industria pantofilor de lux alături de soţul ei, Ilie Cornea, într-un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus.

    După două decenii, în 2014, compania a ajuns la 420 de angajaţi, în fabrică şi în reţeaua de magazine, şi afaceri de 10,5 milioane de euro. „Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea“, explică Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat.